161,013 matches
-
ia distanță, glumește, dar alunecă, de parcă așa ar fi normal, în dulcile capcane colorate ale miraculosului imediat. De pildă. Copilul, Cantemir, primește în dar un pui de vulpe prins de nevasta pădurarului (în poveștile-povești, se-ntîmplă). Doar că vulpea lui nu vorbește, cum citise în cărți. Cărțile mint, sau vulpea e mai tîmpă. În schimb, îi vorbește cireșul. Și-n timpul ăsta, ,puiul de vulpe dormea. Și el visa. Ziua și noaptea strigau în el străbunii trăiți în păduri și morți acolo
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
miraculosului imediat. De pildă. Copilul, Cantemir, primește în dar un pui de vulpe prins de nevasta pădurarului (în poveștile-povești, se-ntîmplă). Doar că vulpea lui nu vorbește, cum citise în cărți. Cărțile mint, sau vulpea e mai tîmpă. În schimb, îi vorbește cireșul. Și-n timpul ăsta, ,puiul de vulpe dormea. Și el visa. Ziua și noaptea strigau în el străbunii trăiți în păduri și morți acolo, umblînd în libertate și călcînd după pofta inimii lumea jivinelor, iarna, vara, toamna, primăvara, cîntînd
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
se pare că ar fi mai indicat să ne raliem la opinia lui Șerban Cioculescu, conform căruia "Tudor Arghezi cumulează primatul poeziei și prozei române". Și cum am putea neglija observația, plină de bun simț, a lui G. Călinescu: "A vorbi de proza lui Arghezi este o improprietate, iar a întemeia judecăți literare pe această lărgire a vorbelor, un lucru injust. T. Arghezi nu este un prozator, ci un poet care coboară cu toate aripile lirice în cronică"? Să admitem totuși
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
material epic este benefică produsului final? În ce măsură noul Solaris este un film puternic, de sine-stătător așa cum a dorit-o unul dintre producătorii săi, James Cameron ("știam că Steven Soderbergh poate transforma acest material într-un film despre care oamenii să vorbească încă mult timp după ce l-au văzut")? Într-un viitor nedefinit, sterp din punct de vedere al peisajului (lipsa oricărui element natural cu excepția ploii pare a corela cu starea sufletească a eroului - secătuit și singur fie printre oameni depersonalizați ale
Cronica unui eșec anunțat by Miruna Barbu () [Corola-website/Journalistic/14068_a_15393]
-
sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora, leu, Securitate și vodă. Li se adaugă, într-o notă, cîteva considerate ca fiind adaptate (diferențierea e discutabilă, dacă avem în vedere că de o anume adaptare se poate vorbi și în seria citată, mai ales în cazul lui aromuno): ditroite, mioritico, rumeno, securista, zigaia și zurcana. într-o scurtă prefață, lingvistul De Mauro explică principiile și sursele selecției: "cuvintele străine" sînt cele pe care vorbitorii le percep ca atare
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
-se pe forța și caracterul votanților. Ceea ce, în România, nu e, deocamdată, cazul. Pe scurt, am ieșit eu la alegere. (Cu o altă ocazie, am descris toate etapele alegerii.) Stupefacție totală! Doinaș, când m-am prezentat la tribună și am vorbit ca nou secretar ales democratic ce începusem să fiu, cum ședea în rândul din față, se uita la mine uluit. Nu-i venea să creadă ochilor. Noi doi, care ne cunoșteam atât de bine și care nu eram de acord
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
de îndemn extrem care prinde întotdeauna, în caz că n-ai auzit de Monty Python. Pînă și crispata Londră arată ceva mai proaspăt în acest straniu voiaj distructiv și, mai mult ca sigur, iritant din punct de vedere vizual. Ca să nu mai vorbim de: Happy Now?, comedie neagră în vina lui Shallow Grave, regizată de o femeie (Philippa Collie-Cousins) - revelația anului 2001 în opinia tacticoșilor critici de la revista Variety; Here To Where, documentat Iranian style de un Glen Luchford care a lucrat ca
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
se refugiază în resemnarea "Ce-o fi o fi! Ce-or face alții voi face și eu... Parcă numai eu trebuie să plec?... Cum mi-o fi scris, și pace bună!" (Opere 2, 224). Avem astfel suficiente date pentru a vorbi de abandonul lui David Pop într-o viață mediocră, cenușie, fără nici un efort rațional, măcar pentru a înțelege ce se întîmplă: de politică nu-i păsa, nici nu citea ziarele la care era abonat, nici nu se angaja în discuții
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
că trădarea te face ticălos și e inacceptabilă, indiferent de motiv: Gîndindu-se la vorbele reci ale lui Oprișor își aminti cuvintele lui Candale și mai ales privirea lui fierbinte hotărîtă. Îl usturau creierii șovăind între amîndoi. Dacă ei ar fi vorbit la fel, poate că s-ar fi hotărît și dînsul. Astfel însă vedea că argumentele tăioase ale lui Oprișor sunt tot atît de uluitoare ca și văpaia din ochii lui Candale, pe cînd sufletul lui nu e în stare decît
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
o sută de ani de la nașterea poetului spaniol Luis Cernuda (1902-1963), din celebra generație de la '27, care întrunește personalități de mare strălucire, cum rareori se ivesc împreună: Lorca, Alberti, Salinas, J. Guillén, Dámaso Alonso, Gerardo Diego, V. Aleixandre. S-a vorbit atunci despre un nou Secol de Aur al literaturii spaniole. Mai tânăr în cadrul grupării (a fost student al lui Salinas la Universitatea din Sevilla), Cernuda a fost socotit mult timp un poet minor de factură romantică, la fel cu alți
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
formulări memorabile, ca în cazul lui Lorca, de pildă, ci prin profunzimea și autenticitatea mărturisirii. S-a spus că este poetul cel mai "ontologic" al grupării, în permanentă criză, cel mai contradictoriu și convulsionat. Așa îl văzuse și Lorca, atunci când vorbise despre "înlănțuita agonie a iubirii", despre umbrele și mânia din versurile lui Cernuda. S-a mai subliniat erotismul complex ce impregnează poezia lui Cernuda, acea "libertate a iubirii" ca singură libertate importantă în existența lui țesută din "mândrie și dezolare
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
subliniat erotismul complex ce impregnează poezia lui Cernuda, acea "libertate a iubirii" ca singură libertate importantă în existența lui țesută din "mândrie și dezolare", precum și în opera lui de o iremediabilă melancolie. Cât privește homosexualitatea poetului (despre care s-a vorbit mult, poate chiar prea mult în presa literară, la fel ca la centenarul lui Lorca), important mi se pare accentul pus cu ani în urmă de Octavio Paz: "Cernuda nu a apărat dreptul homosexualilor de a-și trăi viața (aceasta
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
că mă cinstești." " Atunci..." Atunci a fost. Acu-i acum. Ieri și rime-am dat, culori, parfum Pentru Quevedo, Góngora, de roză." "Dar Mallarmé..?" "Retorica, săraca. Un furt mi-e leagănul, pastișă groapa. Renunță, dar, poete. Taci în proză". După ce vorbești Să păstrezi tăcerea-nvață În iubire. Crezi tu oare Că pe alții îi privește? Când te bucuri în tăcere, În tăcere să și suferi. Dacă despre ea vorbești, Dragostea se risipește. Doar tăcerea îi priește. Din tăcere se nutrește Și
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
mi-e leagănul, pastișă groapa. Renunță, dar, poete. Taci în proză". După ce vorbești Să păstrezi tăcerea-nvață În iubire. Crezi tu oare Că pe alții îi privește? Când te bucuri în tăcere, În tăcere să și suferi. Dacă despre ea vorbești, Dragostea se risipește. Doar tăcerea îi priește. Din tăcere se nutrește Și-n tăcere se deschide Ca o floare. N-o grăi Orișicui. În tine ține-o. Chiar de suferi. Taci. De moarte, Mori cu ea. Cu ea trăiește. Între
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
moarte și viață Taci, căci martori nu primește. Noaptea de sfadă a omului cu demonul său D: Salută ziua. Ia-o-n stăpânire. Pricepe existența cu durere. E-n beznă-acuma sufletul. Nu află În preajmă decât neguri ochii tăi. Vorbește dar despre-ndrăgita viață. De-i faci vreo vină Domnului că are Un capăt darul Său, obșteasca moarte, Nu-l irosi în vise. Te deșteaptă. O: Cuprins de vis, eu tocmai învățam Să mor. Ce vii tu dar să-mi amintești
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
dacă presupui că eu mă plâng, Mai mândru este, află, să trăiești, De spaime bântuit, nu ferecat În limbul tău, precum nepăsătorii-n Huzur, feriți de grele porți de aur. D: La urma urmei, oare poți să știi De îți vorbește-un demon și nu Domnul? N-ai alt prieten decât boldul meu Ce treaz te ține, suferind cu tine. Privește dar cum zorii bat în geam, Chemându-te la viața fără chef De om nefericit, proscris de lume. Ridică-te
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
un instant. Am descoperit, mai ales în acest context, mozaic de forme și de expresii, un spectacol original și puternic, venit din Chișinău, A șaptea Kafana, piesă-document pusă în scenă de Mihai Fusu, producție a Centrului de Artă Coliseum. Piesa vorbește despre drama tinerelor femei din Basarabia, vîndute și exploatate de mafia locală în bordelurile din Balcani. Din cele peste 6000 de fete care au părăsit țara, gonite de mizerie sau atrase de iluzia bogăției, peste 300 s-au întors în
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
părăsit țara, gonite de mizerie sau atrase de iluzia bogăției, peste 300 s-au întors în sicrie, restul, bolnave de SIDA, sînt distruse fizic și moral. Echipa lui Fusu înregistrează cîteva mărturii ale unor victime care au avut curajul să vorbească și construiește un spectacol de un adevăr zguduitor. Realitatea documentului este structurată într-un scenariu riguros, elaborat conform legilor teatrului, într-un spectacol de o eficacitate emotivă arar realizată: argumentele vieții sînt deci întărite, forța lor e sporită, dirijată spre
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
tratat acest material? M.F.: Mi-am propus să fac un spectacol bazat pe interviuri. Le-am căutat și le-am găsit pe femeile, pe fetele care au reușit să se întoarcă în Moldova și am izbutit să le fac să vorbească sincer. Le-am spus că declarațiile lor nu vor fi folosite de autorități, că nu mă interesează nici un nume etc. și le-am cerut să-mi spună două povești: cea mai comică și cea mai tristă întîmplare din aventura lor
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
într-o sintaxă riguroasă. în același timp, e evidentă dimensiunea psihologică, deși rămîne în subteran. Este o tradiție a școlii românești sau a școlii ruse de teatru, care pleacă în-tr-un fel, să zicem de la metoda lui Stanislavski. Cînd ați vorbit despre actrițele care s-au întîlnit cu personajele reale ale dramei, m-am gîndit la actorii lui Stanislavski care, cînd au jucat Azilul de noapte, au petrecut cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-tr-un azil de noapte. M.F.: Da, așa
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
cititului mi-am impus-o tîrziu, prin ultimele clase ale liceului, iar cu fișe, de altfel, într-o organizare foarte personală, am început să lucrez de-abia în universitate. Prima carte memorabilă, pe care, la 7-8 ani, am învățat propriu vorbind să citesc, trecînd de la silabisire la recunoașterea simultană a mai multor cuvinte, de la efortul de a decodifica la lectura silențioasă, pur oculară, cu ritm propriu de performare a fost Călătoria lui Nils Holgerson, romanul Selmei Lagerlof. Iar prima specializare a
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Încât, după câteva săptămâni, exasperat, mi-am asumat riscul de a-l supăra pe marele șef, îndeosebi de a-i cauza o dezamăgire lui M.R.P., la care țineam cu adevărat, și mi-am luat tălpășița. Cele două experiențe de care vorbesc m-au marcat cu atât mai mult, cu cât, în vremea aceea, aveam convingeri comuniste sincere. Mă întrebam, nu puteam să n-o fac, dacă cenzorii mei erau ignari sau dacă nu cumva ideile mele o luaseră razna, dincolo de comandamentele
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
numească, în pofida protestelor mele (nu voiam "decât" să mă întorc la catedră), director general al studioului de filme artistice... - Alegerea istoriei literare a însemnat descoperirea unui refugiu, a unei oaze mai puțin amenințată de presiunea cotidiană, în care se putea vorbi liber și cu mai multă sinceritate? - La origine, a fost altceva. Căutam, în ultimii ani de facultate, un domeniu de specializare convenabil, care să-mi armonizeze cumva antinomiile spiritului. Căci, pe de o parte, mă pasiona studiul totalităților productive - contexte
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
cei mai activi și cei mai buni autori de romane polițiste de la noi, gen popular, dar, din păcate, prea puțin luat în considerație de critică... Acum, fiindcă în acest interviu, care se apropie de capăt, n-am avut ocazia să vorbim despre activitatea mea profesorală, permite-mi să profit de provocarea aruncată în ultima parte a întrebării dumitale. Voi spune un lucru simplu, o banalitate. Însă adesea adevărurile esențiale ne întâmpină sub chipul comun și transparent al unor evidențe. Profesoratul n-
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
prin autoritatea principiului analogic și un exemplu grăitor în acest sens dă S.Fl. Marian: "Precum turta asta-i dulce și o mănâncă toată lumea cu drag, așa și eu să fiu dulce și văzută la cine mă vede, cu cine vorbesc, unde șed și lucrez!" (Sărbătorile la români, I, București, Editura Fundației Culturale Române, p. 277). Vorbind despre chimia alimentară a textului caragialian, trebuie să observăm o răsturnare tipică a ritualului creștin: postul (pe care covrigul înmuiat în apă al bătrânei
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]