21,363 matches
-
va fi publicată abia după patru decenii, în 1996. Drama istorică tratează momentul instalării republicii romane în 509 a. Chr. prin alungarea regelui Tarquinius Superbus de către forțele coalizate în jurul lui Lucius Iunius Brutus. Fostul suveran nu apare însă pe scenă, accentul căzând asupra tentativei eșuate de restaurare a regimului monarhic, la care participă doi fii ai lui Brutus, și a execuției publice a conjuraților decisă de consulul în exercițiu, intransigent cu propriii urmași. Autorul pornește de la două surse antice menționate în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vieții. Și numai când omul trecutu-i-a pragul,/ Dar fără amaruri, atunci fericit socotiți-l). Nicolae Ionel este fidel modelului elin în liniile mari ale intrigii, ca și în detalii ale argumentării. În pofida asemănărilor evidente, există și deplasări de accente între opera antică și cea modernă. Un comentariu al corului din Oedip Rege reține mândria lui Oedip de a fi dezlegat misterul Sfinxului și încrederea lui în propriile puteri după depășirea acestei încercări aparent insurmontabile : Țintise sus, mai sus ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cred, pentru-a fi vrut/ să văd prea mult (I 1). Tiresias, Oedip și tatăl Anei răscumpără prin cazna orbirii accesul la adevăr. Așadar, în piesa sa mitologică, Nicolae Ionel urmează strâns tragedia lui Sofocle, nu fără a deplasa anumite accente ale originalului pentru a accentua o trăsătură a eroului doar sugerată de autorul antic sau pentru a căuta noi semnificații ale gesturilor consacrate. Oracolul dereglat Ca și drama Oedip și Sfinxul a lui Hugo von Hofmannstahl (1905), piesa lui Vlad
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
s-a refugiat vremelnic și să se îndrepte spre răspântia fatală unde îl întâlnește pe bătrânul sortit să-i fie victimă. Cel mai adesea, sfârșitul tragic al eroilor poate fi amânat, însă nu și abolit. Chiar dacă intriga nu e schimbată, accentele pot fi puse diferit față de operele luate ca model. Uneori, se subliniază trăsături abia sugerate în original. De pildă, la Nicolae Ionel, trufia lui Oedip de a se socoti aidoma zeilor prin iscusința lui provoacă dezastrul personajului în aceeași măsură
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lucrări în care studiază: „Clima și microclimatele Podgoriei Cotnari” (1961), „Clima și microclimatele din zona satului Dumești Iași” (1961),”Microclimatele din zona orașului Iași și împrejurimi” (1962), „Clima și microclimatele din Depresiunea Onești Cașin” (1963) ș.a., în care, pune un accent deosebit pe rolul factorilor geografici locali (variația altitudinii, fragmentarea reliefului, orientarea văilor și interfluviilor, gradul de înclinare a versanților și poziția acestora față de razele solare, gradul de acoperire cu vegetație, structura suprafeței clădite, în cazul așezărilor omeneștiă în generarea de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ca pedagog, era convins că, în paralel cu activitatea didactică, modelarea tinerilor prin acțiuni educaționale, era o obligație atât pentru el cât și pentru ceilalți membri ai catedrei. În acest sens, insista - cu orice prilej - pe o problematică simplă, cu accent pe triada: muncă responsabilă, familie organizată și copii educați. În relațiile cu subalternii avea o atitudine părintească, mai bine zis, de "tată bătrân". Ne numea pe toți "băieții mei" sau "copii". În momentul când ne-a părăsit, am devenit, brusc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
principii, legi ce depășesc cunoașterea empirică a fenomenelor. Prof. Mihai Iancu s-a impus ca o prezență activă și la reuniunile geografice internaționale la care a participat, menționând doar câteva: la colocviul de la Paris, pe probleme de geografie aplicată cu accent pe amenajarea teritoriului, la Salzburg (Austriaă, pe probleme de geografie a turismului, la Olomuc (Cehoslovaciaă, la Varna (Bulgariaă, unde s-a discutat problema transformărilor antropice în peisajul natural. Făcând parte din ,,Comisia Internațională a țărilor aride”, a participat la un
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
glorioasă (...) fericit cel ce-o ascultă și-o înțelege.” Victor Hugo 356. „(...) Turistul vine să-și bucure ochii; gânditorul găsește o carte imensă unde fiecare stâncă este o scrisoare, unde fiecare lac este o frază, unde fiecare sat este un accent și de unde iese fum de amintiri de mii de ani vechime.” Victor Hugo 357. „Adevărata carte este ca un năvod, cuvintele fiind ochiurile de plasă. Puțin importă natura acestor ochiuri de plasă. Ceea ce contează este prada vie pe care pescarul
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ne-am obișnuit în elaborarea lucrărilor științifice și să fie concepute într-un limbaj accesibil. Așa se face că între coperțile acestei cărți se regăsesc texte de diferite dimensiuni și grade de complexitate, după cum a gândit fiecare colaborator. Am pus accent pe claritatea și forța argumentului și mai puțin pe standardele formale. Încă un element pe care îl considerăm important este acela că proiectul reunește nu doar opinii venite din partea specialiștilor în drept constituțional, ci și din partea celor din științe socio-umane
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
jumătate fiind aleși de domn pe criteriul "meritului"). Jumătate din mandatele senatorilor se reînnoiau la trei ani, prin tragere la sorți. Față de aranjamentul instituțional stabilit prin Convenția de la Paris, Statutul dezvoltător permitea un regim de putere personală a șefului statului. Accentele autoritariste ale lui Cuza nu au plăcut multora dintre politicienii timpului, care și-au depășit animozitățile și au contribuit la lovitura de stat din februarie 1866. Prințul a fost silit să abdice și să plece în exil. După ce a eșuat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în cadrul constituției noastre. Demnitatea umană, valoarea comună patrimoniului constituțional postbelic, este acel pilon în jurul căruia se articulează o viziune despre om înțeles ca personalitate dotată cu drepturi și libertăți pe care statul este obligat să le respecte, ca fiind inalienabile. Accentul pus pe demnitatea umană este esențial în ordinea modernizării și umanizării statului român. Capitolul 2 DESPRE OPORTUNITATEA REVIZUIRII CONSTITUȚIEI Câteva reflecții pe marginea revizuirii Constituției Aurelian CRĂIUȚU Reiau aici neschimbat, la invitația profesorului Sorin Bocancea, un text1 pe care l-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
parte uitat) de arhivă. În pofida ținutei sale academice, Raportul a beneficiat de o viață scurtă și a fost repede depășit de urgențele politice. Puțin după aceea, Președintele Băsescu s-a grăbit să inițieze procesul de reformare cu un referendum (cu accente populiste) care se concentrase pe câteva propuneri (între care monocameralismul) cu care nu toți membrii Comisiei fuseseră de acord. În buna tradiție românească, referendumul a fost până la urmă un exercițiu în gol, lipsit de consecințe și de o autentică dezbatere
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
punctul de reper esențial este acel patriotism constituțional încurajat de aplicarea transparentă și predictibilă a legilor, ca și de respectarea scrupuloasă a principiului egalității în fața legilor. Din acest punct de vedere, calificarea constituțională a statului român este chemată să pună accentul pe trăsăturile juridice care pernit organizarea libertății, indiferent de apartenența etnică a cetățenilor. Democrația constituțională și cultivarea pluralismului garantează stabilitatea și intergitatea teritorială a statului român, oferind majorității și minorităților, în egală măsură, un spațiu de afirmare și de consolidare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și criticile aduse acestui concept, printre care cea ce se referă la faptul că președintele nu este ales prin sufragiu universal în unele state (Finlanda, Irlanda) care intră în această categorie. Camelia Tomescu prezintă rolul Președintelui în cadrul regimului semi-prezidențial, punând accent pe relațiile cu primul-ministru, în special desemnarea acestuia. În categoria țărilor care sunt prezentate intră și cele care nu au fost analizate de Duverger (România, Slovenia, Bulgaria, Lituania, Polonia)28. Regimul semi-prezidențial nu este tratat în doctrina românească doar din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ar trebui să depindă de jocurile de pe scena politică odată la 4 ani, eventuale majorități din Legislativ. 2. Puiu Andreea Elena În ceea ce privește modificările ce vizează statutul magistratului și independența justiției nu modificarea în sine este importantă, ci clarificarea atribuțiilor acestora. Accentul cel mai important ar trebui să existe asupra independenței magistratului și totodată asupra consolidării statului. CSM are două funcții imporante: să propună Președintelui României numirea în funcție a judecatorilor și procurorilor și să fie instanță disciplinară pentru judecători și procurori
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Turnu Măgurele, 1944, p. 126, în Ioan Silviu Nistor, Comuna și județul. Evoluție istorică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, p. 37, I. Ceterchi (coord.) în op. cit., p. 78. După Guțan, legislația din 1864-1883 a fost caracterizată de un centralism moderat cu accente de centralism exagerat, iar cea a anilor 1887-1918 de o descentralizare moderată cf. op. cit., p. 194. 11 L. Colescu, Recensământul general al populației românești, București, 1905, p. XXIII-XXIV, apud Dan Berindei, Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876), ediția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în coc înalt, aruncă o sclipire argintie. Ești nouă aici, copila mea, ar trebui... Bătăi violente în ușă o întrerupseră. Făcu gestul de a-și astupa urechile, dar ridică vocea ca să poruncească, în românește de data aceasta, și cu un accent franco-rus: "Intră!" O fată de la bucătărie, cu obrajii roșii, se propti pe prag, în mână cu un făraș de cărbuni aprinși. Bluza de uniformă îi pleznea peste sâni. Închipuindu-și că o doamnă de anume vârstă nu putea fi decât
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
numi niște sâni mari. Vai! posesoarea lor îi strânge vârful degetelor, fericită că obținuse iertarea. "Ehh...", și lasă brațul să-i cadă, inert, de-a lungul corpului. Atunci, îți e mai bine?" întreabă din apropiere o voce ipocrită, cu un accent foarte puțin național. Ah, dragul de Istvan, cauză a toate... Când să intre în sala unde îl așteaptă studenții, simte că o mână grea i se așază pe umăr: colegul Iulian, mare strateg al socialismului național. "Ai văzut ziarul?" "Da
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
trecerea, cu un zâmbet zeflemitor: "Mulțumesc, frumoaso! Gagicul tău o să ți-i dea înapoi însutiți." El nu aude ce spune mica nerușinată, sau se face că nu aude. Ia de braț berețica albastră ca să iasă din îmbulzeală. O voce cu accent unguresc răsună în spatele lor: "Ei, Bejan, ai găsit culoarea potrivită a beretei?" Istvan trece pe lângă ei fără să se oprească, dând din mână în semn de salut, și se depărtează mișcându-și iute fesele bombate. Își înghite înjurăturile care-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ale lingviștilor praghezi și prin ei, dezvoltarea de mai târziu a generativismului american privind structura arborelui silabic și legile de funcționare ale elementelor suprasegmentale. În Școala LINGVISTICĂ DE LA KAZAN, inițiatorul și fondatorul acesteia, Jan Ignatii Necesțaw Baudoin de Courtenay pune accent deosebit încă de la începuturile carierei sale științifice pe psihologia limbii, acordând momentului psihologic un rol deosebit în viața limbilor și transformând problemele lingvistice în probleme de ordin psihologic. Este desigur, un concept pe care îl recunoaștem în baza teoretică a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
început de secol XX. Premisele teoretice de cercetare enunțate de Baudoin de Courtenay și de asistentul acestuia, Kruszewski, în jurul anilor 1870, la începuturile Școlii Lingvistice de la Kazan și anume, egalitatea totală a limbilor în fața științei ca obiecte de studiu, precum și accentul pus în analiză pe studiul limbilor vii și a dialectelor acestora, au fost preluate rând pe rând de Structuralismul de la Geneva, Școala Lingvistică de la Copenhaga (cu ramura americană a acesteia de la Massachussettes, prin Roman Jakobson) și de Școala Lingvistică Funcționalistă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
maghiari, orientaseră deja masele rurale către acțiunea politică, în Europa slab industrializată care se întinde de la Marea Baltică la Balcani clasa revoluționară pare să fie mai mult țărănimea decît cea muncitoare. Arhaice, orientate spre un trecut mitizat, aceste mișcări capătă uneori accente care anunță prima fază a fascismului. Astfel, ideologia egalitară a unui Stambulijski în Bulgaria, stigmatizează "orașele parazite" cu avocații lor, negustorii de grîne, exploatatori ai țăranilor și cu reprezentanții establishment-ului intelectual. Acesta își exprimă ura împotriva comunismului asimilat cu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
prin intermediul culturii de masă, fascismul a reușit să pătrundă adînc în societatea italiană. Am văzut că acesta folosea în mod sistematic toate mijloacele moderne de informare în masă și de divertisment, presă, magazine ilustrate, afișe, "benzi desenate" (fumetti), radioul, punîndu-se accent în special pe cinematografie, considerată de Mussolini drept "arma cea mai puternică". Ori, chiar dacă cinematograful italian este supus începînd din 1923, unei cenzuri foarte stricte, iar din 1934 este plasat sub controlul direct al statului și al partidului, aceasta nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
termeni de o violență și de o lipsă de umanism nemaiîntîlnite pînă atunci pe ecrane, prin filmul ca Evreul etern de F. Hippler, dar mai ales de Evreul Stiss care în timpul conflictului a făcut turul Europei ocupate. Paralel, se punea accent pe o serie de opere cinematografice patriotice și calificatoare, despre eroi celebri sau obscuri care făuriseră Germania, de la Frederic al II-lea la Bismarck, de la patrioți ce s-au opus dominației napoleoniene, la luptătorii anonimi din timpul Războiului cel Mare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sovietice, pre-luînd în același timp și politica externă orientată așa cum am văzut către "coexistența pașnică" și politica internă plasată încă de la început sub semnul liberalizării și "destabilizării". Destabilizarea începe să se manifeste în mod real prin restabilirea "legalității socialiste", prin accentul pus pe planificare în sectoarele bunurilor de larg consum, prin acordarea unor oarecare libertăți colective, printr-o relativă "dezghețare" în domeniul intelectual și artistic, dar devine oficială în timpul congresului al XX-lea al PCUS, din februarie 1956. Cu ocazia acestei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]