16,332 matches
-
pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două ideologii opuse (...) și a criticat poziția poeților Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, care insistă cu încăpățânare să retipărească în noile volume, vechi poezii din trecut, impregnate puternic de influența concepției burgheze (...). Traian Șelmaru și-a însușit criticile care i-au fost aduse pentru absența îndelungată din paginile presei noastre și a subliniat greșala pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Uniunii Scriitorilor a organizat o discuție în jurul problemelor reportajului literar, la care a luat parte un însemnat număr de scriitori din Capitală. Referatul a fost prezentat de tov. Horia Liman, care a dezvoltat pe larg chestiunile reportajului literar în general, insistând asupra sarcinilor acestui gen în perioada construirii socialismului în țara noastră. Definind reportajul literar, referentul a arătat că acesta, la fel cu toate genurile și speciile literare, este «un mijloc de cunoaștere științifică a vieții și un mod de reflectare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că în ultimul an secția de proză a organizat discuții în jurul unor romane ca Undeva pe Dunăre în jos de Al. Jar, Ogoare noi de A. Mihale ș.a., a ajutat în mod direct un număr de scriitori. (...) Petru Dumitriu a insistat asupra lipsurilor care au frânat munca secției. În anul care a trecut, secția de proză nu a reușit să cuprindă tot câmpul de proză, să stimuleze atacarea de către scriitori a temelor cele mai arzătoare. (...) Tovarășii Al. Jar, V. Em. Galan
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să o considere adevărată? Criticii au respins adesea afirmații despre egalitate cum este cea din Declarația de Independență ca fiind nimic mai mult decît frazeologie goală. Dacă se presupune că o astfel de afirmație stabilește un adevăr despre ființele umane, insistă ei, ea este în mod evident falsă. La acuzația de falsitate, criticii adaugă uneori ipocrizia. Drept exemplu, ei arată că autorii Declarației au ignorat faptul supărător că în noile state pe care le declarau acum independente, o majoritate preponderentă de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
aruncîndu-mi o privire piezișă. Dar odinioară citeam. Ce vrea să spună cu chestia asta? Adică Înainte să mă cunoască pe mine? Deci acum e vina mea că nu mai citește cărți, așa-i? — Și despre ce altceva ați mai vorbit? insist. — Becky, zău, nu-mi aduc aminte. Îi bipăie mobilul, semn că a primit un sms, și Îl citește. ZÎmbește și scrie și el un mesaj, Îl trimite, apoi continuă să se dezbrace. Mă uit la el din ce În ce mai uluită și nervoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Specialist În investiții familiale PAISPREZECE Sper doar să-mi fi primit mesajul. Sau pe cel din seara respectivă. Ori pe cel pe care l-am lăsat azi-dimineață. Cred că i-am cam blocat căsuța de mesaje vocale lui Dave Sharpness, insistînd să stopeze investigația. Însă, pînă nu vorbesc cu el personal, nu pot fi sigură că mesajul meu a ajuns la el. Ceea ce Înseamnă că e posibil ca supravegherea să continue. A doua zi dimineață, cînd plecăm Împreună să mergem la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se putea Întîmpla Într-un moment mai nepotrivit. Pot să amîn... — Du-te. Eu o să fiu bine. — Becky... — Du-te la Geneva. Îi Întorc spatele și rămîn privind În gol, spre peretele verde de spital. — Trebuie să vorbim despre asta, insistă el. Trebuie să-ți explic. Nu. Nu, nu, nu. N-am de gînd să stau să-l ascult spunîndu-mi despre cum s-a Îndrăgostit el de Venetia, și cum n-a avut nici cea mai mică intenție de a mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cercetare efectuată în colaborare cu specialiștii disciplinei de Farmacodinamie și ai Institutului de Igienă Iași. Cercetările privind testarea activității substanțelor sintetizate au fost realizate în colaborare cu diferite cadre din I.M.F. Iași și cu instituții de specialitate din țară. A insistat pentru finalizarea cercetărilor prin confirmarea structurii chimice a compușilor sintetizați cu ajutorul metodelor moderne de control fizico- chimic. Trebuie menționată și contribuția adusă de prof.dr. Zenaida Cojocaru la elaborarea a numeroase monografii pentru Farmacopeea Română, edițiile a VIII-a și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
că vreo persoană integră mintal se îndoiește de faptul că a fost un regim criminal ne trebuie condamnarea oficială numai ca să ne simțim liniștiți, să poată începe și societatea românească să se normalizeze, ca să zic așa. Dorin Popa: Stelian Tănase insistă, în același articol, că vor scăpa definitiv de problema dosarelor cei care scapă acum. "Dosariada a început să aibă sensul de mică-mare afacere, de trafic cu dosare, cu scurgeri de informații, pentru folosul unor mici funcționari, cicikovi ocazionali, băgăreți și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
-l Nicolae Manolescu, dar îmi amintesc, destul de bine, că mi-ai spus după aceea că te-a convins. Cred că eu am fost numai la prima, în 1991, când ne-a spus amândurora să venim în PAC, dar fără să insiste. Atunci te-a rugat să te mai gândești doar. La Casa Studenților, la prima înfățișare a PAR-ului la Iași, Varujan, Laurențiu Ulici și Adrian Iorgulescu au fost întâmpinați cu destule reproșuri. Varujan Vosganian era foarte roșu la față, mieros
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
însă mereu cu miez. Pe de altă parte, evoluția sa în calitate bisericească nu mi s-a părut la fel de reținută. Mă rog, nu e treaba mea, decât ca simplu credincios membru totuși al bisericii să spun aceste lucruri. Nu mai insist, că am preferat să am în această discuție a noastră un ton mai măsurat... Dorin Popa: De multă vreme doresc să te "atac" tocmai pe această insulă a bucuriei. Din acest punct de vedere, studenții cum îți par? Mi-ai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
rând, urmărim individualizarea presei catolice și surprinderea modului de abordare a acestui gen de presă. În al doilea capitol am vizat într-o manieră mai descriptivă redarea tabloului general al presei catolice din România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume surprinderea modalităților și a încercărilor de unificare a publicațiilor din România (menită să aducă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloacele de comunicare socială din cadrul Bisericii Catolice a fost, așadar, foarte puțin abordată după 1990 în România (în perioada comunistă acest subiect fiind practic inexistent), în doar câteva studii și articole punctuale realizate de clerici catolici, în care s-a insistat pe latura teologică a problemei; aici, cercetarea nu are un caracter științific; sunt mai degrabă eseuri, ce conțin reflecții asupra temei în cauză (aceste materiale sunt utile totuși pentru a demonstra substratul teologic al subiectului)7. În statele catolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Franța, Germania, Austria etc.) există o bibliografie însemnată pe această temă, circumscrisă celor două mari direcții de cercetare: prima (și cea mai răspândită) a fost cea de realizare a unui inventar al publicațiilor catolice din aceste state fără a se insista pe rolul și locul lor în cadrul Biserii Catolice 8 și a doua direcție (actuală) se axează tocmai pe importanța acordată de Sfântul Scaun mijloacelor de comunicare, istoricul viziunii asupra acestora, funcțiile avute și misiunea presei în cadrul Bisericii 9. Pentru al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care apărau ideea uniunii dintre religie și libertate. Potrivit lui Lamennais, "oamenii tremură în fața liberalismului: fă-l catolic și societatea va renaște"61. Cu doi ani înainte, el publicase Des progrès de la rèvolucion et de la guerre contre l'Eglise, în care insista asupra necesității ca Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de întreruperi) până la izbucnirea Primului Război Mondial; nu s-a ajuns însă la vreun rezultat concret. Problema Concordatului a revenit în atenția guvernului în anul 1918. În primăvara acelui an, într-un memoriu adresat lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lupta împotriva propagandei adventiste între necatolici; noiembrie rugăciunea pentru sufletele din purgatoriu, convertirea budiștilor și mahomedanilor"592. Unele ocazii de rugăciune erau adaptate la realitatea din România, iar altele aveau caracter universal și misionar. Pe parcursul a numeroase articole s-a insistat pe această temă și datorită faptului că încă de la înființare Lumina creștinului a fost "Organ al Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ani de la moartea Sfântului Francisc de Assisi, fapt ce a dus la o alocare de aproximativ 60% din spațiul revistei acestui sfânt și Ordinului franciscan 676. În timpul anului liturgic, erau prezentate materiale despre sfinți, oferindu-se drept exemplu viețile lor, insistându-se pe eroismul acestora, deoarece ei constituiau modele și exemple demne de urmat. În perioada Crăciunului se scriau materiale despre copii, pentru că aceștia simbolizau ipostaze ale Pruncului Iisus. În timpul Postului Mare apăreau articole în care se explicau patimile Domnului. Sfântul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
necesitat multe resurse; în aceste condiții, preferabil era ca un mic ziar sau doar câteva broșuri să apară la tipografiile deja existente din capitală 890. Problema aducerii unei tipografii catolice la București a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate. N-am putea concura, mai ales că ar trebui să se procure
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gabor a fost perseverent și a continuat să solicite fondurile strânse de Cisar la București pentru Institutul "Presa Bună", în condițiile în care fondarea unui periodic în capitală s-a tot amânat. Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a conștientizat importanța pătrunderii și participării la viața publică, a exprimării poziției Bisericii și a stabilirii unui raport cu instituțiile statului (așa cum și-a manifestat dorința și Vaticanul, s-a încercat constituirea unei forțe politice catolice prin presă). S-a insistat pe necesitatea specializării și profesionalizării presei catolice, subliniindu-se că nu exista încă o unitate a glasului, a vocii catolice care să transmită evenimentele interne și pe cele externe. Dacă prima condiție (fundamentală), care ar fi dus la reușita acestui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au crescut generațiile trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul oricăror contingențe și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice din România) a stăruit pe lângă toate autoritățile clericale din România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nemeșteșugit nu e îndestulat cu ceea ce-i dă presa de partid; el aleargă la gazete independente; și rău de tot se păcălește când ia în mână o gazetă și vede că sub vălul independenței sevește interese particulare"944. Autorii au insistat că acest ziarunplea un gol pe scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că trebuia să fie independent și nu reprezenta niciun partid politic 945. Redactorii și-au propus să păstreze o conduită morală înaltă și să respecte deontologia profesională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]