16,607 matches
-
-lea s-a învățat în limba magheară și ceva, pe lângă biserică, în linba română. Învățătoarea care și astăzi se amintește, a fost dăscălița Bujorica. Despre dânsa se spune că a fost strictă și exigentă dar capabilă. Se mai amintește și învățătorul Lungu. După iscălirea Convenției școlare între Regatul româno-iugoslav din anul 1933, în anul 1935 la Sărcia vine învățătorul contractual Ștefan Dumitrache apoi din Ecica Gurie Ursulescu ca în anul școlar 1939/40 să vină Alexandru Maiogan. Dânșii au lăsat urme
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
se amintește, a fost dăscălița Bujorica. Despre dânsa se spune că a fost strictă și exigentă dar capabilă. Se mai amintește și învățătorul Lungu. După iscălirea Convenției școlare între Regatul româno-iugoslav din anul 1933, în anul 1935 la Sărcia vine învățătorul contractual Ștefan Dumitrache apoi din Ecica Gurie Ursulescu ca în anul școlar 1939/40 să vină Alexandru Maiogan. Dânșii au lăsat urme adânci în viața culturală a satului. Următorul dascăl a fost, fiul satului, Iosif Lăpădat-Bagea. dar care, datorită sistemului
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
frecventează cursurile cu limba de predare română simțitor scade, Cursul superior V-VIII se stinge rămânând doar ciclul I-IV. Învățătoarea clasei a fost Doina Bugar născută Lăpădat de naștere din Sărcia. Astăzi cursurile se desfășoară în cadrul unui singur despărțământ învățător fiind Daniel Ursulescu din Ecica. Trebue să amintim că la Sărcia a funcționat și o grădiniță de copii. Educatoare a fost Emilia Rotariu iar cursurile s-au desfășutat în limba sârbă. Dacă în acest text am vorbit despre școală și
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
didactice, atunci putem spune că din această școală au ieșit mulți elevi, viitori intelectuali, și nu numai, care au reprezentat și încă mai reprezintă cu cinste și fală satul din care fac parte. Provin de aici medici, ingineri, farmaciști, profesori, învățători, în special învățători în urma cărora stă o muncă asiduă și responsabilă, pe cum la Vârșeț, Alibunar, Uzdin, Torac și bineînțeles în satul lor natal, Sărcia. Școala Normală au terminat-o mai mulți sărcieni pe cum: SOFIA OALĂ Jdicu, ION OALĂ
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
spune că din această școală au ieșit mulți elevi, viitori intelectuali, și nu numai, care au reprezentat și încă mai reprezintă cu cinste și fală satul din care fac parte. Provin de aici medici, ingineri, farmaciști, profesori, învățători, în special învățători în urma cărora stă o muncă asiduă și responsabilă, pe cum la Vârșeț, Alibunar, Uzdin, Torac și bineînțeles în satul lor natal, Sărcia. Școala Normală au terminat-o mai mulți sărcieni pe cum: SOFIA OALĂ Jdicu, ION OALĂ, ION-IONIȚĂ ROTARIU, IOSIF
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Doarme somnul de veci în cimitirul satului. Ion Oală a fost născut în anul 1928 la Sărcia. Primele clase primare le face la Sărcia iar la Vărșeț termină Școala Normală apoi ulterior și Academia Pedagogică (Legea despre învățământ a impus învățătorilor cu Școală Normală, completarea studiilor). Funționează ca învățător în mai multe localități ca să se stabilească la Uzdin unde rămâne până la pensionare. Doarme și dânsul somnul de veci în cimitirul Uzdinului. Anuța Pancaricean este născută la Sărcia în anul 1930. În
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Oală a fost născut în anul 1928 la Sărcia. Primele clase primare le face la Sărcia iar la Vărșeț termină Școala Normală apoi ulterior și Academia Pedagogică (Legea despre învățământ a impus învățătorilor cu Școală Normală, completarea studiilor). Funționează ca învățător în mai multe localități ca să se stabilească la Uzdin unde rămâne până la pensionare. Doarme și dânsul somnul de veci în cimitirul Uzdinului. Anuța Pancaricean este născută la Sărcia în anul 1930. În satul natal face primele patru clase primare iar
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
este născută la Sărcia în anul 1930. În satul natal face primele patru clase primare iar la Vârșeț Matura mică și apoi Școala Normală. Conform legii despre învățământ, termină și Academia Pedagogică. Se angajează ca învățătoare la Torac. Ca fiecare învățător din timpurile acelea, se încadreasză în viața și activitatea culturală a școlii dar și a satului. Ani de zile a condus echipa de folclor a școlii dar și a celei din sat. A fost căsătorită cu Victorian Groza. Anuța Groza
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
termină patru clase primare în satul natal apoi înscrie Liceul din Vârșeț unde termină Matura mică apoi Școala Normală. Odată cu absolvirea școlii, se angajează la Uzdin. Între timp se căsătorește cu George Gruiescu și se stabilesc în Torac. Aci, ca învățători, funcționează o perioa de mai mulți ani. Părăsesc apoi satul și pleacă în Canada. Bujoara Gruiescu trăiește în Kitchener, Canada. Lucia Pancaricean a fost născută în anul 1940 la Sărcie și a decedată în 2009 la Belgrad. Termină și ea
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
tânăr și-mi era nespus de rău că suferă atâta. Întotdeauna când se întâlneau echipele de fotbal, a noastră, în care câteodată și eu figuram și care avea denumirea, după inspirația patriotică a timpului, când „Tricolorul” când „Mihai Viteazul” așa cum învățătorul Lungu, mare dușman al nemților, considera că trebuie să se numească și când el însăși, căpitanul echipei lua rol de răzbunător, niciodată nu știam pentru ce, și se străduia să se răzbune pentru ceva, nouă neunoscut. Dar era unicul care
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
ceva, nouă neunoscut. Dar era unicul care marca goluri adversarului, adică echipei formate din nemții tineri în echipa cărora Pantis cel tânăr era cel mai bun jucător, cel mai talentat, care cu atâta dibăcie știa să astâmpere dârzenia înflăcărată a învățătorului, care se avânta cu tot corpul între jucătorii adversari, chiar și atunci când aceștia nu aveau mingea -făcându-i să se retragă la o parte. Cadi, băiatul preotului, care în sat venea doar în vacanța de vară, de la studiile din România, și
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Române (1980-1985) și ministru al apărării naționale (1985-1989). s-a născut la data de 1 ianuarie 1927, în comuna Lerești, aflată pe atunci în județul Muscel. După terminarea studiilor secundare la Liceul Comercial "Mihai I", a lucrat o perioadă că învățător suplinitor. În anul 1946 a fost vice-președinte al organizației de tineret a PNȚ din comuna Lerești. A absolvit Școală Militară de Ofițeri de Infanterie (1947-1949), cu calificativul "bine" și Facultatea de Tancuri, Blindate și Mecanizate din cadrul Academiei Militare Generale din
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
făcuse studiile la universitățile din Viena, Cracovia și Basel. La revenirea sa, a adus cu sine și o presă tipografică, ce îi va servi la fabricarea primelor cărți tipărite din Transilvania. Vreme de 9 ani, Johannes Honterus a profesat ca învățător la școala săsească din oraș, făcând cunoscute în tot acest timp învățăturile lui Martin Luther printre brașoveni. În 1543, îi apare lucrarea „Cărticica de reformare pentru Brașov și Țara Bârsei”, în urmă căreia are loc reformarea bisericii. Un sprijin important
Istoria Țării Bârsei () [Corola-website/Science/304812_a_306141]
-
să păstreze integritarea culturală, economică și teritorială a "națiunii săsești" (Sachsenvolk). Pentru împlinirea acestui scop s-a folosit deseori de istoria "națiunii săsești" din Transilvania, pe care a studiat-o de-a lungul anilor ca istoric. a exercitat profesia de învățător/profesor timp de 21 de ani (din care 13 ani ca director), din 1842 până în 1863 când a trecut, conform tradiției acelor ani, la cea de preot, educația lui școlară permițând acest lucru. "Școala din Deal" este dezvoltată și reformată
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
viza în niciun fel modificarea, schimbarea sau înlăturarea ordinii sociale și politice existente. Dimpotrivă, una dintre porunci suna: "Dă Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu". Iar alta: Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său". Nu ceea ce este aici pe pământ trebuie să constituie chemarea sau interesul omului, ci Împărăția lui Dumnezeu, transcendența vieții pământești; viața pământească trebuie să fie trăită de către om doar ca “vale a
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
de județul Iași în legislatura 2000-2004, pe listele PSD. s-a născut la 1 septembrie 1967, în municipiul Galați, părinții săi fiind tehnicianul constructor Onofrei Sandache (1938-1989) și asistenta de farmacie Gabriela Sandache (1942), născută Popovici. Bunicii paterni au fost învățători: Gheorghe Sandache (1908-1964) și Smaranda Sandache, născută Palade (1905-1988). Bunicii materni au fost Stere Popovici (1912-1991) - preot ortodox, fost deținut politic în perioada 1952-1964 și presvitera Jana (1914-1988), născută Portase. A urmat Liceul Pedagogic "Costache Negri" din Galați, pe care
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
UTA Găgăuz Yeri la 10 iulie 2002 a fost ilegală deoarece a încălcat principiul separării puterilor în stat. Printre problemele cu care s-a confruntat Gheorghe Mollo în scurtul sau interimat s-a numărat problemă asigurării școlilor din autonomie cu învățători de "limba moldoveneasca". În cadrul convorbirilor purtate cu premierul Vasile Tarlev, Mollo a spus că, în acel moment, în instituțiile de învățămînt preuniversitar din UTA Gagauz-Yeri, pentru predarea disciplinei "limba moldoveneasca" ar mai fi fost necesari peste 70 de profesori. Mollo
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
de la 3 la 11 ani din toată republica, bolnavi și contaminați de tuberculoză. Pe parcursul celor circa 50 ani în centru și-au întremat sănătatea peste 17.000 copii. Copiii bolnavi sunt deserviți de un colectiv de 54 medici, asistente medicale, învățători și educatori, etc. Pe teritoriul orașului mai funcționează un club sportiv de karate „Zanshin” care are peste 80 membri. În ultimul timp clubul a participat la diverse competiții naționale și internaționale, membrii lui ocupând la Campionatul României, zona Moldova locul
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
a deschis la Costești o școală parohială bisericească , iar la Gîrla, în 1861 s-a mai deschis o asemenea școală. Și în Costești și la Gîrla școlile au fost deschise în case țărănești. Pe lângă fiecare școală lucra numai câte un învățător. La 1 iulie 1872 la Costești se deschide o școală norodnică elementară, care din anul 1877 s-a numit școală a Ministerului Învățământului Public . Această școală a fost deschisă într-o casă veche țărănească care nu corespundea cerințelor unei școli
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
fost deschisă într-o casă veche țărănească care nu corespundea cerințelor unei școli. Școala era cu o clasă în care învățau numai băieții . Religia era predată de preotul Dumitru Baltaga. În anul 1877 în școala Ministerului Învățământului Public lucra în calitate de învățător Grigorovici Ivan Procopievici. Această școală era controlată de organele respective județene. În anul 1890 în sat se deschide o școală primară care e întreținută de țărani și în care lucrează în calitate de învățător Antip Ternovițki. În această școală învățau 16 băieți
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
1877 în școala Ministerului Învățământului Public lucra în calitate de învățător Grigorovici Ivan Procopievici. Această școală era controlată de organele respective județene. În anul 1890 în sat se deschide o școală primară care e întreținută de țărani și în care lucrează în calitate de învățător Antip Ternovițki. În această școală învățau 16 băieți și 4 fete . În anul 1904 în Costești activau 30 școli, dintre ele 10 - ministeriale, 2 - de zemstva, 15 - parohiale bisericești și 3 școli elementare. În aceste școli învățau cca 1320 baieți
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
fost trimis într-o misiune specială în orașele Sighișoara, Bistrița, Cluj și Orăștie, de unde a adunat aproape 14.000 de coroane. Clerul ardelean a donat în total o sumă de peste 150.000 de coroane. Printre donatori au fost foarte mulți învățători, profesorul universitar Nicolae Iorga, țărani ardeleni și de peste Carpați, românii emigrați în America. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane. Lucrările de construire, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
de cercetare și explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006. Teodor Gheorghe Negoiță s-a născut la data de 27 septembrie 1947 în comuna Sascut din județul Bacău. Deoarece părinții săi erau de profesie învățători, micul Teodor a avut norocul să aibă acasă o bibliotecă cu foarte multe cărți vechi de călătorii. A fost atras încă de atunci mai ales de descrierile unor expediții în zonele cele mai dificile de pe glob. Urmează ulterior cursurile Facultății
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
copilărie, după studiul economiei și filozofiei a lucrat în calitate de jurnalist la televiziune. Interesul său față de întrebările filosofice și spirituale l-a mânat pe tânăr pentru mai mulți ani în Asia. După ce în anii 80 a avut experiență de iluminare, devenise învățător Yoga și de meditații și elev al maestrului Dzogchen tantric-budist Namkhai Norbu. Căutările sale spirituale l-au adus la șamanii din Siberia, Africa și mările de sud, dar nu rămase mulțămit de cunoștințele căpătate despre esența realității. În anul 1992
Madhukar () [Corola-website/Science/306381_a_307710]
-
pentru discutarea viitorului țării. În perioada 6 - 7 februarie 1917 , a fost convocat un congres al reprezentanților locuitorilor de la sate, care a votat o moțiune care a cerut autonomia și formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. În aprile 1917, a fost creat "Partidul Național Moldovenesc", sub președinția lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]