16,776 matches
-
tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing. Aceast? genera?ie de cercet?tori poate fi descris? ca fiind cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici [55:8]. �n timpul acestei perioade, dou? �?coli� domin? succesiv �n sociologie: cea zis? �de la Chicago� �n cursul anilor dou?zeci, ?i cea � cu mai pu?în caracter institu?ional � care se dezvolt? �n jurul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vor fi ?i mai pesimiste (1937), la fel cu acelea ale unui mare num?r de cercet?tori din ce �n ce mai critici fă?? de organizarea socio-economic? ?i cultură nord-american? ?i care eviden?iaz? contradic?ia existent? �ntre valorile American Creed-ului ?i realitatea social? (Horney, 1937; Lynd, 1939; Warner, 1941; Laski, 1948). Harvard ?i reac?ia teoretician? �nainte s? se fi fondat aici un departament de sociologie, �n 1930, Universitatea Harvard s-a f?cut cunoscut? printr-o vast? cercetare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
temps (1937), trad. 1953. HUGHES Everett C. (1897-1983) & Helen M.: Where Peoples Meet: Racial and Ethnic Frontiers (1952). LASKI harold: The American Democracy (1948). LYND Robert S. (n?scut �n 1892), Knowledge for What? (1939); & Helen: Middletown: a Study în American Culture (1929); Middletown în Transition: A Study în Cultural Conflict (1937). MAC IVER Robert (n?scut �n 1882): Community: A Sociological Study(1917). MAYO Elton (1880-1949): The Human Problems of an Industrial Civilization (1933). MEAD George H. (1863-1931): 1965. OGBURN
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o treime din membri dup? marea depresiune, �?i vede efectivele cresc�nd din nou ?i �nt?rindu-se cu tot mai mul?i aderen?i �ntre 1945 ?i 1970. Este un fapt semnificativ c? �n 1963 ea ?i schimb? numele �n American Sociological Association, dup? ce-?i schimbase ?i sediul la New York (1953), apoi la Washington. �ntr-un context de criz? de recrutare (majoritatea sociologilor genera?iei de dinainte de r?zboi iese la pensie), universit??ile ?i centrele de cercetare fac apel fie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
autoritatea lui Merton datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i colab., 1959), ca ?i �n c�mpul sociologiei ?tiin?ei (Merton, 1938, 1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt a condus la reducerea structurii sociale la cea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
England (1938); �l�ments de th�orie et de m�thode sociologique (1949), trad. 1965 a edi?iei din 1957; The Sociology of Science (1973); Et LAZARSFELD Paul: Continuities în Social Research: Studies în the Scope and Method of �The American Soldier� (1950); Et BROOM Leonard, COTTRELL L.S.: Sociology Today (1959); Et NISBET Robert (Ed.): Contemporary Social Problems (1961). MILLS C. Wright (1916-1962): Leș Cols blancs (1951), trad. 1968; LՃlite du pouvoir (1956), trad. 1969; L�Imagination sociologique (1959), trad. 1967
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m �mpr??tiindu-ne �n secte rivale �n care cercet?torii vor ?ți din ce �n ce mai mult despre din ce �n ce mai pu?ine lucruri�. L. COSER, traducere din �Presidential Address. Two Methods în Search of Substance�, în American Sociological Review, 40(6), 1975, p. 691-700. La sf�r?ițul anilor optzeci, peisajul sociologic anglo-saxon este extrem de �mpr??tiat. Segmentarea institu?ional?, intelectual? ?i tematic? a disciplinei constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de luptele dintre bisericu? e, o personalitate, o densitate ?i o diversitate de care o bibliografie cu necesitate sumar? nu poate da seama (cf. [36, 53, 60]). 3. Prin alte p?r?i Tendin?ele generale degajate din observarea cazurilor american ?i francez caracterizeaz?, mutatis mutandis, evolu?ia recent? a disciplinei ?i �n alte ??ri: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rilor aplicate. �n cursul ultimelor dou? decenii, destinul sociologiei, dup? imaginea societ??ilor occidentale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
The Dialectic of Ideology and Technology (1976); The Future of Intellectuals and the Rîse of the New Class (1979); Against Fragmentation: The Origins of Marxism and the Sociology of Intellectuals (1985), posthume. GUSFIELD Joseph: Symbolic Crusade: Status Politics and the American Temperance Movement (1963). HAAN N., BELLAH R.N., RABINOW P., SULLIVAN W.M. (ed.): Social Science aș Moral Enquiry (1983). HARDIN Russell: Collective Action (1983). HIRSCHMAN Albert O.: Face au d�clin des entreprises et des institutions (1970), trad. 1972. HOMANS
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Histoire de la sociologie, Presses universitaires de France, Paris, 1991. TACUSSEL Patrick, Mythologie des formes sociales. Balzac et leș Saint-Simoniens ou le destin de la modernit�, M�ridiens Klincksieck, Paris, 1995. TURNER Stephen, TURNER Jonathan, The Impossible Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Public., Newbury Park, Calif., 1990. VERGER Jacques et al., Histoire des universit�s en France, Privat, Toulouse, 1986. C�teva puncte de vedere contemporane asupra sociologilor: Comte ARNAUD Pierre, Sociologie de Comte, Presses universitaires de France, Paris, 1969
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
d�histoire, Stock, Paris, 1977. [69]�TOURAINE Alain, La Parole et le Sang: politique et soci�ț� en Am�rique latine, Odile Jacob, Paris, 1988. [70]�TURNER Stephen P. et TURNER Jonathan H., The Imposible Science. An Instituțional Analysis of American Sociology, Sage Publ., Newbury Park, Cal., 1990. [71]�VIET Jean, Leș Sciences de l�homme en France. Tendances et organisation de la recherche, Mouton, Paris-La Haye, 1966. Lucr?ri franceze ap?rute dup? prima edi?ie a acestei c?r?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
studiile lui Matei Cazacii despre istoria prințului Dracula în Europa Centrală și de răsărit, în secolul al XV-lea (L 'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale au XVe siècle), editată la Geneva, în 1988 sau cele ale americanului Frederick Kellogg privind istoriografia română, apărute în California, în 1990*. O asemenea perseverență în stabilirea tradiției naționale și o asemenea deschidere a cercetării spre arii transnaționale, mergînd de la lumea rusă și poloneză la Italia și spațiul germanic ar putea produce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
logica politicii antisemite care se confirmă în 1871 și 1872. În iunie 1872, evreii din Izmail sînt atacați de o populație revoltată de profanarea unei biserici de către un evreu. Denunțarea guvernului român de către puterile străine se extinde. În ianuarie 1871, americanii numesc un consul, în persoana lui Benjamin Peixotto, cu misiunea de a-i proteja pe evrei. Bancherul german Bleischröder organizează, cu ajutorul Alianței Israelite Universale, o conferință la Bruxelles pentru ameliorarea sorții coreligionarilor lui din România. La Londra, la Berlin, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de ani și trebuie considerată ca o proprietate reală: transferabilă, amanetabilă, distinctă de proprietatea solului. Statul percepe taxe. Siguranța adusă de lege stimulează marile companii să se lanseze pe teritoriul românesc. Scenariul se complică. Concurează două grupuri: Standard Oil cu americanii și Disconto-Gesellschaft pentru germani. Ambele grupuri vin cu propuneri de cumpărare de terenuri petrolifere de la stat și cu construcția unei conducte care să conecteze zonele Bacău cu Constanța. Aceste propuneri au loc în timp ce finanțele statului sînt într-o situație catastrofală
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aproape o treime din total. Guvernul lui Carp acceptă propunerea americană în toamna lui 1900 pentru a obține plățile pe care compania se angajează să le verse. Scenariul o ia razna: liberalii îi atacă pe conservatori acuzîndu-i că vînd țara americanilor pentru a găsi rezolvarea unei crize de conjunctură a finanțelor publice. Ei consideră că statul nu a negociat cu interesele private. Formulele lansate de Sturdza se referă direct la americani: "America e a americanilor, Europa a europenilor și România a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
razna: liberalii îi atacă pe conservatori acuzîndu-i că vînd țara americanilor pentru a găsi rezolvarea unei crize de conjunctură a finanțelor publice. Ei consideră că statul nu a negociat cu interesele private. Formulele lansate de Sturdza se referă direct la americani: "America e a americanilor, Europa a europenilor și România a românilor". Pozițiile ar fi fost foarte clare dacă n-ar fi existat, dincolo de apărarea intereselor naționale, alte angajamente luate de liberali. Ei au tratat cu finanțele germane, cu Disconto-Gesellschaft. În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe conservatori acuzîndu-i că vînd țara americanilor pentru a găsi rezolvarea unei crize de conjunctură a finanțelor publice. Ei consideră că statul nu a negociat cu interesele private. Formulele lansate de Sturdza se referă direct la americani: "America e a americanilor, Europa a europenilor și România a românilor". Pozițiile ar fi fost foarte clare dacă n-ar fi existat, dincolo de apărarea intereselor naționale, alte angajamente luate de liberali. Ei au tratat cu finanțele germane, cu Disconto-Gesellschaft. În februarie 1901, guvernul conservator
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luate de liberali. Ei au tratat cu finanțele germane, cu Disconto-Gesellschaft. În februarie 1901, guvernul conservator cade, liberalii sînt chemați la conducerea țării, Sturdza cumulează posturile de Prim-ministru și Ministru de Finanțe. Disconto-Gesellschaft acordă un împrumut de 5% României. Americanii vor reacționa neoficial. Standard Oil investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
investește într-o companie formal românească, Româno-Americană. În 1905, compania va avea un capital de 6 milioane de franci. Compania se deschide la Constanța, dar rafinează la Ploiești. Jocurile politico-financiare iau un nou avînt și alimentează polemica liberali-conservatori. În spatele respingerii americanilor se profilează, din partea naționaliștilor, refuzul determinat de politica de intervenție a Statelor Unite în favoarea evreilor. În spatele avansurilor finanțelor germane se află intervenția personală a regelui. Legislația asupra minelor este completată în 1905 și 1909 în sensul protecției intereselor statului. În termenii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între evoluția cauzei românești și aceea a altor naționalități ale imperiului. Istoriografia națională română consideră, în mod global, dezagregarea Imperiului Habsburgilor ca un semn de progres, imperiul fiind considerat anacronic. Analizele istoriografiei străine, în special lucrările specialistului în problema transilvană, americanul Keith Hitchins, conchid asupra unor perspective mai complexe, în care ideologia națională transilvană a evoluat. Conținutul revendicărilor s-a transformat foarte clar în ultimul deceniu al secolului XIX; mișcarea națională nu este nici lineară, nici unanimă. Aceste concluzii sînt întărite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
războiul în desfășurare amintirea războiului Marii Națiuni. La Londra, cauza românească primise sprijinul istoricului Seton-Watson prin intermediul săptămînalului The New Europe. CONFRUNTAREA CU O NOUĂ ORDINE EUROPEANĂ Miza diplomatică esențială este poziția Statelor Unite. Trei timpi marchează într-un mod decisiv evoluția americanilor asupra viitorului Austro-Ungariei și deci asupra sorții viitoarei Românii Mari: Wilson apreciază, pe 27 septembrie, că Pacea de la București este nedreaptă și dezonorantă. Pe 19 octombrie, el amendează punctul 10 al principiilor anunțate în ianuarie 1918 și recunoaște că naționalitățile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca participant, atît pe terenul, cît și în cadrul complexelor negocieri de pace. Delegația română la Congresul de pace dispune de un text-cheie care face trimitere la angajamentele Antantei din august 1916, acesta fiind un atu, însă ea este confruntată cu americanii care neagă validitatea acestui tratat, rupt prin semnarea păcii de la București din primăvara lui 1918. Apărătorii cauzei românești au aliați în Quai d'Orsay, pe experții francezi care lucrează în comisiile de pe lîngă congres și în interiorul statului major. Ei vor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
democrației occidentale iluzii purtătoare de neînțelegeri. Tratatul din 1916 obliga România să declare război și să atace Austro-Ungaria, ceea ce s-a și întîmplat. Articolul 4 fixa limitele teritoriilor austro-ungare de anexat, însă acestea sînt repuse în discuție în 1919 de americani și de sîrbi, în ceea ce privește Banatul. Acestea nu mai sînt acceptate de unguri pentru desprinderea Transilvaniei. Se vizează, de asemenea, articolul 5: "România, pe de o parte, și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, pe de altă parte, se angajează să nu încheie pace separată sau pace generală decît împreună și simultan". Dacă francezii și italienii sînt de acord să subscrie la promisiunile din august 1916, englezii și americanii înțeleg să le stabilească validitatea. Experții conduși de colonelul House supun astfel Conferinței de pace propuneri care privesc trasarea frontierelor prevăzută în august 1916. Românilor li se încredințează regiunile Austro-Ungariei populate de o majoritate românească, dacă Bucureștiul recunoaște dreptul minorităților
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]