16,776 matches
-
cazul concesionării României a regiunilor populate de o majoritate maghiară, ea va respecta dreptul minorităților. Francezii insistă asupra importanței nodurilor feroviare de la Satu Mare și Oradea, care ar fi convenabil, după ei, să fie lăsate sub control românesc în Transilvania, însă americanii resping un traseu bazat pe criterii economice. Tonul este dat; puține se vor schimba din ianuarie pînă în decembrie 1919. Este clar că americanii nu au nici o datorie în privința României. Ei s-au opus unui angajament militar atît în Ungaria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Oradea, care ar fi convenabil, după ei, să fie lăsate sub control românesc în Transilvania, însă americanii resping un traseu bazat pe criterii economice. Tonul este dat; puține se vor schimba din ianuarie pînă în decembrie 1919. Este clar că americanii nu au nici o datorie în privința României. Ei s-au opus unui angajament militar atît în Ungaria, cît și în Rusia, pentru a zdrobi bolșevismul, convinși că fiecare acțiune directă sau indirectă prin intermediul armatelor vecine și dușmane îi va răsturna pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interesele franceze și naționaliștii români, mergînd pînă la a ataca sprijinul acordat de reprezentantul Franței la București, contele Saint-Aulaire, guvernului român. Delegația română, condusă de Brătianu și Vaida-Voevod, profită de tensiunea și de neînțelegerile dintre cei patru Mari francezul Clemenceau, americanul Wilson, italianul Orlando și englezul Lloyd George din culisele negocierii și de pe terenul operațiunilor, construind un argumentar bine pus la punct. Referințele la dreptul istoric și așezarea în prim-plan a necesităților momentului se conjugă, aducînd mai aproape urgența unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Neuilly, la 27 noiembrie 1919, tratatul de la Trianon cu Ungaria, la 24 iunie 1920. Problema Basarabiei este parțial rezolvată în octombrie 1920... Aceste luni din 1919 și 1920 sînt trăite dramatic: drama războiului româno-ungar și a exacțiunilor comise după mărturiile americanilor de trupele române în înaintarea lor, dramatizare națională și antibolșevică. Războiul a avut loc, fiind acceptat de Brătianu și susținut de Curte. În martie-aprilie 1919, Maria de România mergea la Paris pentru a susține cauza țării sale în fața puterilor străine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a avut loc, fiind acceptat de Brătianu și susținut de Curte. În martie-aprilie 1919, Maria de România mergea la Paris pentru a susține cauza țării sale în fața puterilor străine. Ea îi va întîlni pe colonelul House, Briand, Wilson și pe americanul Hoover, directorul American Relief Administration, care se plîngea de exacțiunile autorităților române de ocupație comise în Ungaria. Guvernul român lansează o campanie de propagandă, creînd în martie 1920 un Buletin de informare, iar dramatizarea antibolșevică beneficiază de susținerea militarilor francezi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu ea". O întreagă frustrare a unei victorii îl conduce pe Brătianu, la 31 mai, să conteste clauzele tratatului cu Austria, să refuze împărțirea Banatului între sîrbi și români înțelegere la care ajunseseră negociatorii -, să se ridice împotriva respingerii de către americani a unirii Basarabiei cu România, atîta vreme cît în Rusia nu se va forma un nou guvern și nu va fi organizat un plebiscit. Omul de stat estimează că el este mai bine plasat decît cei patru Mari pentru că el
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intereselor economice ale țării și ale apărării suveranității naționale. Nimeni nu putea să se plîngă de inexistența voinței de a apăra suveranitatea românească. Chiar și conservatorul Marghiloman se temea, în 1920, de ambițiile imperialismului anglo-saxon, după cum povestește în Memoriile sale: "Americanii se oferă să organizeze și să ne completeze căile ferate în schimbul concesionării acestora pentru douăzeci și cinci de ani; englezii ne fac cadou un cuirasat și ne oferă alte vapoare la preț de fier vechi cu condiția să punem un amiral englez
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
efortul de război și făcea cunoscut în același timp că, personal, se opunea războiului, menținîndu-se în legătură cu Ambasada Statelor Unite la Madrid și cu reprezentantul acesteia, Hayes. Foarte curînd apare clar că manevrele de apropiere românească îndreptate fie spre englezi, fie spre americani nu vor fi luate în considerație de ultimii chiar dacă acestea sînt dezvoltate concomitent cu sovieticii. Mesajul a fost transmis Bucureștiului de guvernul britanic în ajunul Conferinței de la Moscova din octombrie 1943. "Asemenea apropieri vor trebui să fie conduse de un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
asupra dublei determinări sovietice de a învinge și a Aliaților de a nu împiedica victoria. Sovieticii au trecut Prutul la 29 martie 1944. Între timp, britanicii supraveghează poziția Greciei și îi sugerează lui Gromîko faptul că România este problema lor. Americanii cedează, amintindu-și că o asemenea atribuire de sfere de influență este provizorie și că nu ar avea cunoștință că prejudiciază echilibrele de după război. În aceste condiții, diplomații români care lucrează pentru opoziție la Cairo și Ankara, cu un semiacord
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încetării ostilităților. La ora 22, regele citește la radio o proclamație care anunță încetarea ostilităților și acceptarea armistițiului. Mulțimea se adună în Piața Palatului. "Mii de oameni, povestește regele, care cîntau, strigau, se îmbrățișau și dansau." Unii chiar credeau că americanii sînt pe punctul de a debarca la Constanța. După căderea regimului Ceaușescu în 1989, mărturiile despre 23 august se înmulțesc. Participanții au vorbit: regele povestește evenimentele de atunci într-un lung dialog cu Mircea Ciobanu, publicat de Editura Humanitas în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
7 kilometri). Ce semnificație are eliminarea lui Pauker, Luca și Georgescu? Pentru Dej și acoliții săi, este o manieră de a nu justifica eșecul, de a-și întări autoritatea în cadrul partidului și credibilitatea față de Stalin. Analistul istoriei Partidului Comunist Român, americanul Kenneth Jowitt găsește două noțiuni care contribuie la clarificarea evoluției raporturilor de forțe: emulația și constrîngerea. Elitele partidului sînt în competiție: după 1950, Ana Pauker formulează rezerve în privința lui Dej. Pe de altă parte, coerciția se exercită chiar în sînul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
crescuți în antifascism, gîndesc: Totuși, cel mai grav, și asta îmi pare inevitabil, este implacabila eră a întunericului în care am intrat. Îndepărtarea oricărei demnități umane, a spiritului liber și contestatar, se manifestă cu aceeași forță la ruși și la americani. Întunericul cuprinde planeta din două părți, din Est ca și din Vest, iar domnia lui va ține cel puțin un secol. Nefericita tactică stalinistă (a prelua "flamurile" abandonate de burghezie, a determina proletariatul să le ridice) este profund greșită și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de tehnocrație totalitară, de tîrguială internaționalistă și de satisfacție naționalistă care-1 fac pe Gheorghiu-Dej suportabil, iar din 1965, pe succesorul său, Ceaușescu, chiar popular. Relațiile cu Vestul au evoluat profund; nimeni nu mai așteaptă vreo eliberare care să vină din partea americanilor. Conducătorii, urmînd orbește pașii Moscovei, se vor arăta interesați de comerțul și tehnologiile occidentale și vor încerca să cucerească tineretul european, care se revoltă contra jandarmului american. Înaltul Zid al Berlinului impune celor pe care comunismul nu i-a convins
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
joc chinezesc". România, ca țară-satelit și periferie sovietică, interesează ca pîrghie în dialogul cu sovieticii, ca placă turnantă în contactele cu statele socialiste. Nu trebuie neglijat deloc, scrie Mihai Botez, reprezentantul României la ONU în 1994, oportunitatea, folosul pe care americanii îl considerau cîștigat, de a avea, prin intermediul românilor, un contact pragmatic și direct, cu centrul de decizie al Pactului de la Varșovia, al cărui membru cu drepturi depline era România. Interesul pentru un astfel de canal de informație și comunicare nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
auzit vorbindu-se despre Goma. Unul dintre ei declară: "Noi știm cine este Goma, dar ce-or fi aceste Human Rights?"" Alături de români se află sovieticii Maximov și Natalia Gorbanevskaia. Intelectualii francezi, Pierre Daix, Claude Mauriac, Jean-François Revel și cei americani se structurează într-un curent. Se mobilizează și reviste: Esprit se află în centrul militantismului pentru drepturile omului, rusul Maximov conduce Continent-ul. Tot la Paris se realizează legătura între generația de la 1956, cea de la 1968 și cei veniți în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
10 John Fiske subscrie, în mod curios, importul teoriilor europene și popularitatea acestora în Statele Unite și în alte părți unui reaganism care expunea falsitatea consensului liberal și realitatea divizării și a inegalității claselor, fapt care i-ar fi mulțumit pe americanii pragmatici și suspicioși față de teoriile europene care accentuau conflictul inegalitățile și lupta (1993:40). Dar, așa cum susține și cartea mea, importul teoriilor europene a început în anii '60 și s-a intensificat în anii '70 și '80, cu mult înainte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar fi legitimitatea, dominarea și mistificarea, iar trasarea de "granițe" între sisteme, grupe, valori presupuse superioare, respectiv inferioare, joacă un rol esențial în acest proces. Menținerea acestor granițe (între bărbați și femei, capitaliști și muncitori, albi și oameni de culoare, americani și restul lumii, capitalism și comunism etc.) servește intereselor de dominație socială ca și funcției de legitimare și mistificare a realității sociale. Susțin deci că funcțiile de "distorsionare", "mistificare", "mascare" ca și alte funcții asociate în mod obișnuit cu ideologia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a pierderii, rușinii și culpabilității, prezentînd Statele Unite ca "forță a binelui", victorioasă, în vreme ce dușmanii săi comuniști apar ca întrupări ale "forțelor răului" care în această versiune suferă o binemeritată înfrîngere. În aceste fantezii cinematografice, numai "dușmanul" întreprinde acțiuni reprobabile, în vreme ce americanii apar ca virtuoși și plini de eroism. Însumate, filmele despre "întoarcerea în Vietnam" sînt o reacție defensivă și compensatorie la înfrîngerea militară din Vietnam și exprimă, aș spune eu, incapacitatea de a învăța o lecție despre limitele puterii Statelor Unite și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de spirit de atunci era puternic antirăzboinică, astăzi însă situația este total schimbată." (People, 8 iulie 1985) Pe de altă parte, veteranii din Vietnam au protestat peste tot în țară împotriva filmului, susținînd că oferă o imagine distorsionată atît a americanilor, cît și a vietnamezilor, promovînd în același timp violența și au manifestat în fața cinematografelor la care rula filmul. Rambo a devenit totuși o figură majoră în cultura populară și comercială, făcînd să explodeze piața de desfacere a posterelor, nasturilor și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
calmeze sentimentul de rușine legat de înfrîngerea din Vietnam și să îmblînzească asperitățile istoriei (mai precis, imaginea atrocităților săvîrșite de Statele Unite în Vietnam, așa cum au fost ele prezentate în Platoon și alte filme cu tematică antirăzboinică). În aceste scenarii mitice, americanii personifică binele și inocența, iar comuniștii răul absolut; este tocmai înfățișarea luată de Reagan în fanteziile din perioada dinaintea relaxării internaționale și tocmai mentalitatea filmelor hollywoodiene clasice pe care o întruchipa Reagan. Această mentalitate Reagan/ Hollywood a deținut dominația politică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de același tip, Top Gun celebrează individualismul militarist, bravura militară și valorile conservatoare americane. Ca și celelalte, operează într-un univers binar unde se duce o luptă între bine și rău, în care inamicul este în mod fundamental rău, iar americanii întruchipează "binele". Apărut tocmai la sfîrșitul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice, Top Gun nu este atît de pronunțat anticomunist cum sînt unele din filmele menționate anterior, dar inamicii par totuși să fie comuniști sovietici, deși străinii, care nu sînt "americanii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
americanii întruchipează "binele". Apărut tocmai la sfîrșitul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice, Top Gun nu este atît de pronunțat anticomunist cum sînt unele din filmele menționate anterior, dar inamicii par totuși să fie comuniști sovietici, deși străinii, care nu sînt "americanii cei buni" sînt suficient de vag reprezentați pentru a-i putea include pe unii aliați sovietici ca Libia sau Irak (inamicul pilotează avioane MIG, produs sovietic, dar nu este identificat ca rus, deși piloții de luptă de pe MIG apar cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plin de răutate și cu un comportament dictatorial. Arabii îl torturează pe pilotul american capturat și îl condamnă la moarte în mod arbitrar, fără proces. În scena duelului final, liderul arab pilotează el însuși un avion, încercînd să se împotrivească americanilor după ce aceștia îl eliberează pe pilotul capturat iar publicul este pregătit sufletește să-l ovaționeze pe tînărul pilot cînd acesta îl doboară pe liderul arab. Această scenă reia un motiv îngrijorător, predominant în filmele de aventuri hollywoodiene de la Războiul Stelelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Războiului Rece. În mod deloc surprizător, echipa Iron Eagle iese biruitoare, anihilînd total instalațiile nucleare arabe (a se citi: irakiene), punînd astfel capăt pericolului unui șantaj sau unui neașteptat atac nuclear. Învățînd să acționeze împreună și să coopereze, rușii și americanii albi și de culoare își îndreaptă ostilitatea asupra arabilor ticăloși care sînt spulberați într-un spectacol care, mai demult, era caracteristic comediilor hollywoodiene. În Iron Eagle, dușmanii arabi sînt muți și cel mai adesea fără chip, sînt dezumanizați, prezentați ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arabi cu elementul negativ într-o relatare fictivă a deturnării de către palestinieni a unui avion de pasageri: "teroriștii" sînt prezentați ca fiind cu desăvîrșire "răi", iar filmul folosește exagerări de tipul benzilor desenate pentru a schița figuri de israelieni și americani "buni", amenințați de palestinieni "răi". Filmul Mai bine mort decît compromis (Death Before Dishonor, 1987), prezintă terorismul arab împotriva israelienilor și apoi a Ambasadei Americane și a Marinei Americane în statul fictiv Jemel. Fură cerul (Steal the Sky, 1988) prezintă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]