16,853 matches
-
Între 1977-83 a lucrat aproape exclusiv la monografii de orașe și regiuni. După 1983 s-a ocupat de reportaje fotografice. Președinte al Foto-Kino Uniunii din Șerbia între 1982-1983. Din anul 1992 este președinte al Uniunii Fotografilor din Iugoslavia. A fost redactor fotograf pentru revistele: "Nova zadruga" (1984-85), "Râd" (1985-90), "Duga" (1990-94), "Svetigora" (1992-2002) ș.a. Între 1991-95 a fost corespondent de război și membru al secției de reporteri de război a Asociației Jurnaliștilor din Șerbia. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, al
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
studii de teologie (îndeosebi în anii '50, când nu are drept de semnătură în nume propriu, scrie sub pseudonim), colaborarea sa cu revistele teologice continuând de-a lungul întregii perioade comuniste. Inițiator si cordonator al "Revue d'Études Sud-Est Européennes" (redactor 1967-72; redactor-șef adjunct 1972-1989, director 1990-1997) și "Sud-Estul și Contextul European", reviste ale Institutului de Studii Sud-Est Europene. Membru fondator sau membru în colegiul de redacție al unor reviste precum "Mentalités/Mentalities" (Hamilton), "New European Quarterly" (Colorado), "Revue de
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
teologie (îndeosebi în anii '50, când nu are drept de semnătură în nume propriu, scrie sub pseudonim), colaborarea sa cu revistele teologice continuând de-a lungul întregii perioade comuniste. Inițiator si cordonator al "Revue d'Études Sud-Est Européennes" (redactor 1967-72; redactor-șef adjunct 1972-1989, director 1990-1997) și "Sud-Estul și Contextul European", reviste ale Institutului de Studii Sud-Est Europene. Membru fondator sau membru în colegiul de redacție al unor reviste precum "Mentalités/Mentalities" (Hamilton), "New European Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
și Contextul European", reviste ale Institutului de Studii Sud-Est Europene. Membru fondator sau membru în colegiul de redacție al unor reviste precum "Mentalités/Mentalities" (Hamilton), "New European Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée" (Paris), "Dix-Huitième Siècle" (Paris); al revistelor "Synthésis" (redactor-șef adjunct 1972-1989), "Studii și Cercetări de Istoria Artei", "Viața Românească". Colaborator important al revistelor românești "Cahiers Roumains d'Études Littéraires", "Luceafărul", "Mitropolia Olteniei", "Revista de Filologie Romanică și Germanică", "Revista de Istorie", "Revista de Istorie și Teorie Literară", "Revue
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
După moartea părinților a fost crescut de un unchi care se stabilise cu traiul în România. În 1946 absolvește Școala Normală de Învățători din Cluj, iar la 1950 - Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș. Între anii 1956-1960 este redactor la revista "Steaua"; 1960-1968- redactor la "Contemporanul". Își continuă activitatea fiind Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
crescut de un unchi care se stabilise cu traiul în România. În 1946 absolvește Școala Normală de Învățători din Cluj, iar la 1950 - Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș. Între anii 1956-1960 este redactor la revista "Steaua"; 1960-1968- redactor la "Contemporanul". Își continuă activitatea fiind Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
în Palestina și se instalează la Jaffa, iar casa lui se transformă într-un salon literar. Lucrează ca învățător la școala pentru fetițe din Neve-Țedek (actualmente un cartier al Tel-Aviv-ului) și începe să editeze revista pentru copii Moledet (Patria), fiind redactorul acesteia până în anul 1912, și prima revistă literară din țară „haOmer". În anul 1910 trece subit în neființă soția sa, Rivka, de îngrijirea copiilor ocupându-se mama acestuia (Mințe Gutman), care vine în acest scop de la Telenești. În această perioadă
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
și "Kreuzzeitung". În Lituania, un text al proclamației a fost pregătit pentru tipărire în ziare, în deosebi în "Lietuvos aidas", ziarul Consiliului, înființat de Antanas Smetona; dar autoritățile germane au interzis publicarea. Deși majoritatea copiilor acestui număr au fost confiscate, redactorul ziarului, Petras Klimas, a reușit să ascundă aproximativ 60 de exemplare. Cenzura a făcut ca distribuția și diseminarea Actului să fie ilegală în Lituania. La 3 martie 1918, Germania și Rusia bolșevică au semnat tratatul de la Brest-Litovsk. Acesta plasa popoarele
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
Chișinău. A debutat în 1910 cu nuvele în gazeta "Undzăr Lăbn" ( "Viața noastră"), editată la Varșovia de Mordhe Spector. A folosit pseudonimul "Ș. Așkenazi". În presa din Odesa a publicat poezii și schițe, iar în anul 1917 era angajat ca redactor la gazeta "Dos naie Lăbn" ("Das neue Leben"; „Viața nouă”). Începând din 1917, a urmat publicarea unor volume de poezii și nuvele pentru copii, adolescenți și adulți: "Lidălăch" ("Lieder"; „Cântece”, 1918), "Dos Vundăr Țikl" ("Das Wunderzicklein"; „Căprița fermecată”, 1919), "Unter
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
Mejselech für Kinder"; „Povești pentru copii”). La Chișinău, în anii 1920-1922) s-a ocupat de redactarea ziarului "Dăr Yid" ("Der Jid"; „Evreul”). Din 1923 și până în 1938 (când în România a fost interzisă presa de limbă idiș), Rozental a fost redactorul unicului ziar evreiesc "Undzăr Țait" ("Unsere Zeit"; „Timpul nostru”), care avea cel mai bun rating (27%) dintre cele 22 de periodice evreiești basarabene. Ziarul avea circulație și în alte țări. Tot la Chișinău, Rozental a editat, între anii 1925-1928, revista
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
este un autor sârb din România. S-a nascut pe 19 iulie 1979 la Variaș. A absolvit liceul "Dositej Obradovic" din Timișoara în anul 1997 și facultatea de istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara în 2001. Este unul dintre redactorii săptămânalului de limba sârbă "Nașă rec" din România. A publicat două volume de versuri, o carte de aforisme satirice și a fost inclus în 7 antologii din Șerbia și România. În anul 2006 i s-a acordat premiul Radoje Domanovic
Goran Mrakic () [Corola-website/Science/320135_a_321464]
-
Școlii medii germane de băieți „Banatia”. În calitate de principal colaborator al revistei „Banater Monatshefte” (1933-1939) a scris recenzii, studii și analize ale opererei unor scriitori contemporani precum Hans Carossa, Josef Weinheber, Georg Britting și alții. În toamna anului 1940 a devenit redactor al revistei „Der deutsche Lehrer” (Profesorul german), în care a publicat și multe contribuții literare. În multe din lucrările sale a pus accentul pe poezia germană din Banat. În 1943 Hollinger a fost chemat să-și satisfacă serviciul militar în
Rudolf Hollinger () [Corola-website/Science/320214_a_321543]
-
des Banater Deutschtums") pe care a sprijinit-o în lupta sa de autoafirmare. A început să practice jurnalismul, s-a angajat în domeniul cultural și a început să ducă o activitate politică activă. Timp de mai mulți ani a fost redactor șef al publicației Schwäbische Volkspresse (transformată în 1925 în Banater Deutsche Zeitung), devenită portavocea organizației Comunitatea etnică germană-șvăbească ("Deutsch-Schwäbische Volksgemeinschaft"), înființată în 1921. În septembrie 1923, Mișcarea Germanității Bănățene a organizat la Timișoara o serie de activități grandioase, pentru a
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
Partidul Național German - șvăbesc. În 1927, Möller s-a retras din viața publică și s-a stabilit la Jimbolia, unde s-a căsătorit cu fiica unui țăran înstărit, șvab bănățean din localitate. La începutul anului 1931, a redevenit activ, devenind redactor șef al „Ziarului Jimboliei” ("Hatzfelder Zeitung") și președinte al Comunității etnice locale. Möller, care aderase la ideologia nazistă, a încercat să folosească cele două funcții ale sale pentru a o populariza și a pregăti populația banatului pentru adoptarea acesteia. Încercarea
Karl von Möller () [Corola-website/Science/320235_a_321564]
-
sfârșitul democrației și iluzia că toți oamenii se nasc egali. „Revoluționară atât ca subiect, cât și ca formă, «United States of Banană» reprezintă o declarație de independență personală scrisă cu măiestrie”, declară defunctul editor , fostul proprietar al Grove Press și redactorul șef al "Evergreen Review". Principalele personaje sunt Zarathustra, Segismundo, Hamlet, Giannina și Statuia Libertății; au apariții episodice liderii de stânga ai Americii Latine Fidel Castro, Râul Castro, Hugo Chavez, Cristina Kirchner și Evo Morales.
Giannina Braschi () [Corola-website/Science/320303_a_321632]
-
Church, privitor la "Mișcarea de la Oxford", «Keble a fost cel care a inspirat, Froude cel care i-a dat impuls, iar Newman cel care a continuat opera»; dar, de fapt, nașterea "Mișcării" poate fi atribuită și lui H. J. Rose, redactor en șef la „British Magazine”, care a fost desemnat drept «fondatorul originar din Cambridge, al "Mișcării de la Oxford»". La 25 și 26 iulie, la prezbiteriul de la Hadleigh (Suffolk) s-a ținut o reuniune a clericilor (fără Newman) a "Înaltei Biserici
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
asistat de Blanco White, au fost bănuite de erezie. Aceste suspiciuni au fost întărite de publicarea unui pamflet difuzat de Newman "Elucidations of Dr Hampden's Theological Statements", în care denunța teoriile lui Hampden. În această epocă, Newman a devenit redactor șef la "„British Critic”", și a susținut o serie de conferințe într-o capelă a bisericii Saint-Mary, în care apăra teoria Anglicanismului ca o "« Via Media »", aflată la jumătatea distanței dintre Catolicism și protestantismul popular. Prin această "« Via Media »", John
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
David Shimoni și a altora. Între anii 1926-1936 a redactat săptămânalul literar "Ktuvim", iar în anul 1933 Shlonsky a întemeiat hebdomadarul literar "Turim", identificat cu grupul literar "Yahdav", din care făceau parte poeți ca Nathan Alterman și Lea Goldberg. Ca redactor, Shlonsky a permis unor poeți începători să-și publice versurile în revista lui. Poeta Dalia Ravikovich s-a numărat printre cei care au beneficiat de aceasta, publicând prima ei poezie în revista lui Shlonsky "Orloghin". Shlonski a sărit și în
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
din Ucraina în vremea revoluției bolșevice și a războiului civil. În vremea Holocaustului, Shlonsky a publicat un volum de versuri, „Mimahshakim”, în care și-a exprimat sentimentele legate de catastrofa evreilor din Europa. Shlonsky a îndeplinit un timp funcția de redactor șef al Editurii Sifriat Hapoalim (Biblioteca muncitorilor), de asemenea a fost, alături de Lola Luxemburg, unul din fondatorii clubului cultural socialist Tzavta din Tel Aviv. A fost membru al comitetului pentru limba ebraică și al Academiei limbii ebraice. Avraham Shlonski a
Avraham Shlonsky () [Corola-website/Science/321014_a_322343]
-
cuprins-o și în timpul șederii în Anglia. La vârsta de 24 ani ea s-a căsătorit cu scriitorul și dramaturgul Yosef Bar Yosef, de care a divorțat după trei luni. Doi ani mai târziu, s-a măritat cu ziaristul și redactorul de televiziune Itzhak Livni, cu care a conviețuit vreme de trei ani, și cu care a rămas, și după divorț, în relații de bună prietenie până la sfârșitul vieții. În anul 1978 a născut un băiat, Idó, din relația cu un
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
inelul de logodnă care i-a aparținut Dianei, Prințesă de Wales — un inel de aur alb de 18 carate cu un safir mare, oval, înconjurat de 14 diamante. În urma anunțului, cuplul a acordat un interviu în exclusivitate pentru ITV News redactorului politic Tom Bradby și au găzduit o ședință foto la Palatul Sf. James. La 12 decembrie 2010, Palatul Buckingham a emis fotografii oficiale de logodnă; acestea au fost realizate la 25 noiembrie la Palatul St James de fotograful Mario Testino
Căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge, cu Kate Middleton () [Corola-website/Science/321232_a_322561]
-
Mircea Horia Simionescu, Grigore Hagiu, Mircea Nedelciu, Costache Olăreanu, Traian T. Coșovei și alții. Multe dintre lucrările publicate de Editura Militară au dobândit o binemeritată recunoaștere pe plan național, unele fiind răsplătite cu Premiul Academiei Române. În martie 1990, Ioan Talpeș, redactor șef al Editurii Militare, cu gradul de locotenent-colonel, a fost ales, prin votul secret al echipei redacționale, directorul Editurii Militare, prima și singura "alegere" într-o instituție militară. După Revoluția din decembrie 1989, Editura Militară s-a aliniat eforturilor de
Editura Militară () [Corola-website/Science/321250_a_322579]
-
de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului (IACAPAP). Este autorul a două cărți de specialitate: Psihanaliza pentru medici (Editura Viața medicală românească, 2001) și Personologie marginală și psihotraumatică (Editura Trei, 2006). Activitate publicistică: Începând din anul 1996 a îndeplinit atribuțiile de redactor-șef și apoi redactor principal la săptămânalul „Viața medicală“. În această calitate a editat rubricile de specialitate: Psihanaliza cea de toate zilele, Borderline clinico-psihiatric, Medicina felului de a fi și Portrete fiziognomice. Pe lângă acestea a semnat numeroase pagini tematice cuprinzând
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
și Adolescentului (IACAPAP). Este autorul a două cărți de specialitate: Psihanaliza pentru medici (Editura Viața medicală românească, 2001) și Personologie marginală și psihotraumatică (Editura Trei, 2006). Activitate publicistică: Începând din anul 1996 a îndeplinit atribuțiile de redactor-șef și apoi redactor principal la săptămânalul „Viața medicală“. În această calitate a editat rubricile de specialitate: Psihanaliza cea de toate zilele, Borderline clinico-psihiatric, Medicina felului de a fi și Portrete fiziognomice. Pe lângă acestea a semnat numeroase pagini tematice cuprinzând progresele neuropsihiatriei mondiale. Activitate
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
în științe filologice - cu lucrarea Spirit și Logos, în poezia eminesciană (coord. științific: prof. univ. dr. DUMITRU IRIMIA, de la Universitatea “Al.I.Cuza”-Iași). În prezent este profesor la Grupul Școlar “Gheorghe Balș” din Adjud. Fondează în 1999 și devine redactor coordonator al revistei bianuale CONTRAATAC din Adjud. Activează ca redactor la publicațiile Scara - București, Salonul literar - Focșani, Vitralii - Focșani, Crezul nostru - Bacău, Confluențe - Adjud. Publică și colaborează la reviste și ziare precum Steaua - Cluj, Viața Românească - București, Luceafărul - București, Dimândarea
Adrian Botez () [Corola-website/Science/320606_a_321935]