16,346 matches
-
implicit să protejeze pe cei rămași în această lume, comunitatea rurală în ansamblul ei, comunitatea restrânsă a rudelor, a “neamurilor” celui dispărut în special, de eventuale crize, de eventuale manifestări negative și nocive în același timp, determinate de pierderea și înstrăinarea unui membru al acestei comunități. Și la Somușca, asemenea altor așezări catolice vecine ( Cleja, Galbeni, Faraoani ) era obiceiul ca participanții la priveghi să intoneze la căpătâiul celui dispărut „cântece de priveghi” sau „cântece de mort”. Aceste “cîntece ale mortului” sau
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de peste Carpați ajung și în Transilvania, unde se vor inființa, la sfârșitul secolului al XVI-lea, tipografii la Brașov, Alba Iulia, Blaj. Cărțile erau rare și foarte scumpe,de aceea vom găsi pe maginea lor însemnări care condamnă furtul sau înstrăinarea lor. Preoții făceau diverse adnotări pe cărțile ce le dețineau în parohie. Acestea sunt interesante azi pentru a afla unele aspecte din viața satului. Aflăm astfel, cum au trăit sătenii din Bălnaca în anii de foamete care au atins județul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea cooperativei, la persoane din zonele montane }, cînd colectivizarea satului era iminentă. După circa 2 ani ,CAP -ul a fost dotat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în considerare hotărârile adoptate și le condamnă cu asprime". După ce prin Manifest se avea în vedere ruperea relațiilor cu guvernul maghiar, la 19 februarie 1919 este emis Decretul VII prin care se declara drept nul și neavenit orice act de înstrăinare sau de dispunere asupra unor bunuri mobile sau imobile ale statului aflate pe teritoriile unite cu România la 1 decembrie 1918. În ziua de 14 decembrie Vasile Goldiș, în numele delegației transilvănene a Marelui Sfat Național, a predat regelui Ferdinand I
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate, pe drumurile înstrăinării! A noua mască: să nu se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre ale morții! Astfel se auzea noul glas al monumentului dedicat tragediei celor douăzeci și nouă de eroi de la Moisei. Am vizitat atelierul
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
a produs rezultate importante. Aceasta a provocat ca reședința imperială să fie transferată de la Milano la Ravenna, și a necesitat retragerea legiunii XX Valeria Victrix din Britania. Alaric a devenit prieten și aliat al adversarului său târziu, Stilicho. Din 407, înstrăinarea între instanțele est și de vest au devenit atât de adâncă încât a amenințat cu izbucnirea unui război civil. Stilicho de fapt, a propus folosirea trupelor lui Alaric pentru a aplica cererea lui Honorius în prefectura Illiricum. După moartea lui
Alaric I () [Corola-website/Science/299796_a_301125]
-
inocenței copilărești de către realitatea coruptă și dezolantă a adulților. Pe măsură ce Stephen Dedalus se maturizează, limbajul din "Portret" împrumută mai mulți termeni filozofici și se interiorizează, devine mai puțin sensibil stimulilor externi și mai predispus meditației, semnalând independența psihologică, dar și înstrăinarea. În acest stadiu, raportarea lui Dedalus la Cuvânt este ambivalentă: cuvântul este atât un instrument indispensabil al artei, cât și semnul ancorării într-o tradiție în care eroul nu se regăsește: cultura Imperiului Britanic. În timpul unei discuții cu decanul facultății
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
au lăsat multe lucruri scrise, fără numai ceva articole de ziar, care s-au pierdut. Poate fi interesant a vedea cum aceiași gânditori au lucrat și la ceea ce numim astăzi ecologia politică, precum și într-o criticare a tehnicii și a înstrăinării legate de ideea de progres. Așa s-a petrecut cu preotul catolic Ivan Ilici și cu teologul reformat Jacques Ellul. Pe de altă parte, Ammon Hennacy a încercat să-și articuleze gândirea pe acțiunea concretă, pentru a ajunge la o
Anarhism creștin () [Corola-website/Science/298767_a_300096]
-
încă o vie dezbatere între comentatorii de astăzi. Este numit rector al Universității din Freiburg, dar demisionează după un semestru, pentru a se putea consacra sarcinilor didactice. În cuvântările sale publice critică, din punctul său de vedere romantic-conservativ, depersonalizarea și înstrăinarea din societatea modernă. Comportamentul său politic este ambiguu, pe de o parte respinge concepțiile rasiale ale nazismului și se declară împotriva arderii cărților „suspecte” pe teritoriul universității, pe de altă parte nu întreprinde nimic pentru a împiedica antisemitismul în creștere
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
obosiți. Lennon își expune sentimentele față de McCartney într-un interviu, cu trei zile înaintea morții sale "În toată carieră mea, am selectat doar două persoane cu care să lucrez: Paul McCartney și Yoko Ono... Nu am făcut alegeri proaste.” Împreună cu înstrăinarea de McCartney, Lennon a simțit întotdeauna o competitivitate muzicală cu el, și a ținut cont de muzica lui. În timpul celor cinci ani de pauză în carieră, el era pus în planul al doilea, în timp ce Paul McCartney producea ceea ce Lennon îl
John Lennon () [Corola-website/Science/297909_a_299238]
-
ea. În cîntecele ei veți regăsi firescul și simplitatea melosului de pură esență tărănească moștenită de la vechi rapsozi, dar și teme mai actuale izvorâte din propria existență, cuprinzând cu precădere cântecul de dor, de dragoste, de joc, de nuntă, de înstrăinare precum și cântecul bătrânesc. Primele înregistrări le-a realizat la Radio București împreună cu orchestra Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, dirijor George Sîrbu. A urmat înregistrarea unui disc intitulat „Mult mi-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
sale în plan emoțional, forța comunicării prin care Mioara Velicu reușește să dezvăluie un tip de sensibilitate cu totul aparte, atingând toate extremele trăirilor sufletești, de la expresiv sau nostalgic și până la exuberant, găsind inflexiuni vocale potrivite atât pentru cântecul de înstrăinare cât și pentru debordanta strigătură de joc, ori pentru versul plin de umor al cântecului de lume și petrecere. Interviuri
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
are forma unui monolog, alcătuit în prima parte dintr-un reproș, și apoi, în partea următoare, dintr-o provocare inocentă, care este un act de seducție. Reproșul este expresia intuiției feminine, care simte în diversitatea preocupărilor abstracte ale bărbatului pericolul înstrăinării. Cufundarea lui "„în stele și în nori și-n ceruri nalte”", gândirea lui plină de imaginile „câmpiilor Asire”, ale "„întunecatei mări”" și ale "„învechitelor piramide”" care "„urcă-n cer vârful lor mare”" o determină să-l avertizeze asupra capcanei în
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
fluturi", în "Poesis", "Culisele poeziei", în "Cronica" și "Mozaicul", "Sfârșit de mileniu" și "Irealitatea imediată", în "Monitorul"). Publică, de asemenea, "manifestele himerismului", în România literară, "Familia", "Poesis" și "Vatra" . Debutul editorial se întâmplă în 1994, cu volumul de poezie "Gustul înstrăinării", la "Editura Timpul" din Iași, după câștigarea primei ediții a Concursului "Aurel Dumitrașcu". A fost al doilea volum în ordinea scrierii, pentru că primul volum încă era amânat, dinainte de 1989, la editurile "Cartea Românească" și "Eminescu". Au urmat, în deceniile următoare
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
greu accesibil. Programul himerismului constă în scrierea unui tip de poezie care să cuprindă toate aceste patru componente în substanța ei, iar dezideratele au în vedere recuperarea utopiei romantice și reflectarea lumii multiculturale de azi, cu problemele legate de identitate, înstrăinare etc.. Corpusul teoretic al "manifestelor himerismului" crește pe întreaga poezie scrisă de autorul lor și încearcă să lămurească mecanismele unei arte poetice care se confundă cu „stilul de viață poetic” și care propune trăirea „live” a poeziei scrise. Considerat „cel
Himerism (literatură) () [Corola-website/Science/306868_a_308197]
-
Moldova se făceau simțiți separatiștii, motiv pentru care noul domnitor a făcut o vizită acolo, între 9 și 26 august. Pe plan extern, amenințarea intervenției turcești tot nu pălise. Adunarea Constituantă a votat pe 3 iulie 1866 o lege pentru înstrăinarea bunurilor statului până la totalul de 75 de milioane. Pe baza acestei vânzări, guvernul dorea să contracteze și un împrumut străin. În acest sens a fost mandatat Ion Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Paris. Acesta a încheiat împrumutul cu un
Guvernul Ion Ghica (2) () [Corola-website/Science/306968_a_308297]
-
și le imaginează, sunt scene în care personajul nu are control asupra morții sale, deși el așteaptă cu nerăbdare orice rău care i-ar putea ieși în cale. Dorința personajului de a muri nu este ghidată de nici un sentiment de înstrăinare modernă, ci de dorința de sânge și violență și de credință că acest lucru este romantic. În societatea modernă, seppuku reprezintă o dorință anti-modernistă de a se întoarce la trecut. Jigai Femeile au avut versiunea lor de sinucidere ritual. Aceasta
Seppuku () [Corola-website/Science/302981_a_304310]
-
titoiști”. Stalin a luat problemă personal - pentru prima dată s-a încercat să fie asasinat dar fără succes în mai multe ocazii. Înrtr-o corespondență între cei doi lideri, Tito i-a scris: Cu toate acestea, Tito s-a folosit de înstrăinarea cu URSS pentru a obtine ajutorul acordat de SUA prin intermediul Planului Marshall, precum și să implice Iugoslavia în Mișcarea de Nealiniere, în care acesta a asigurat o poziție de conducere pentru Iugoslavia. Evenimentul a fost important nu numai pentru Iugoslavia și
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
descentralizată, deși toți declarau susținerea față de generalul Mihailovici. Unii cetnici susțineau crearea unui viitor stat sârb pur etnic din care urmau să fie expulzați musulmanii și croații. Aceste vederi nu erau susținute decât de o minoritate, însă au contribuit la înstrăinarea potențialelor simpatii ale populațiilor non sârbe. Cetnicii urmau o strategie de hărțuire a trupelor germane și ale Statului Croat, pregătindu-se pentru o viitoare debarcare a trupelor aliate în Balcani și evitând bătăliile de anvergură. Această strategie era bazată pe
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
Făgăraș și Hunedoara au trecut la ortodoxism, punându-se sub ascultarea episcopilor sârbi rezidenți în sudul Transilvaniei. În 1784 fusese instalat la Blaj Ioan Bob, fost protopop greco-catolic de Târgu Mureș. Acesta a dus o politică de catolicizare și de înstrăinare de interesele românilor, fie ele și privite prin prisma uniației. În același timp însă, o serie de cărturari greco-catolici au început să privească dincolo de propaganda oficială. Ei au înțeles unele avantaje culturale aduse de unire, dar și marile dezavantaje: dezbinarea
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
a afacerilor internaționale. Veniturile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau eficiența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de o eficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor economice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele muncii lor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oamenii au început să manifeste un comportament individual și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cu consecințe directe asupra motivației muncii. Au existat și o serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismului economic, cu scopul de
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
Roma însăși a ajuns într-o stare de anarhie. Cezar a fost foarte nemulțumit de toată această afacere și l-a eliberat pe Antoniu din toate responsabilitățile politice. Cei doi bărbați nu s-au mai văzut timp de doi ani. Înstrăinarea nu a fost de lungă durată pentru că Antoniu s-a întâlnit cu dictatorul la Narbo (45 î.Hr.) și a respins sugestia lui Trebonius de a se alătura conspirației de a-l detrona. Reconcilierea a avut loc în 44 î.Hr. când
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
neglijând Germania. Sprijinit de juriști, buni cunoscători ai dreptului roman și loiali persoanei sale, Frederic al II-lea a trecut la unificarea legislativă a întregului regat, realizată prin mai multe etape: Assizele de la Capua din 1220 și Messina în 1221. Înstrăinările au fost anulate, proprietățile funciare ale seniorilor locali au fost confiscate, regele construind castele proprii, de unde trimișii săi le supravegheau. Ultimele puncte de rezistență musulmană din insula au fost zdrobite, iar în 1231, la Melfi, a fost promulgat codul de
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
metropolei americane. Primele concerte le-a susținut la „Gilmore's Concert Garden”, viitoarea „Madison Square Garden”, dirijând melodii din "Orfeu" și "Marea ducesă de Gerolstein". După câteva săptămâni petrecute la New York entuziasmul său a făcut loc unei tot mai mari înstrăinări, datorată atât mercantilismului pe care-l descoperise în mentalitatea yankee cât și calității destul de modeste a spectacolelor muzicale la care asistase. Viața culturală americană îi datorează lui Offenbach un impuls important precum cel privind fondarea unui conservator. De la New York el
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
pe care îl precizează și Ion Vitner în studiul "Albert Camus sau tragicul exilului": "Existență (ex-sistere) înseamnă, într-adevăr, «a fi situat în afară de», adică are sensul unei separări, al unei rupturi sau - cum traduce Camus - al unui exil, al unei înstrăinări". Primul său eseu urmează, la interval de numai un an, romanului " Străinul" și oferă o fundamentare teoretică a poveștii unui exil printre oameni. Definind absurdul ca "un rău al spiritului", Camus consideră că rațiunea prezenței acestuia în existență este "contrastul
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]