17,288 matches
-
a ieșit la pensie, din agoniseală de pînă atunci și-a cumpărat un tractor pe care l-a utilat cu tot ce-i trebuie, începînd de la discuitor și pînă la plug și semănătoare. Iar acum, pe lîngă faptul că își muncește propriul pămînt, se mai îngrijește și de al altor consăteni. Însă, a recunoscut și el că nu e o afacere prea bună pentru că oamenii sînt bătrîni și nu au bani. „Tot satul e îmbătrînit și nu au bieții oameni pensii
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Acum spune că e mulțumit de ce a realizat. Are cinci copii, trei fete și doi băieți, de care e tare mîndru. Numai un băiat și o fată nu-s căsătoriți, dar restul sînt deja la casa lor. Însă, un băiat muncește în Italia, iar una dintre fete este angajată la un supermarket din Dubai. A și fost la ea acu’ doi ani, prin luna februarie. Dar în loc să stea 18 zile, după numai nouă zile a și plecat spre casă pentru că atunci
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
chiar așa de grea cum ar crede unii, mai ales cei de la oraș. Acu, ce-i drept, nici eu n-aș putea să stau la oraș, așa cum nici mata n-ai putea să te muți la țară. Dar aici, daca muncești, ai tot ce-ți trebuie. Nu m-am făcut nici doctor, nici profesor, dar am învățat o meserie. Asta am știut să fac, asta am facut cît am putut eu de bine. Și apoi, eu nu am știut să înșel
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
N-am vrut să-mi fac păcate cu el că trăim aici cu toții, așa că n-a mai făcut pușcărie și a scăpat doar cu o amendă. Mă uit acuma și văd în jurul meu tineri care trăiesc degeaba. Nu vor să muncească, nu vor să facă ceva bun în viață. Își irosesc tinerețea, iar abia la bătrînețe si-or da seama ce au făcut“, ne-a mai spus nea Toporaș. Omul mai are o mare durere. Îi plînge inima cînd vede că
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
nu mai sînt deloc. Așa că puțini sînt cei care își mai îngrijesc pămîntul și, după cum a estimat el, nu găsești mai mult de 10 hectare cultivate. „Tot ce vreau este să apuc ziua cînd toate pămînturile astea or să fie muncite din nou. Iar asta s-ar putea face dînd pămîntul în arendă la un privatizat sau la o firmă care se ocupă cu așa ceva. Mă doare inima cînd văd pămîntul pîrloaga. Eu am muncit atîția ani cu tractorul și am
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
toate pămînturile astea or să fie muncite din nou. Iar asta s-ar putea face dînd pămîntul în arendă la un privatizat sau la o firmă care se ocupă cu așa ceva. Mă doare inima cînd văd pămîntul pîrloaga. Eu am muncit atîția ani cu tractorul și am îngrijit pămînturi multe. Oamenii n-au nici o vină, că-s bătrîni și nu mai au nici putere nici ajutor de la alții. Dar trebuie făcut ceva că-i mare păcat. Dom’le, pămîntul dacă-l
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
și omul! Nu-l întreții, nu-i dai suflet, te alegi doar cu colbul neroditor“. Aceeași dragoste pentru pămînt și pentru munca am găsit-o și la Iacob Cucu, din Pogana. Acum în vîrstă de 57 de ani, omul a muncit timp de 30 de ani în domeniul zootehnic. Declinul CAP-urilor, după ‘89, l-a lăsat brusc fără slujba. Dar nu și-a pierdut speranța și apoi a început să muncească pe la diferiți privatizați, oameni care au dorit să investească
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Acum în vîrstă de 57 de ani, omul a muncit timp de 30 de ani în domeniul zootehnic. Declinul CAP-urilor, după ‘89, l-a lăsat brusc fără slujba. Dar nu și-a pierdut speranța și apoi a început să muncească pe la diferiți privatizați, oameni care au dorit să investească în agricultură. Și ne-a mărturisit că nici nu concepe viata fara muncă: „Muncă îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
pe la diferiți privatizați, oameni care au dorit să investească în agricultură. Și ne-a mărturisit că nici nu concepe viata fara muncă: „Muncă îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu muncești, e jale. Nu vezi că muncești și parcă tot nu ai ce-ți trebuie. La început, cînd pornești la drum în viață, parcă e greu. Dar după aia, daca te ții de treabă, te obișnuiești. E mai greu acum cu
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
dorit să investească în agricultură. Și ne-a mărturisit că nici nu concepe viata fara muncă: „Muncă îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu muncești, e jale. Nu vezi că muncești și parcă tot nu ai ce-ți trebuie. La început, cînd pornești la drum în viață, parcă e greu. Dar după aia, daca te ții de treabă, te obișnuiești. E mai greu acum cu vremurile astea. Și mai ales e
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
avere. Și să știți că nu mă dau în lături de la muncă. Acu’ dacă vine unul și mă ia la muncă, mă duc. Nu prea mă mai țin pe mine puterile că atunci cînd eram tînăr. Dar eu vreau să muncesc și am să muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
că nu mă dau în lături de la muncă. Acu’ dacă vine unul și mă ia la muncă, mă duc. Nu prea mă mai țin pe mine puterile că atunci cînd eram tînăr. Dar eu vreau să muncesc și am să muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
au venit din zona Caracal-Corabia, însă cei mai mulți au fost originari din Bulgaria, de la Vrața (Vratsa), cum ar fi Tănciuleștii, Tinuleștii și Săfcileștii. Alții spun că bulgarii ar fi fost aduși pe teritoriul comunei de domnitorul Constantin Brâncoveanu pentru a-i munci moșiile, pentru că ocupația de bază a bulgarilor era grădinăritul. Deasemenea alte familii au venit aici din zona Kicevo, Macedonia (Petcu, Rusin). Nou-veniții au fost porecliți sârbi de către localnicii români ce s-au stabilit ulterior aici. Cert este că cei veniți
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
particularitate este reprezentată de practicarea comerțului: La fel ca în oricare alt sat a predominat și în cele două localitați, Mănăstireni și Mănășturu Românesc, până în primele decenii ale secolului XX, o economie patriarhal-autarhică, țăranul având, datorită pământului pe care îl muncea din greu, o deplină autonomie, pentru ceea ce cumpăra era foarte chibzuit, calculând cu grijă fiecare bănuț pentru bunurile ce nu erau produse în gospodărie: tutun, zahăr, chibrituri etc., iar cantitățile de produse disponibile pentru vânzare participa la schimbul de produse
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
dispensar uman, care funcționează și în prezent. A urmat apoi magazinul universal din centrul satului, care din 1967 funcționează neîntrerupt. De anii 1968, 1969 se leaga alte două mari realizări cu valente pozitive asupra modului de a trăi, de a munci, de a gândi: introducerea gazului metan și electrificarea satului. Nici nu se putea altfel, căci lămpile cu pe-trol nu mai făceau față cerințelor, nu se mai potriveau cu noile locuințe, erau depășite de timp. Au apărut mijloacele audio-vizuale, articolele electrocasnice
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
stabilit tabăra în aceste locuri și, pentru a se aproviziona cu apă, soldații au săpat o fântână. La nord de satul Cornu se găsește satul Teiu. Acesta este format din locuitorii veniți din localitățile Călugărei, Cornu, Gubaucea și Orodel să muncească pe moșia boierului Gabroveanu. Numele satului vine de la apelativul tei. La răsărit de satul Călugărei, se găsește cătunul Bechet. În prezent, comuna Orodel din județul Dolj are o populație de cca 5000 de locuitori. Îndeletnicirea de bază o constituie agricultura
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
versurile scrise prietenilor care veneau în vizită. Nu-i era frică de nimic. Până la urmă l-au arestat. Șapte ani de chin a avut: la Gherla și la Canal, derportat apoi în Bărăgan. Eu am plecat după dânsul acolo, am muncit, am răbdat, cu copiii după mine. Căci nu puteam să-l las singur, viața mea era dânsul... “, recunoaște simplu taranca, înnodând basmaua mai bine sub bărbie. O viață de artist răsplătita de pomană lui Dinel Staicu Își trece ochii roată
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
nu i-a păsat: s-a apucat de lucru! Toate liceele din Craiova au în fața statui lucrate de el. La Segarcea, în fața primăriei, la Barcă, la Spitalul Militar din Craiova. Iar Ion Oblemenco, de la stadion, tot de dânsul este sculptat! Muncea ore în șir, neobosit. Și niciodată nu a luat bani: toate lucrările le făcea cadou, le dona. De-asta am și fost săraci toată viața. Dar nu conta deloc: dânsul iubea prea mult ceea ce făcea, nu se gândea o clipă
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
unde a murit omul i se spune "Omul al mort". Urmașul lui Dinu a fost Ion care la 1820 era prieten cu Tudor Vladimirescu. După Ion urmează Tache și apoi Scarlat Moscu care avea la Petrești moșie pe care o muncea cu clăcașii din satele Petrești și Rogojina. Se știe că "Valea Caselor" din Petrești au fost clăcași la Scarlat. La sfârșitul sec.XIX-lea Musculești era comună și cuprindea satele Dolcești, Frasinu, Hubari, Musculești și Valea Purcariului. Comuna avea 1260
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
sărăntoci” (venetici, cei veniți în sat din altă parte, „străinii” etc.). Dobridorul se învecinează cu Risipiții („cei-cu-case-răsfirate”, la nord-vest, numit azi Unirea) și Moțățeii („cei-infatuați-și-puși-pe-harță”, la sud-est). Numele celor două comune din apropiere sunt porecle date de dobridoreni dijmașilor care munceau pământurile moșnenilor și boierilor din Dobridor. O bizarerie a regiunii constituit-o multă vreme valul uriaș de pământ și șanțul adânc cu care satul era împrejmuit - după modelul castrelor romane („vallum et fossa”) și al așezărilor rurale bizantine - și care
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
perioada celui de-al doilea război mondial au plecat la școli superioare doar 63 de elevi, la un total de 1359 de locuitori, recenzați în aprilie 1941. Dintre absolvenții de școli superioare, originari din Covei, în 1943 erau plecați să muncească în alte localități 35 de persoane, respectiv 4 ingineri, 1 profesor, 5 învățători, 1 avocat, 2 preoți, 5 ofițeri, 5 subofițeri, 10 funcționari și câte un agent sanitar și veterinar. Tot atunci mai urmau cursurile încă 28 de coveieni, 6
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
1824-1826, urmează studii sporadice la școala lui don Lacqua. Între anii 1828-1829, își petrece viața în casa familiei Moglia. Apoi, în perioada 1829-1830, efectuează studii private cu don Calosso. Vrând să devină preot pentru a se dedica complet tinerilor, în timp ce muncea în timpul zilei, nopțile le petrecea asupra cărților. Între anii 1831-1835, studiază la Școala publică din Chieri. Ajuns la vârsta de 20 de ani, la data de 30 octombrie 1835, Ioan Bosco este admis ca student la Seminarul din Chieri. Aici
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
de urgență. , îl descria, în cartea "Piłsudski: O Viață pentru Polonia", ca foarte judicios în procesul decizional. El strângea toate informațiile pertinente disponibile, după care le cântărea bine înainte de a ajunge la o hotărâre finală. Piłsudski s-a solicitat mult, muncind toată ziua și toată noaptea. Și-a păstrat un stil de viață spartan, servind mese simple, singur la un restaurant cu prețuri accesibile. Deși Piłsudski era popular în rândul unei mari părți din publicul polonez, reputația sa de singuratic (rezultatul
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
școli primare, iar Zinaida Grigorievna a lucrat ca editor al ziarului local al Comsomol-ului. În anul 1957 a absolvit Școala tehnico-profesionala nr. 11 din orașul Zlatoust, regiunea Celeabinsk. În anul 1959, la vârsta de 18 ani, a început să muncească ca lăcătuș la Uzina "Elektromașina" din Zlatoust. Totuși, la scurtă vreme, el s-a mutat din nou în Ucraina pentru a lucra la construcția unei noi centrale hidroelectrice în orașul Nova Kahovka din Regiunea Herson. Smirnov a arătat un mare
Igor Smirnov () [Corola-website/Science/298621_a_299950]
-
elemente ale culturii Încă au fost sistematic distruse, inclusiv sofisticatele sisteme folosite în agricultură. Un membru al fiecărei familii era obligat să lucreze în minele de aur și argint (cea mai impozanta dintre acestea fiind Potosí). Dacă cel trimis să muncească murea, ceea ce de obicei se întâmplă într-un an doi, familia trebuia să trimită un înlocuitor. Cele mai importante limbi ale imperiului, Quechua și aymara, au fost folosite de Biserică Catolică pentru convertirea zonei Anzilor. În unele cazuri, aceste limbi
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]