19,182 matches
-
acesta este titlul ironic al povestirii) profită și abuzează de aceasta: "Eu, să știi, nu mă jenez deloc cu prietenii. Eu nu văd ospitalitatea decât așa". Ținuta, cuvintele sale, vizita pe care o face la fermă (atestând un comportament de stăpân din ce în ce mai sigur) șochează, duc la disperare și scandalizează cuplul care nu mai îndrăznește șă-și invite cunoștințele fiindcă puterea le-a scăpat din mâini (oaspetele spune prietenului vorbind despre preot: Știi ceva, de altfel te rog să-mi faci plăcerea să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aversiune, devine el însuși obiect de aversiune. Dezgustul față de celălalt îl metamorfozează pe el însuși în obiect de dezgust, creatură respingătoare care se târăște pe podeaua camerei. Desigur s-a putut evidenția de multe ori masochismul în aceste legături de stăpân/sclav care caracterizează relațiile. La sfârșitul Procesului, când cei doi domni îl țin pe K. de braț: "Îi veni în minte imaginea muștelor care se zbat să se dezlipească de pe hârtia de muște încât sunt gata să-și smulgă labele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
grabă scara și Kafka ironizează acest sport, singurul pe care îl practică și al cărui inventator este și anume "a coborî scara cu o asemenea viteză încât sunt pentru cei care urcă un obiect de spaimă"525. Personajul Odradek (Grija stăpânului casei) situează această poziție a oaspetelui ca locuitor la lizieră. "El stă rând pe rând în pod, în casa scării, pe coridoare, în vestibul". Ceea ce înseamnă că el nu este cu adevărat din și în casă, dar nici afară. Întinzând
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
persecuție. El este oaspetele imposibil, prin aceea că el nu poate accepta situația sa care exacerbează, într-un fel sau altul, dependența sa. Oaspete de oaspete, ostatec al său, el căută cu masochism această relație, în calitate de oaspete are puterea, este stăpânul, dar fuge de ea și se revoltă într-o aceeași mișcare împotriva unei situații considerate alienante și false. Neliniștea emigratului, sinonimă cu descumpănirea în fața primirii posibile, se afișează într-un sentiment de persecuție. Chiar înainte de debarcare, Karl afirmă: "De altfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face totul cenușiu și expresia stupidă: "Toată lumea era foarte obosită, unul dintre asistenți ațipise chiar în timp ce mânca, ceea ce îl distra mult pe celălalt care ar fi vrut ca stăpânii să privească expresia stupidă a adormitului" (164). Frieda și-a pierdut și ea prospețimea și frumusețea, acoperită de voalul de oboseală. Apropierea lui Klamm o făcea seducătoare, îndepărtarea sa face din ea o floare care se ofilește și se reîntoarce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l face fiindcă ne aflăm într-un bâlci în care sunt atacate figurile mitice de carton presat și fiindcă omul de pe zid reprezintă un fel de autoritate, cea a unui ghid care deține cheia trecerii. El, "așezat sus ca un stăpân", călătorul "jos în picioare ca o slugă". El îl anunță că se dau paturi pentru noapte "dar nu oricui, doar celui căruia sunt oferite." Această ospitalitate restrictivă care amintește întrucâtva parabola paznicului porții nu îl exclude totuși pe călător: dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spună ceea ce scapă în această lungă minciună laborioasă, în această obișnuită încâlceală. Recurgând la sistemul de denumire negativă, Kafka imită desigur tabuul iudaic imemorial, dar deschide și un spațiu în limbaj, cel al unei ospitalități obscure, precum numele în Grija stăpânului casei, care desemnează "o bobină de ață subțire și în formă de stea", extrem de mobilă și a cărei compoziție din vechi capete de ață rupte, de toate calitățile și de toate culorile evocă oarecum angoasă multiculturală a creatorului său. Cuvântul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
imaginea poporului evreu), de formație compozită, ținând de mai multe limbi (limbi slave, germana) nu poate avea un sens fix. El este nomadul lingvistic prin excelență : "fără domiciliu fix". Este lesne de înțeles de ce această povestire scurtă se intitulează Grija stăpânului casei. Finalmete, limbajul încetează să fie reprezentativ pentru a tinde către propria sa aneantizare. Nici un cuvânt sau aproape, scris de către mine, nu acordă cu celălalt, aud consoanele cum scrâșnesc unele de altele cu un zgomot de fierăraie și vocalele cum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devreme, prin viu grai sau în scris" indică baroana Staffe în cartea sa, Usages du monde, règles de savoir-vivre dans la société moderne (Paris, 1889). 15 Fapt amintit de Th. Bourgeau, de exemplu, în 1869: Când ora dineului se apropie, stăpânul și stăpâna casei în mare ținută merg în salon să-și aștepte invitații. Când aceștia sosesc, amfitrionii îi primesc cu un aer grațios și cu câteva cuvinte amabile și îi prezintă chiar ei unii altora pe cei care nu se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se discuta; se va avea în vedere scopul care trebuie atins; interlocutorul va fi încurajat să spună tot ceea ce îl preocupă; discuția va fi condusă și controlată; se vor evita contrazicerile directe și ceartă; managerul va rămâne calm, politicos și stăpân pe sine în orice moment, fiind mereu obiectiv; Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta se vor da răspunsuri clare și precise pentru a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se vor rezumă punctele comune la care s-
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
se discuta; se va avea în vedere scopul care trebuie atins; interlocutorul va fi încurajat să spună tot ceea ce îl preocupă; discuția va fi condusă și controlată; se vor evita contrazicerile directe și ceartă; managerul va rămâne calm, politicos și stăpân pe sine în orice moment, fiind mereu obiectiv; Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 12 se vor da răspunsuri clare și precise pentru a elimina orice neînțelegere; d) sfârșitul convorbirii: se vor rezumă punctele comune la care
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
apartitism, migrație sezonieră sau migrație internă. Mai mult decât atât, semnificația exilului s-a modificat în timp. Astfel, atunci când, în Antichitate sau în Evul Mediu, o persoană încălca într-un fel sau altul cutumele ori aducea un prejudiciu statului sau stăpânului său, aceasta putea fi trimisă pentru o perioadă sau pentru toată viață în exil. Asumat și definit ca o pedeapsă, aceasta este accepțiunea clasică a exilului. în cazul exilului românilor după cel de-al Doilea Război Mondial, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
viața nu e așa cum ne-o dorim”. Iată un pasaj despre „intimitatea” în timp de război, „dragoste”/poftă combinată cu „puterea”, ambele pe măsura vremurilor în care are loc acțiunea: „Odaia noastră era nelocuită, dar aveam totuși o mulțime de stăpâni. Noi eram chiriașii tuturor. Lângă noi era o rusoaică blondă, destul de frumoasă, bărbatul ei era în război. Dar ea se consola cu un soldat german. Față de el cu toții aveam un respect teribil. Când venea acasă, toți, cu o frică caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Pătrășcanu, în 1954, fiind cele mai cunoscute) sau să-i treacă într-o inactivitate politică totală (Luca închis, mort apoi în detenție, Pauker în libertate atent supravegheată). Lupta a fost câștigată de Dej în fața lui Stalin, fostul ceferist oferindu-i stăpânului de la Kremlin numeroase dovezi ale loialității sale, inclusiv prin încadrarea sa cu agenți sovietici pe care îi cunoscuse în detenție, și discreditându-și adversarii. Dej și-a construit legitimitatea pe supralicitarea participării la lovitura de stat de la 23 august 1944
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al raționalității semnificante, tot așa cum făceau eleatismul sau heracliteismul -pe care le sintetizează filosofia Iui Platon - cu tematizarea a "ceea ce este", sau raționalismul și empirismul - pe care le-a sintetizat criticismul lui Kant - cu tematizarea cunoașterii. 2. Raționalitate și semn "Stăpînul al cărui oracol este la Delphi nu spune și nu ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea occidentală sunt înscrise în ruajul situației antropologice a omului. într-adevăr, el este prins între polul cuvântului și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
viața. Singur omul între fiinduri are privilegiul de a asculta și răspunde la chemarea Ființei. Destinul omului este de a face Ființa înțeleasă în lume, de a-i favoriza venirea sau de a o înstăpîni. De aceea el nu este "stăpînul fiindurilor", ci "păstorul Ființei". Ființa are nevoie de om chiar dacă în întîlnirea cu omul ea este esențialmente ascunsă. Aceasta este situația fundamentală a omului și ea durează cât istoria. Totodată îi este proprie - chiar exclusivă, pentru că lipsește celorlalte fiinduri - favoarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la origine ofițer de jandarmerie. Formal era subordonat prefectului și Ministerului de Interne. În zilele pogromului el a fost subordonat și comandantului garnizoanei din oraș, colonelul Lupu, XE "Lupu, Constantin" și comandantului diviziei 14, generalul Stăvrescu, XE "Stăvrescu (general)" adevărații stăpâni ai Poliției și ai Jandarmeriei. Siguranța În județul Iași - un organ important, dar mic, ce număra câțiva zeci de agenți - a acționat sub comanda inspectorului Gioseanu XE "Gioseanu" . Mai exista și la Poliție un birou al Siguranței, sub comanda comisarului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Poliției din Iași Îi transformase pe toți evreii din Iași În rebeli potențiali care se Înarmează În secret. Poliția orașului a primit ordin să efectueze percheziții amănunțite la locuințele evreilor, ceea ce transforma casele și toată averea lor În bunuri fără stăpân. Dar asta nu era totul. În paralel cu fabricarea dovezilor despre aviatori și parașutiști sovietici ajutați de iudeo-comuniști și cu „psihoza semnalizărilor”, care și ea a fost rezultatul inițiativei planificatorilor pogromului, la 27 iunie 1941, comandantul militar al orașului, colonelul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
imensa curte, unde la un moment dat, erau peste douăzeci de mii de suflete... În timp când evreii erau duși spre Chestură, toți borfașii din mahalale, elementele auxiliare ale Armatei și Poliției șmobilizateț pentru reușita masacrului, prădau casele rămase fără stăpâni sau numai cu femei și copii Îngroziți”112. Nici o descriere a masacrului din jurul Chesturii, a imaginilor de la intrarea În Chestură și a situației din curte nu poate fi corectă dacă nu este ancorată În timp. Și aceasta deoarece, deși grozăvia
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
această colaborare (vezi infra), documentația respectivă dispărând din Arhivele Armatei, ale Președinției Consiliului de Miniștri și ale autorităților locale din Iași. Rezumând subiectul ordinelor explicite, se poate afirma că dispozițiile care au transformat casele și avutul evreilor În bunuri fără stăpân, care au permis efectuarea de descinderi și arestări, concentrarea la Chestură și Împușcarea evreilor sub falsa acuzație de rebeliune, care au permis trierea și eliberarea de femei și copii, care au hotărât evacuarea bărbaților cu „trenurile morții” - toate aceste dispoziții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
reținute”153. Care a fost deosebirea dintre arestarea legală a evreilor În ziua pogromului și arestarea nelegală? Despre aceasta nu a fost Întrebat și nu a răspuns. El a Încercat Încă de atunci să creeze impresia că germanii au fost stăpâni pe Chestură, pretinzând chiar că l-au amenințat. După cum am arătat, rapoartele trimise În ziua pogromului și a doua zi - și de către el - Îl indicau drept comandantul suprem pe teren. Evrei care s-au aflat În curte În cursul dimineții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a Întâmplat În mahalale cu locuințele părăsite de evrei”. Gioseanu XE "Gioseanu" a propus superiorilor săi ca „averile celor plecați să le preia și da În custodie Parchetele civile”38. Propunerea nu era practică. „Averea celor plecați” devenise bun fără stăpân Încă Înainte de alungarea evreilor din casele lor, fiind Împărțită Între polițiști, jandarmi, soldați - români și germani - și vecinii lor, care au luat tot ce se putea, fără rușine, chiar și atunci când evreii Încă se mai aflau În case, cu certitudinea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
17. În timpul Îndelungatei staționări lângă Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , când trenul s-a deplasat câteva sute de metri și s-a oprit lângă râul Bahlui, XE "Bahlui" care se revărsase În acea noapte, mulți nu s-au mai putut stăpâni și, cu toate că auziseră deja Împușcături, au sărit din tren și, privind spre apă, au fugit să apuce să bea Înainte să moară: „Oamenii șcare săreau - n.m.ț erau omorâți de către un ofițer și un subofițer care trăgeau la țintă În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fie eliberat din funcție, dar În zadar. Când a fost Întrebat de ce nu a deschis imediat vagoanele și de ce nu le-a deschis În drum spre Roman XE "Roman" - după plecarea din Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , el, comandantul și stăpânul trenului -, a răspuns: „În ceea ce privește Întrebarea dv., pentru ce nu s’au deschis În timpul mersului ușile la vagoane, răspund că moartea evreilor În tren nu se datorează acestui fapt, ci modului inuman În care evreii au fost Îmbarcați În tren În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
birou din Marele Cartier General), „atunci m’am oferit eu să fac aceasta pentru a debloca linia și a o face liberă pentru transporturile militare”. Gherasim XE "Gherasim, Spiru (locotenent-colonel)" a descris ce a făcut, scoțând În evidență cine era stăpânul: „Imediat am telefonat dlui prefect și am spus că din ordinul dlui General-șef să se deplaseze la stația Galbeni XE "Galbeni" unde se află trenul garat și să ia măsuri pentru Îngroparea morților cu respectarea formelor civile (!) și a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]