18,079 matches
-
1964 "Păuleștii Noi". În 1968, Păulești a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, având în componență satele Păulești, Găgeni, Cocoșești și Păuleștii Noi, întrucât cătunul Dănești a fost înghițit de satul Păulești. În 1989, noțiunea de comună suburbană a fost desființată, iar comuna Păulești a devenit comună de sine stătătoare subordonată județului Prahova. Două obiective din comuna Păulești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Tabăra de
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
1872 de locuitori în satele Giurgeni, Muncelu de Jos, Valea Ursului și în cătunele Băneasa, Fundu Șiștarului și Golani; în vreme ce comuna Chiliile, cu aceeași alcătuire, avea 1096 de locuitori. În 1931, satul Băneasa a dispărut, iar comuna Chiliile s-a desființat, satul Chiliile trecând la comuna Bălușești, iar satul Buciumi la comuna Valea Ursului. În 1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
1950, comuna Valea Ursului a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satele Golani și Fundu Șiștarului au luat, respectiv, denumirile de "Zorile" și "Izvoarele". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț, iar satele Zorile și Izvoarele au fost desființate și comasate cu satul Muncelu de Jos. Satul Chiliile a fost alipit și el comunei Valea Ursului în 1981.
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
mixtă și 2 biserici (una datând din 1820 și una din 1744). Aceasta din urmă comună a fost reorganizată la începutul secolului al XX-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi. În 1968, comuna a fost desființată cu ocazia reorganizării administrative a României, iar satul Poienarii Apostoli a devenit parte a comunei Gorgota, în timp ce Poienarii Vechi a trecut la comuna Poienarii Burchii.
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
Predeal și Sărari. Comuna Opăriți, cu satele Opăriți, Poiana-Copăceni și Vitioara de Sus, avea tot atunci 2315 locuitori. În 1950, comunele au trecut la raionul Teleajen al regiunii Prahova, și apoi, din 1952, al regiunii Ploiești. Comuna Opăriți a fost desființată la un moment dat, satele ei (cu excepția satului Poiana Copăceni) trecând la comuna Predeal-Sărari; în 1964, satul Opăriți a luat numele de "Poienile". În 1968, comuna Predeal-Sărari a căpătat componența actuală și a fost inclusă din nou în județul Prahova
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Păcăloaia a fost rebotezat "Sălcioara", iar în 1968 s-a revenit la organizarea pe județe și cele două comune au redevenit parte a județului Prahova. Tot atunci, comuna Mehedința s-a desființat, fiind inclusă în comuna Podenii Noi. Două obiective din comuna Podenii Noi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezara din Epoca Bronzului (cultura Tei) descoperită în „Valea
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
regiunea Prahova și apoi (începând cu 1952) din regiunea Ploiești. Comuna Râncezi (ca și satul ei de reședință) a primit în 1964 numele de "Nucșoara de Jos". În 1968, județele s-au reînființat, dar comuna Nucșoara de Jos a fost desființată, fiind inclusă în comuna Posești, iar comuna Târlești a fost împărțită între comunele Posești și Cărbunești. În comuna Posești se află (1732) din satul Poseștii-Pământeni, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, alte douăzeci și șapte de obiective
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
interbelică, Poiana Țapului era o comună separată, având arondate satul Poiana Țapului și cătunele Jepii Mari, Jepii Mici, Cumpătu, Piatra Arsă, Valea Babei și Zamura, cu 634 de locuitori, în plasa Peleș din județul Prahova. În 1950, comuna a fost desființată și trecută la orașul Bușteni.
Poiana Țapului, Prahova () [Corola-website/Science/301711_a_303040]
-
Văleni", la o distanță de 5 km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824). În perioada interbelică, comuna Sicrita a fost desființată înainte de 1925, fiind inclusă în comuna Ciupelnița, plasa Drăgănești a aceluiași județ. Comuna Buda-Palanca (1697 de locuitori) era arondată plășii Câmpul, ca și comuna Râfov, care avea 1581 de locuitori. În 1950, ele au fost arondate raionului Ploiești din regiunea
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
arondată plășii Câmpul, ca și comuna Râfov, care avea 1581 de locuitori. În 1950, ele au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna Buda-Palanca a fost desființată și inclusă în comuna Râfov, iar comuna Ciupelnița a fost desființată și împărțită între comunele Râfov și Dumbrava. În comuna Râfov se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în satul Râfov: (1742) și (1750).
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
locuitori. În 1950, ele au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna Buda-Palanca a fost desființată și inclusă în comuna Râfov, iar comuna Ciupelnița a fost desființată și împărțită între comunele Râfov și Dumbrava. În comuna Râfov se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în satul Râfov: (1742) și (1750).
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
vindeau în Ploiești și în București. În secolul al XX-lea, a început un proces de comasare a acestor comune, incluse acum în plasa Câmpul, a cărui reședință a devenit comuna Puchenii Moșneni. Astfel, în 1925, comuna Puchenii Mici fusese desființată, satele ei fiind arondate comunei Puchenii Mari, denumită atunci "Puchenii Crainici"; tot atunci, comuna Puchenii-Miroslăvești a fost desființată și inclusă în comuna Puchenii Moșneni. Comuna Pietroșani, cu satele Pietroșani și Pușcași, avea 1497 de locuitori. În 1950, comunele au trecut
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
acestor comune, incluse acum în plasa Câmpul, a cărui reședință a devenit comuna Puchenii Moșneni. Astfel, în 1925, comuna Puchenii Mici fusese desființată, satele ei fiind arondate comunei Puchenii Mari, denumită atunci "Puchenii Crainici"; tot atunci, comuna Puchenii-Miroslăvești a fost desființată și inclusă în comuna Puchenii Moșneni. Comuna Pietroșani, cu satele Pietroșani și Pușcași, avea 1497 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, cele trei comune
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
1940 Nicolae Iorga a fost asasinat în apropierea satului Strejnicu de un comando legionar. În 1950, comuna Strejnicu a devenit parte a orașului regional Ploiești, reședință regiunii Prahova și (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Strejnicu a fost desființată, fiind inclusă în comuna Târgșoru Vechi satul Strejnicu devenind reședința acesteia. Procesul de învățământ în localitatea Strejnicu a funcționat încă din partea a doua a secolului XIX. Actuala clădire este construită în formă de "M" și a fost ridicată în următoarele
Strejnicu, Prahova () [Corola-website/Science/301735_a_303064]
-
1485. În 1950, comunele Teișani, Olteni și Bughiile au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Olteni și Bughiile s-au desființat, prima fiind inclusă în întregime în comuna Teișani, iar cealaltă fiind împărțită între comunele Gura Vitioarei (satul de reședință, Bughea de Jos) și Teișani (satul Bughea de Sus). Două obiective din comuna Teișani sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
locuitori. În 1931, a apărut și satul Ungureni, în sudul comunei. În 1950, a fost arondată raionului Urlați din regiunea Prahova, iar în 1952, raionului Mizil din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Fântânele. Ea a fost reînființată, în componența actuală, în anul 2004. În comuna Vadu Săpat se află (1802-1810), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Vadu Săpat, ansamblu alcătuit din ruinele bisericii propriu-zise
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
în 1945 la comuna Albești-Paleologu. În 1950, comunele Tomșani și Loloiasca au fost incluse în raionul Urlați al regiunii Prahova, și apoi (după 1952), în raionul Mizil al regiunii Ploiești. În 1968, ele au revenit la județul Prahova, comuna Loloiasca desființându-se și satul ei revenind la comuna Tomșani. Două obiective din comuna Tomșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în zona stației de cale ferată din
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
de piatră, o școală înființată în 1889 și o biserică aflată în satul Scurtești. În perioada interbelică, comuna Ștefești aparținea tot plășii Varbilău și avea în subordine în plus față de Scurtești și satul Livadea, întrucât comuna cu reședința acolo fusese desființată. În 1950, comuna a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968 a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat, în componența actuală, satul Livadea trecând la comuna Vărbilău. În comuna Ștefești
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
în vreme ce comuna Valea Călugărească — în plasa Cricov și apoi în plasa Urlați. În 1950, cele două comune au fost incluse în orașul regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Coșlegi s-a desființat, fiind inclusă în comuna Valea Călugărească, arondată județului Prahova, reînființat. În perioada comunistă, în localitate s-a înființat o fabrică de fosfați. Activitatea ei s-a încheiat în 1997, iar acum este o ruină. Singurul obiectiv din comuna Valea Călugărească
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
pe cea originală, situată în fața altarului, în nava centrală. Restaurarea bisericii a fost finalizată în 1740. Cutremurul din 1834 a afectat grav biserica. Reconstruirea edificiului în stil romantic, după planurile lui Ybl Miklós, s-a realizat între 1842-1847. S-au desființat pilaștrii medievali (păstrându-se doar două dintre capitelurile originale), iar bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
de locuitori și aceeași alcătuire. În 1931, comuna a rămas cu satele Roznov și Chintinici, întrucât satul Slobozia s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare, iar restul satelor au format comuna Săvinești. Comuna Slobozia se va desființa însă la scurt timp, satul revenind la comuna Roznov. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Buhuși, și apoi (după 1964), în cea a raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Comuna
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
Eparhia reformată de la Debrețin în două părți. Astfel a fost creată o nouă episcopie reformată pentru zona Crișanei și Banatului. Guvernul României l-a recunoscut pe István Sulyok ca episcop de-abia în anul 1940. După venirea comuniștilor aceștia au desființat episcopia. Episcopul de Piatra Craiului István Sulyók și cel al Ardealului Károly Nagy au protestat împotriva acstei politici a regimului comunist, denumind-o discriminatorie și fascistă. În perioada comuniștilor Biserica Reformată din România și-a pierdut cea mai mare parte
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
fost avertizați să nu mai organizeze asemenea manifestări. Totuși, la 4 decembrie 1988 ei au organizat a doua manifestare culturală la parohia reformată, motiv de interzicere temporară a trupei „Thalia”. László Tőkés a protestat față de actul prin care a fost desființată trupa de teatru, iar protestul său a fost difuzat de autoritățile maghiare, prin Kossuth Rádió din Budapesta la 28 mai 1989. În urma acestui eveniment, preotul a devenit cunoscut ca disident față de regimul totalitar român. Protestantismul nutrește nobila aspirație de a
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
consiliului scaunului secuiesc, deoarece între Târgu Mureș, deținătorul titlului de oraș liber regesc, și conduceriea structurii administrative pentru mult timp a fost un conflict politic și economic. În urma reformei adminstrative din 1876 scaunele secuiești și săsești, juridic autonome, au fost desființate, apoi încorporate în cele 15 noi comitate. Astfel orașul Târgu Mureș care până atunci a fost capitala oficială a Scaunului Mureș a devenit reședința Comitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte din regiunea Turda
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]