20,606 matches
-
unei noi capitale pe teritoriu virgin, ca în cazul Braziliei, sau construirea la marginea celei existente a unui centru administrativ modern, ca, de exemplu, New Delhi. Dar niciuna din aceste rezolvări, oricât de nepotrivite pentru o țară europeană de veche civilizație statală, nu a fost imitată de conducătorii României. Ei au optat pentru o soluție care, pentru prima oară în lumea veche, aplică principiile asiatice ale lui Kim-Ir-Sen: dărâmarea centrului istoric al Capitalei și înlocuirea sa cu un nou centru administrativ
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi azi, acum, aici printre noi, ca și cum ne-ar plasa, dintr-o dată, În vecinătatea sa, Într-o actualitate de destin În multe feluri instructiv. * Europa anului 1936 păstra tot mai greu aparențele normalității. Viața parlamentară și ultimele iluzii ale confortului civilizației sporeau confuzia În țările care mai sperau amânarea furtunii. În regimurile autoritare, mizeria morală și socială accelera demagogia limbajului oficial. Uniforme și urale, mizerie și palavre, teroare și promisiuni, Înarmare și declarații de pace, Întuneric și carnaval. „Cultul” dictatorilor de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-și ritmul, diversitatea. Incitat de contrastele orașului; nu doar de populația sa eterogenă sau de scindarea sa politică și administrativă. Patriarhalitatea cartierelor, risipite confortabil Între păduri și lacuri, enclave pastorale, cărora bunăstarea le conferă aspectul de soliditate impunătoare și Înlesnirile civilizației. În contrast, pulsația boemă din centrul orașului alert. Pe berlinezi i-am Îndrăgit, Însă, global, În seara când i-am urmărit la un spectacol de circ. Deveneau, instantaneu, parteneri ideali de replică și pantomimă. Minunata seară Roncali cucerea și pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Împlinea acolada unei istorii În care, din 1914, timp de 75 de ani, Europa și-a tot dospit și explodat modernitatea. „Un grand navire qui sombre” - aceasta era imaginea pe care o proiecta Îngrijorarea lui Valéry, când se referea la civilizația europeană În care crezuse, pe care o Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919, 1935, 1939... mitologizând o realitate complicată și dureroasă, receptată selectiv, doar prin glorioasele ei aparențe elitare. Modernitatea, cu tensiunile și izbânzile ei centrifuge
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
America permite o estimare mai destinsă a modernității, asupra căreia și-a pus o amprentă decisivă. Mobilitatea, energia histrionică, pionieratul și prospețimea anistorică nu prea Îngăduie aici răgazul retrospectivelor interogative. Supremația autoritară a prezentului „face”, reface și redefinește continuu, firesc, civilizația. În democrația populară, multirasială a imigranților lumii, idealul nazist al supremației rasei este o contradicție În termeni, chiar dacă tensiunile rasiale rămân atât de pregnante și primejdioase. Cât privește proiectul tiranic al fericirii universale, pe care comuniștii l-au Împrumutat de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
amar al orbului care a văzut prea multe. America nu este deloc discretă În a exhiba variatele strangulări și răni ale libertății sau vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exhiba variatele strangulări și răni ale libertății sau vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei laboratoare, filarmonici, biblioteci, stadioane, universități, ci și cele complementare, la fel de spectaculoase și extrem de Îngrijorătoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vastele competiții monetare care Îi sponsorizează capcanele. Un marxist ca Walter Benjamin ar citi, probabil, În „documentele civilizației” capitaliste din Lumea Nouă și acele „documente ale barbariei” pe care, cum susținea, orice civilizație le furnizează. Fascinată de competiție și performanță, civilizația americană deține nu doar cunoscutele recorduri spectaculoase ale geniului ei practic și simplificator sau cele ale celebrelor ei laboratoare, filarmonici, biblioteci, stadioane, universități, ci și cele complementare, la fel de spectaculoase și extrem de Îngrijorătoare, numite: cea mai amplă armată de intervenție, cea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prilejul, despre „barbaria entuziasmului”, frapanta sa formulare din Le mauvais demiurge... Ceea ce putea fi interesant, chiar și din punctul de vedere al unui profet nihilist și apocaliptic, era, credeam, tocmai relația dintre entuziasmul juvenil față de barbarie și scepticismul statornic față de civilizație, progres, democrație. Nu s-a ajuns la astfel de prea complicate și importante chestiuni. Părea pregătit pentru o seară destinsă, mozartiană, ca primăvara drogată de frumusețe a Parisului. Privirea și gestica sa, cerând și dăruind admirație, se Îndreptase, cu delicată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
paradoxuri, sub farmecul amfitrionului care nu-și precupețea verva. Fragilitatea sa fizică părea compensată prin suplețea rezistentă și tenace, de fibră aleasă. Se arăta deschis, Îngăduitor, Îndrăgostit de Paris și de cartierul În care locuia, fericit că beneficiază de luminile civilizației pe care nu Încetase s-o batjocorească. Ceea ce nu putea, Însă, accepta, nici În ruptul capului, era neglijența scandaloasă a editurii franceze, care nu-și promova cum trebuie autorul venit tocmai de peste ocean... Ceea ce editura franceză nu ignorase, totuși, fusese
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
are Învingători), pare, paradoxal, mai «optimistă».” „Lucrarea este unilaterală. De fapt, rinocerizarea nu este, conform logicii interne a textului, o «Îmbunătățire». Dar originalitatea și strălucirea textului este În afara oricărei Îndoieli.” „Puncte valide despre răsucirile și ipocrizia lui Bérenger În apărarea «civilizației» În care nu poate crede. Studenta greșește Însă grav În interpretarea rinoceritei ca «progres» eliberator. Ea ignoră, de asemeni, felul În care limbajul piesei funcționează ca o suprastructură raționalizatoare și ia replicile personajului drept realitate.” „Mizerabil! Teza este un fel
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
s-ar putea lăsa derutați de aceste citate, ele ar trebui completate cu un altul, edificator, dintr-un articol al autorului publicat În ultimii ani În Neue Zürcher Zeitung: „Nimeni nu poate ocoli Auschwitzul. Auschwitz este punctul negativ culminant al civilizației noastre: nu există nimic care să depășească Auschwitzul. În jurul acestui fapt monstruos lumea se va mai istovi multă vreme”. Pentru a Întregi imaginea, aș adăuga acestor citate complementare cele afirmate de Imre Kertész În 1990 În revista Szombat, În care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
context, tema pribegiei, a rătăcirii, a Înstrăinării și a schimbării. Oaspetele s-a referit și la cartea sa despre exilul iudaic În Europa Centrală și de Est, ca la o nouă Înrădăcinare, o nouă expresie spirituală și artistică, o altă civilizație. Monografia sa, Lontane di dove (Departe de unde), dedicată lui Joseph Roth, focaliza asupra civilizației de exil a unei comunități oprimate, regenerându-și resursele spirituale, expresia și originalitatea Într-o nouă cultură, exotică și profundă, cu spornice și incitante Întrebări. Titlul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și la cartea sa despre exilul iudaic În Europa Centrală și de Est, ca la o nouă Înrădăcinare, o nouă expresie spirituală și artistică, o altă civilizație. Monografia sa, Lontane di dove (Departe de unde), dedicată lui Joseph Roth, focaliza asupra civilizației de exil a unei comunități oprimate, regenerându-și resursele spirituale, expresia și originalitatea Într-o nouă cultură, exotică și profundă, cu spornice și incitante Întrebări. Titlul se inspira dintr-o cunoscută anecdotă despre doi evrei polonezi care se Întâlnesc Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre cultura evreiască de „shtetl” din centrul și estul Europei. Mi se păruse de-a dreptul colosală combinația de erudiție și forță analitică. „Da, e vorba de evreul tradițional. În Galuth - numele ebraic pentru exil. M-a interesat metacultura și civilizația creată de acest rătăcitor, În ciuda primejdiilor mortale care l-au tot asaltat. Amenințările au exacerbat, inevitabil, identitatea, dar i-au și conferit o autenticitate interioară neobișnuită. Un scut, poate. Ți-am relatat cândva istoria acelui pitoresc evreu triestin, cunoscut pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
democrația este în stare să ridice o națiune și să întărească o țară. Eu însumi sunt un fanatic aderent al democrației, pentru că știu ce a făcut democrația în Atena, care a făcut pe greci să strălucească și astăzi pe firmamentul civilizației umane, știu ce a făcut democrația în Imperiul Roman pe vremea Republicii, până când a venit dictatura Cezarilor care, cu corupția ei a dus la declinul Imperiului Roman. Știu ce a făcut democrația în Anglia, care din sec. XII a îmbrățișat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
democrația este în stare să ridice o națiune și să întărească o țară. Eu însumi sunt un fanatic aderent al democrației, pentru că știu ce a făcut democrația în Atena, care a făcut pe greci să strălucească și astăzi pe firmamentul civilizației umane, știu ce a făcut democrația în Imperiul Roman pe vremea Republicii, până când a venit dictatura Cezarilor care, cu corupția ei a dus la declinul Imperiului Roman. Știu ce a făcut democrația în Anglia, care din sec. XII a îmbrățișat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
perioada critică a războiului. Aici pe pământ german, aveam datoria să acceptăm condițiile în care ni se oferă ospitalitatea, chiar dacă acestea nu sunt acelea pe care le-am fi dorit noi. Pe primul plan stă bătălia poporului german pentru salvarea civilizației europene și a creștinismului. Ne păstrăm totuși intactă credința în biruința idealului legionar. În final l-am numit pe Nicolae Petrașcu, Secretarul general al Mișcării, ca șef al grupului care pleca la Rostock, cerând tuturor să-l ajute și să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a înțeles nimic. în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa răsboiului, toate combinațiile diplomatice se vor nărui ca niște castele de carton. Aceste lumi sunt: statele revoluțiilor naționale, care luptă pentru apărarea crucii și a unei civilizații milenare și bolșevismul, cu toate anexele sale, care luptă pentru nimicirea neamurilor și pentru nimicirea civilizației creștine”... Cu ocazia unirii Austriei la Reich, Căpitanul a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
combinațiile diplomatice se vor nărui ca niște castele de carton. Aceste lumi sunt: statele revoluțiilor naționale, care luptă pentru apărarea crucii și a unei civilizații milenare și bolșevismul, cu toate anexele sale, care luptă pentru nimicirea neamurilor și pentru nimicirea civilizației creștine”... Cu ocazia unirii Austriei la Reich, Căpitanul a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării la marele eveniment, dimpreună cu toată generația nouă a României. Astfel, la 28 Februarie 1938, se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
neamul nostru alături de popoarele care s-au făcut vrednice să trăiască în noua Europă. Misiunea Gărzii de Fier este, ca în numele Căpitanului, să fie element permanent de transformare a Românilor în duhul vremurilor noui, pentru a constitui un factor de civilizație și ordine în sectorul Sudestului, încredințat nouă după numărul, hărnicia și puterile morale ale poporului nostru... în felul acesta înțelegem noi, legionarii, misiunea europeană a Căpitanului. Rostock, 13 Septemvrie 1941 și 24 Iunie 1942” Al patrulea caiet are pe copertă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
exagerăm! Mie mi se pare totuna dacă se extrag din oase sau din creier. Nu? — Tocmai de aceea am nevoie de calculele tale. Dacă reușesc să-i induc în eroare pe Simbolatori, aceștia nu-mi mai pot fura datele experiențelor. Civilizația se confruntă cu probleme serioase tocmai pentru că știința este pusă în slujba binelui sau răului, zise bătrânul serios. Pentru mine știința există doar de dragul științei și-atât. — Nu am convingerea că înțeleg ce se întâmplă. Un lucru mi-e clar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de când am intrat în tunelul acela. Conform explicațiilor Profesorului, dacă mai mergeam puțin, ajungeam la bulevardul pe care se aflau Galeriile de Artă, iar în dreptul lor se făcea un drum la stânga. Dacă ajungeam până acolo, linia de metrou - invenție a civilizației și tehnologiei - ne scotea la suprafață. În felul acesta, scăpam definitiv de tărâmul Întunegrilor. Am mai înaintat un pic și drumul a cotit în unghi drept. Cred că deasupra noastră era bulevardul străjuit de ginkgo. Cum era doar început de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
liceul la Târgu Mureș (1953-1959) și studii de filologie la Universitatea din Cluj (1959-1964), după care este asistent la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Cluj (1964-1972), cercetător științific în cadrul filialei clujene a Academiei Române (1972-1992), lector de limbă și civilizație românească la Universitatea din Rochester, SUA (1978-1980) și lector de limba și literatura română la Londra și Cambridge (1980-1982), lector (din 1992), apoi conferențiar la Catedra de literatură română, comparată și teorie literară a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A făcut
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Edgar Papu ș.a.), Aurel-Dragoș Munteanu semnează „Viața cărților”, mai târziu Dorin Tudoran începe să țină o „Cronică a debuturilor”. Redactorul-șef publică versuri, interviuri cu scriitori (Eugen Barbu). Ponderea materialului pe teme literare și artistice crește treptat. O rubrică intitulată „Civilizația ochiului” prezintă, prin grupaje de reproduceri însoțite de un comentariu succint și relativ accesibil, valori ale picturii românești contemporane. Sunt publicate, în serial, fragmente din memoriile lui Șerban Cioculescu (apărute ulterior în volum). Mai târziu, în redacție vine George Arion
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]