20,606 matches
-
o altă cultură, un alt univers intelectual. Evreii, față de creștini, cred altfel și trăiesc altfel. Pentru că ei au cultura și civilizația lor de mii de ani. Au În spate povara a mii de ani și au o cultură și o civilizație deosebită. De unde v-ați eliberat a doua oară? A doua oară de la Grădina. Cum s-a Întâmplat? Vă mai aduceți aminte? Era În ’64, spre toamnă, așa ceva, mă rog. Am fost mai prin urmă... că eliberările s-au făcut În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
imaginare, când lumea liberă se bucură de libertate, și că noi n-am luptat Împotriva țării noastre, și suntem alături de țară. „Noi n-am greșit față de țara noastră, am greșit față de anumite legi ale dumneavoastră, da’ legile astea sunt În afara civilizației”... Pe față i-am spus-o. „Legile dumneavoastră comuniste sunt În afara legilor civilizației și noi n-am greșit cu nimic față de țară și față de poporul român.” „Măi, tu ești fanatic! Mă, tu de unde ești?” „Din Maramureș.” „Au..., no, lasă!” Știa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luptat Împotriva țării noastre, și suntem alături de țară. „Noi n-am greșit față de țara noastră, am greșit față de anumite legi ale dumneavoastră, da’ legile astea sunt În afara civilizației”... Pe față i-am spus-o. „Legile dumneavoastră comuniste sunt În afara legilor civilizației și noi n-am greșit cu nimic față de țară și față de poporul român.” „Măi, tu ești fanatic! Mă, tu de unde ești?” „Din Maramureș.” „Au..., no, lasă!” Știa el de grupurile din Maramureș... Da’ nu-i port pică. A murit Crăciun
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lan terna chi nezească sau lumânarea strămoșească... În apartamentul de bloc muncitoresc în care locuiam era - se putea alt fel? - la fel de frig ca în toată România, țară aflată, după cum bine se știe, în drum spre cele mai înalte culmi de civilizație și progres; noaptea, când tem peratura se apropia de zero grade, ne culcam cu tot echipamentul de munte pe care-l aveam pe noi, inclusiv hanoracul, pe care ni-l trăgeam vitejește pe cap, cu gândul la zilele de vară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la ce severitate de sudație se supun acești scriitori când scriu pentru publicitate. Acest fel de a scrie este și el o poză, adică un atentat la bunul simț în interesul originalității. Dacă molima nu se va abate din calea civilizației noastre, suntem amenințați cu o bogăție nouă: fiecare scriitor va avea în viitor, pe lângă pantaloni, ghetele sau pălăria sa și „stilul“ său particular și brevetat. Marca de fabrică, de altfel, a oricărui scriitor mare. Cărticica de față este scrisă fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
note și mai grave: „Ideea cea mai importantă (de însușit) pentru noi e credința”. Face efortul de a nu se depărta prea mult de priveliștile și deprinderile în care a crescut. E în atitudinea sa o opoziție sui-generis la solicitările civilizației, pe care nu o neagă, dar pe care - fără vehemență - o acuză. *De cîteva zile se comentează cu pasiune, în fel și chip, spectacolul Tragedia lui Richard al II-lea, realizat de Prospect Theatre Co. pentru Festivalul de la Edinburg 1969
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unde problemele s-au pus altfel decît le vedeți dumneavoastră...” *Laudă poetului care a spus că un arbore înverzit e mai frumos decît un prinț! Cozile la săpun, lungi de sute de metri, pulverizează retorica despre „culmile de progres și civilizație” pe care, cică, deja le-am atins. *Sînt un om „bun de sfat”, care, pare-se, stimulează confesiunea. Interlocutorii îmi fac, uneori destul de repede, cîte-o „confidență”, îmi spun cîte un „secret”, pe care - zic ei - nu l-au mai spus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
peste bot imediat ce formulează o cerere. Din păcate, n-are cine să-i apere, fiindcă șefii sînt niște subvechili, parașutați la conducerea publicației. Interesul li-i să se mențină în funcție. Și atunci, tac mîlc. *Cît de inconsistent e cuvîntul civilizație. Ascult la BBC, în cadrul emisiunii „Realități britanice”, un documentar despre migrația turiștilor englezi în Spania, Franța, Italia și Grecia. Ce-i atrage în aceste locuri? Soarele, marea caldă, băutura ieftină. Pentru ele înfruntă nu puține riscuri: sînt jefuiți de bani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
falsitatea acuzației de corupție, ci doar lașitatea celor ce n-o divulgă. Mai există, la nivel macrosocial, „mîndria de a fi român”? Se simte, cu adevărat, românul „stăpîn în țara sa”, sigur de drepturile ce decurg din „stadiul actual al civilizației și culturii”? *Intelectualul și Puterea. Iată o anecdotă necunoscută majorității celor care se ocupă cu această temă: „într-o zi Apollodor vorbind cu Traian despre o lucrare a sa architectorală, Adrian care era de față își permise a o ponegri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dezagreabile (cine nu le-a avut?) pe care le relev, un sens pozitiv, tinde la afirmarea unei etici ce s-a clădit pe experiențe contradictorii, pe lupta temperamentului cu intelectul, a instinctului cu cenzura religioasă, a deprinderilor simple cu sofisticările civilizației. Pentru a fi cinstit cu mine însumi, mă arăt cum sînt: „și în picioare și culcat, și pe față și pe dos, și la dreapta și la stînga și în toate cutele mele sufletești”, după canonul Marelui Bordelais. Nu mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să lămurească toate cîte celorlalți li s-au părut încurcate, Filioreanu adună firele discuției și le împletește cum vrea el: „Unii tovarăși se întreabă «cum s-a ajuns în această situație?» S-ajunge, domnule, s-ajunge... Uitați-vă în istoria civilizațiilor celor mai perfecte!” Vorbind, se întărîtă, duce mîna la buzunarul interior al hainei, o scoate, strînge pumnul, amenință: „Dacă trebuie, punem mîna și pe pușcă!” în fine, ca să nu plecăm cu gîndul că doar alții sînt vinovați, ne trîntește în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
transfer pentru un tînăr fotbalist: „La «Partizanu’» (fabrica de încălțăminte) - o gheată, un haleu; la «Proletaru’» - stofă de înmormîntare, și aceea cu aprobarea directorului!” *Invitat de Toma Dudău, dimineață am vorbit clasei sale de la școala de Partid despre cultură și civilizație, fără a recurge la teorie, ci doar comentînd aspecte și situații din imediata vecinătate, la care probabil n-au reflectat încă îndeajuns: poluarea, lipsa luminii și a căldurii (care sînt produse ale civilizației), insecuritatea persoanelor (mai pot întîrzia la un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de la școala de Partid despre cultură și civilizație, fără a recurge la teorie, ci doar comentînd aspecte și situații din imediata vecinătate, la care probabil n-au reflectat încă îndeajuns: poluarea, lipsa luminii și a căldurii (care sînt produse ale civilizației), insecuritatea persoanelor (mai pot întîrzia la un spectacol de teatru sau la un concert?), lipsa reflexelor ecologice (dacă astea ar exista, n-ar mai fi nevoie de patru plăcuțe cu inscripția „Nu rupeți florile!” pe aleea de la poarta școlii pînă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
latifundiarii” care treceau pe lîngă noi sînt „adunătură”! Prin geamul întredeschis ajunge pînă la mine cearta a doi copii. Unul, enervat și, probabil, umilit, îi strigă celuilalt: „Boul dracului!” în apostrofarea sa e, fără îndoială, o reminiscență a vechii noastre civilizații agrare. Cum își spun, oare, în situații asemănătoare, copiii din Laponia sau cei din Imperiul Centrafrican? și animalul lor e trimis tot la dracul? *În URSS se dezbate un caz pe care, după aproape șase decenii de la producerea lui, îl
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mereu cîrcotașii societății în care trăim. Nevoia de mai bine ne face uneori să credem că la alții, «dincolo», binele e generalizat. Or, lucrurile nu stau deloc așa, dovadă criticile ivite din interiorul societăților respective. Faptul că, la unele capitole, civilizația noastră e inferioară civilizației occidentale nu trebuie să ne ducă la concluzia că sîntem mai nefericiți decît oamenii acelei părți de lume. E, întotdeauna, cel ce trăiește la sat mai nefericit decît cel ce trăiește la oraș?” în deceniul care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care trăim. Nevoia de mai bine ne face uneori să credem că la alții, «dincolo», binele e generalizat. Or, lucrurile nu stau deloc așa, dovadă criticile ivite din interiorul societăților respective. Faptul că, la unele capitole, civilizația noastră e inferioară civilizației occidentale nu trebuie să ne ducă la concluzia că sîntem mai nefericiți decît oamenii acelei părți de lume. E, întotdeauna, cel ce trăiește la sat mai nefericit decît cel ce trăiește la oraș?” în deceniul care a trecut, „nemulțumirile personale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
duce mai bine, ci din contră. În Ungaria nu se face cultul personalității pentru că conducătorii de partid și de stat sunt oameni modești și de aceea sunt iubiți și stimați, iar poporul are cel mai bun nivel de trai și civilizație din țările socialiste. Mergeți la ei și convingeți-vă cu propriii dvs. ochi: au de toate aproape, ca la amărâții de occidentali, care trăiesc de mult în comunism, dacă ar fi să ne luăm după viața pe care o duc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se vor mobilizatoare, patriotice și de osanalele față de cel mai iubit și stimat fiu al poporului (zic ziariștii și culturnicii, dar să știți că nu-i adevărat), ale cărui indicații prețioase vor ridica România pe cele mai înalte culmi ale civilizației și prosperității? Și când se vor întâmpla toate aceste minuni? Noi, deocamdată, vedem ce am ajuns în cei 38 de ani de așa zis socialism, în care cu fiecare an ce trece regretăm anul, lunile și zilele care au trecut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
60, înfățișarea satului românesc începuse să sufere schimbări radicale. Pe măsura lichidării țărănimii române, a transformării ei într-o masă amorfă de argați ai statului, a părăsirii satelor de către generațiile tinere, a crescut și pericolul dispariției fără urmă a acelei civilizații, care a asigurat însăși existența noastră ca popor în această parte a lumii, vreme de veacuri. Reacția normală a oricărei conduceri cu un minim de simț de răspundere pentru trecutul, prezentul și viitorul propriei țări ar fi fost de a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai bună mamă și totodată soția celui mai iubit fiu al poporului, cel mai de omenie, dar care din cauza multiplelor probleme ale situației internaționale nu se mai poate ocupa și de gradul de bunăstare și, mai ales, de gradul de civilizație al poporului nostru. Ca în toți anii, și în anul acesta, 8 Martie Ziua Internațională a Femeii a fost marcată în toată țara prin numeroase eforturi omagiale, sesiuni și comunicări, simpozioane, șezători, care au întrunit o largă participare, a femeilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
primul rând, de dezarmare nucleară. Nu e singurul conducător pe care îl preocupă astfel de probleme, dar e singurul pe care prea puțin îl interesează problemele interne ale țării și în special problema aprovizionării cu produse agroalimentare și gradul de civilizație a populației de rând, care în loc să crească, e în scădere. Din păcate însă, Participantele n-au arătat greutățile de care se lovesc femeile din România privind aprovizionarea și gradul de civilizație tot mai scăzut la care am ajuns. Credem că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
special problema aprovizionării cu produse agroalimentare și gradul de civilizație a populației de rând, care în loc să crească, e în scădere. Din păcate însă, Participantele n-au arătat greutățile de care se lovesc femeile din România privind aprovizionarea și gradul de civilizație tot mai scăzut la care am ajuns. Credem că și noi, femeile din România, avem dreptul la o viață civilizată, nu numai la muncă și sacrificii. Doamnă Ceaușescu, De ce nu vreți să înțelegeți că ne-am săturat de atâtea minciuni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atâta economie de curent electric, de gaze, de apă, de mâncare etc.? De ce trebuie să tremurăm iarna de frig, iar noaptea să orbecăim pe întuneric pe străzi și în case să folosim câte un bec de 15 W? Așa progresează civilizația în socialism? Probabil că în comunism se ajunge la opaiț. De ce îndurăm atâtea? în alte țări, considerate sărace, sunt de toate, și electricitate și produse petroliere și mâncare și nici nu sunt pline de datorii. De ce ne luați mâncarea de la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
au suferit pagube la cutremur plătesc cheltuielile de reparații. Ion C. Brătianu, București, [septembrie] 1984, difuzată la 14 octombrie 1984 Unde sunt specialiștii? Viața în ultimele decenii a cunoscut un salt exploziv, care a produs schimbarea în țările avansate, de la civilizația bazată pe agricultură la epoca industrială. Progresele în știință au produs, prin aplicarea lor la necesitățile practice ale vieții, o adevărată revoluție în existența ultimelor două-trei generații. Noi surse de energie au făcut posibile, prin aplicarea unor tehnici avansate, crearea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din nou): Experiența istorică ne învață că dezmembrarea unor țări, fărâmițarea unor națiuni au reprezentat totdeauna o frână în calea dezvoltării sociale, au împiedicat popoarele să-și afirme cu putere energiile și capacitatea creatoare în luptă pentru progres social pentru civilizație și bunăstare. În contextul politic de atunci, considerațiile acestea nu puteau fi înțelese decât ca o luare de poziție în favoarea reunificării Germaniei și astfel au și fost înțelese. Ajuns la Nürnberg, chiar primii mei interlocutori oficiali și ulterior parteneri de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]