17,360 matches
-
care pocneau cu anumite semnificații, oile erau duse de femeie și de copii mai mici, care dau după ele cu jăpălici de salcie, o moștenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
după ele cu jăpălici de salcie, o moștenire străveche păstrată încă în Apuseni, obicei ritualic de forțare a vitalității și norocului. Niciodată aici oile nu se mână cu bâta, ca în alte părți, măcar că ciobanii de pretutindeni nu-și lovesc oile sau câinii. Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care se despachetau iarna și se dădeau hrană oilor pentru a economisi fânul. Frunzele de frasin și cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început să fete. După ce de-a lungul zecilor de ani unele case și gospodării au dispărut din varii motive
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care se despachetau iarna și se dădeau hrană oilor pentru a economisi fânul. Frunzele de frasin și cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început să fete. După ce de-a lungul zecilor de ani unele case și gospodării au dispărut din varii motive, astăzi se mai pot vedea frasini bătrâni care amintesc că în acel spațiu a existat cândva o locuință
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
pe râul Tisa, dar mai ales pe uscat, Bistra are o suprafață mare în comparație cu populația. Acest fapt se datoreaza reliefului muntos și abrupt, acoperit în majoritate de păduri. Este împrejmuita de numeroși versanți, pe care încă se practică transhumanta(mersul oilor pe munte în lunile de vară), versanți șerpuiți de Vișeu, care formează un defileu cu priveliști de basm. Fost cătun iobăgesc al Petrovei. Aceasta localitate este atestata documentar încă din secolul al XV-lea, figurând în documentele vremii că și
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
de satrapi a căror principală sarcină era să prevină revoltele și să colecteze taxele. Țările supuse plăteau tribute în aur, argint sau produse în funcție de circumstanțe: țările mai mici plăteau 450 talanți de argint (15.120 kg) și 100.000 de oi pe an; India plătea 360 talanți de argint (8.352 kg). Darius a efectuat introducerea unei monede universale, "dareicul", probabil înainte de 500 î.Hr.. Darius a aplicat sistemul monetar cu o monedă transnațională pentru a reglementa comerțul pe tot teritoriul imperiului
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armaturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel că profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x
Rona de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301588_a_302917]
-
localnici și sub numele de Peșteră de la Prosac, care are o lungime de 13 km, fiind a doua din țară ca mărime. Obicieurile și tradițiile oamenilor constitue un fenomen destul de deosebit față de alte localități din jur, cum ar fi măsuratul oilor, ce se face în fiecare primăvară și în fiecare sat al comunei. O altă caracteristică a acestei zone sunt nedeile care prezintă aceleași caractere că și din alte zone, insă apare “ciumarca” care este fixată vinerea și pe care oamenii
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Motrului, ca să fie lui Vlad cu toți nepoții lui, de ocina și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
că o taranca torcând, în timp ce legăna copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
formată doar din actualul sat de reședință, în cadrul căruia se identifica drept parte, în zona de nord, mahalaua Stoenești (astăzi devenită sat). Despre satul Nedelea se spune că prin anul 1792 niște familii de oieri din Transilvania au trecut cu oile în Țara Românească și s-au așezat pe moșia Baba Ana (pe atunci în județul Buzău, acum în sud-estul extrem al județului Prahova), pe moșia hatmanului Mihăiță Filipescu. Cum acolo lipsea însă apa, hatmanul le-a permis acestora să se
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor. Printre animalele care se găsec în gopodăriile locuitorilor amintim aici: vaci, boi, cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și îmbrăcăminte
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să-și ia venitul cuvenit de la cei ce vor să pască oile sau să vâneze în traistele lor. 12 ianuarie 1634: Moise Movilă face referire la ținutul Pipirigului întărind împrejurimile Mănăstirii Neamț: “Suret de pre un ispisoc de la Moisei Moghilă voievod din leat 7141 (1634) ghenarie 12 dini [...], iar de acolea piciorul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
1864). Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de for public, este (secolul al XIX-lea) din satul Dolhești. Ocupația de bază a locuitorilor din satele zonei a fost creșterea animalelor, îndelentnicire menționată de Dimitrie Cantemir „cei ce locuiesc în munți au oi, miere și poame din belșug” . Datorită faptului că suprafețele de fânețuri pentru recoltarea hranei pentru animale sunt numeroase, acest fapt a dus la definirea ocupației principale a locuitorilor. În regiunea muntoasă a Carpaților Orientali, din care face parte și zona
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
661/CEE (1) este necesar în sistem de înregistrare alternativă bazat pe identificarea individualizată care să fie recunoscută de procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE, care oferă garanții echivalente unui asemenea registru; b) orice crescător de oi și capre a cărui proprietate este conformă cu Articolul 3 ( 1) ( a) trebuie să țină un registru care să includă cel puțin numărul total al oilor și caprelor din proprietate pe fiecare an la o dată determinată de autoritatea competentă. Registrul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
90/425/CEE, care oferă garanții echivalente unui asemenea registru; b) orice crescător de oi și capre a cărui proprietate este conformă cu Articolul 3 ( 1) ( a) trebuie să țină un registru care să includă cel puțin numărul total al oilor și caprelor din proprietate pe fiecare an la o dată determinată de autoritatea competentă. Registrul trebuie de asemenea să includă ; - situația la zi a fermelor de ovine și caprine care au o vârstă mai mare de 12 luni sau care s-
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
trebuie de asemenea să includă ; - situația la zi a fermelor de ovine și caprine care au o vârstă mai mare de 12 luni sau care s-au născut în proprietate; - mișcările ( numărul animalelor privind fiecare operație de intrare și ieșire) oilor și caprelor pe cel puțin baza mișcărilor totale, situația originii și destinației lor, marca lor și datele unor astfel de mișcări. 2. Totuși conform cu procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
datele unor astfel de mișcări. 2. Totuși conform cu procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării trebuie să fie stabilită înainte de 1 ianuarie 1993 pentru bivoli și înainte de 1 octombrie 1994 pentru oi și capre în transhumanță și pentru toate animalele menționate mai sus ținute la păscut în comun sau crescute în regiuni care sunt izolate geografic. 3. Statele Membre de asemenea trebuie să asigure că : a) orice deținător de animale furnizează autorității
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
posibilă identificarea fermei de la care provine și ferma la care au fost fătate. Statele Membre trebuie să declare Comisiei sistemele pe care intenționează să le introducă pentru acest scop până la 1 iulie 1993 pentru porci și până la 1 iulie pentru oi și capre. Conform procedurii stipulate de Articolul 18 al directivei 90/425/CEE, un Stat Membru poate cere să se facă amendamente la sistemele sale dacă nu sunt îndeplinite exigențele la care se referă a doua frază. Mișcarea animalelor care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
la care se referă a doua frază. Mișcarea animalelor care poartă o marcă provizorie de identificare trebuie efectuată cu un document care să facă posibilă identificarea originii proprietății, locul de plecare și de destinație. Totuși autoritatea competentă poate autoriza mișcarea oilor și caprelor între proprietăți cu același statut de sănătate și situate sub aceeași autoritate teritorială, fără a fi marcate, asigurând că fiecare mișcare de acest fel se realizează sub un sistem național care face posibilă urmărirea regresivă a animalului până la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
multe pensiuni. O veche tradiție a tilișcanilor este prelucrarea pieilor și a lânii, ocupații care continuă să existe și în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
a lânii, ocupații care continuă să existe și în prezent fiind o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat. Perimetrul localității Tilișca este locuit încă din preistorie. Prima atestare documentară
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
din zonă. De asemenea, în Tilișca încă se face brânză de oaie. Aici se mai produc și cojoace ciobănești, din piele de oaie, lungi până la calcâi, fără mâneci și neornamentate, purtate cu blana în interior de ciobani când urcă cu oile la munte. Totuși, acestea nu se mai fac manual ci mecanizat. Perimetrul localității Tilișca este locuit încă din preistorie. Prima atestare documentară datează din anul 1366. În anii 1957-1958 a fost descoperită pe dealul Cățânaș o cetate dacică iar în
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]