19,447 matches
-
este un microcosmos"122. Dincolo de aspectele obișnuite pe care le dezvoltă Damaschin cum ar fi "liberul arbitru", sau componenta cunoașterii care aparține simțurilor și rațiunii, analizează și rolul imaginației. Aceasta este inclusă între componentele sufletului irațional. "Ea lucrează prin organele simțurilor și se numește percepție. Imaginabil și perceptibil este ceea ce cade sub imaginație și sub percepție, după cum vederea este însăși puterea optică, vizibil este ceea ce cade sub vedere, spre exemplu: o piatră sau altceva din acestea. Imaginația este un afect al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a revelației în cadrul cunoașterii naturii. Cunoașterea se poate realiza prin acțiune independentă a subiectului și în limitele capacităților sale, iar obiectul nu poate interveni: "Intelectul nu înregistrează pasiv datele lumii sensibile; având activitate proprie, el prelucrează în sinteze noi datele simțurilor, cu ajutorul ideilor apriorice, constituind judecățile și raționamentele"130. Un alt element foarte important este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131. Acesta poate cunoaște pe baza cauzalității cele ce urmează a fi realizate, dar fără a interveni
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de origine matematică. În primul rând ideea maximului absolut este cea care determină ideea infinitului, ideea care nu poate fi percepută de individ, dar nici nu poate fi negată de către acesta, pentru că există componente ale existenței ce se manifestă dincolo de simțuri. Argumentul matematic este de natură neeuclidiană surprinzând esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la acceptarea erorilor despre care vorbim potrivindu-se perfect cu mediul în care își lansează Bacon lucrarea: începutul secolului al XVII-lea în Anglia. 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală Conform concepției baconiene cunoașterea naturii se realizează prin intermediul simțurilor, care aflându-se în relație directă cu imediatul formează o imagine de bază asupra acestuia. Dar ceea ce percepem și implicit ceea ce ajunge la nivelul conștiinței noastre este diferit de ceea ce se află cu adevărat în realitatea înconjurătoare. Între simțuri și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin intermediul simțurilor, care aflându-se în relație directă cu imediatul formează o imagine de bază asupra acestuia. Dar ceea ce percepem și implicit ceea ce ajunge la nivelul conștiinței noastre este diferit de ceea ce se află cu adevărat în realitatea înconjurătoare. Între simțuri și percepția noastră intervine mintea, care, asemenea unei "oglinzi cu mai multe fațete", distorsionează imaginea ce vine de la simțuri. Nu ar fi grav dacă aceste erori ar exista numai în cazul cunoașterii comune, iar cunoașterea științifică ar reflecta perfect realitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
percepem și implicit ceea ce ajunge la nivelul conștiinței noastre este diferit de ceea ce se află cu adevărat în realitatea înconjurătoare. Între simțuri și percepția noastră intervine mintea, care, asemenea unei "oglinzi cu mai multe fațete", distorsionează imaginea ce vine de la simțuri. Nu ar fi grav dacă aceste erori ar exista numai în cazul cunoașterii comune, iar cunoașterea științifică ar reflecta perfect realitatea. Însă cunoașterea științifică, datorită complexității ei, pare cea mai afectată de mulțimea de imagini fantastice care există în minte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sale culturale. Clasificarea este simplă și a fost realizată astfel încât să acopere toate direcțiile cunoașterii omenești. Idolii tribului (idola tribus) "își au izvorul în însăși natura omenească, (...) în genul omenesc"54. Omul nu poate ajunge la cunoașterea adevărului nici prin simțuri și nici prin intelect, deoarece ceea ce percepem și gândim nu poate cuprinde universul în infinitatea sa: "Căci este fals că simțurile omului sunt măsura lucrurilor; dimpotrivă, toate percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au izvorul în însăși natura omenească, (...) în genul omenesc"54. Omul nu poate ajunge la cunoașterea adevărului nici prin simțuri și nici prin intelect, deoarece ceea ce percepem și gândim nu poate cuprinde universul în infinitatea sa: "Căci este fals că simțurile omului sunt măsura lucrurilor; dimpotrivă, toate percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu pe măsura universului"55. Acești idoli au apărut ca urmare a posibilității reduse a intelectului de a judeca totalitatea informațiilor din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Omul nu poate ajunge la cunoașterea adevărului nici prin simțuri și nici prin intelect, deoarece ceea ce percepem și gândim nu poate cuprinde universul în infinitatea sa: "Căci este fals că simțurile omului sunt măsura lucrurilor; dimpotrivă, toate percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu pe măsura universului"55. Acești idoli au apărut ca urmare a posibilității reduse a intelectului de a judeca totalitatea informațiilor din univers. Posibilitatea de a introduce totalitatea infinită a existenței între
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Intelectul este influențat de voință și afecte și de aceea științele apar după placul nostru. Noi nu surprindem realul ci ceea ce dorim noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doua ar fi trebuit să folosească silogismul, dar pentru că "Noul Organon" a rămas neterminat, metoda baconiană este redusă la inducție. "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"87. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deplin"90. Această clasificare realizată de Descartes arată sistemul său de a construi metoda pornind de la elementele cele mai simple și terminând cele mai complexe oferind o evoluție organică a acesteia. Primele metode despre lucrurile simple sunt pe măsura bunului simț al oricărui om de știință, celelalte devin specifice și încearcă să construiască un mod de a cunoaște adevărul. Dar dincolo de această clasificare s-ar mai putea realiza una privind rolul metodei. Reguli cu caracter critic al căror scop este de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
germeni ai vieții de toate felurile; astfel pe oricare din ele le va îngriji, acelea să se dezvolte și să poarte în sine rodul lor. Dacă le va alege pe cele vegetale să devină plantă; dacă pe cele legate de simțuri să fie animal; dacă pe cele raționale, să devină ființă cerească; dacă pe cele cu spirit, va fi înger și fiu al lui Dumnezeu; iar dacă nemulțumit de fiecare dintre felurile creaturilor, se va retrage în centrul unității sale, va
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de fapt separarea metodică a certului de incert. Dubito-ul acționează treptat eliminarea, ce duce la identitatea cu sine, realizându-se pas cu pas, dinspre elementele cele mai îndepărtate de cogito spre cele specifice acestuia. Primele eliminate sunt cunoștințele transmise prin simțuri. În cazul acestora avem certitudinea că ne-au înșelat uneori, fie că este vorba de iluzii optice, stări de nebunie sau beție. Iar dacă ele pot să ne înșele trebuie eliminate pentru că "(...) e chibzuit să nu ne încredințăm niciodată cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
stări de nebunie sau beție. Iar dacă ele pot să ne înșele trebuie eliminate pentru că "(...) e chibzuit să nu ne încredințăm niciodată cu totul acelora care ne-au amăgit, fie și pentru o singură dată"112. Trimiterea informațiilor primite prin simțuri în zona incertitudinii este un gest normal. Nu poți ajunge la certitudine prin simțuri așa cum transmit ele informația. Până și un empirist cum era Francis Bacon, considera aceste informații ca incerte, incluzându-le în idolii tribului și eliminându-le dintre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru că "(...) e chibzuit să nu ne încredințăm niciodată cu totul acelora care ne-au amăgit, fie și pentru o singură dată"112. Trimiterea informațiilor primite prin simțuri în zona incertitudinii este un gest normal. Nu poți ajunge la certitudine prin simțuri așa cum transmit ele informația. Până și un empirist cum era Francis Bacon, considera aceste informații ca incerte, incluzându-le în idolii tribului și eliminându-le dintre procesele ce ne pot transmite informații sigure . Tot în sfera normalității incertitudinii sunt și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forma identică cu sine, nenăscută și de nenimicit, care nici nu primește în sine ceva venit dintr-altă parte, și nici nu intră ea însăși undeva, în ceva; ea nu poate fi percepută nici cu văzul, nici cu vreun alt simț, fiind de fapt obiectul de cercetare a gândirii"15. Ειδος-ul platonic are statut transcendent, nefiind legat de obiect. Lumea ideilor este primordială având rolul de întemeiere. Ea reprezintă esența. Lumea ideilor este nemișcată, putând fi privită ca o lume parmenidiană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la alta se numește "proces ascuns". El există în natură, este veșnic și se manifestă în continuu. Cunoașterea lui poate duce la schimbarea, după voie, a unei substanțe în alta. Cunoașterea celor două procese nu este ușoară, pentru că ele scapă simțurilor majorității oamenilor. Ele sunt, în final, legi (care aparțin fizicii) asemănătoare formei (care aparțin de metafizicii). Sunt cazuri particulare ale formei. Forma este un universal; dar când spunem universal nu avem în vedere transcendența sa, deoarece forma nu poate exista
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sana in corpore sano". Știința voluptății este la limita dintre științele trupului și cele ale sufletului. Voluptățile la care se oprește Bacon sunt de natură spirituală: pictura, muzica și sculptura. Ele sunt trecute la științele trupului atât pentru că acționează asupra simțurilor, cât și pentru că au puterea de a modela și schimba trupul, de a-l armoniza și a-i da strălucire prin bucuria produsă de contemplare. Ele nu au fost trecute la științele poetice, chiar dacă acum sunt considerate arte, pentru că Bacon
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de știință riguros, care nu putea accepta că fantesia este tot una cu crearea unor lumi mentale (descrise de artele poetice). Ar fi putut de asemeni, cu ușurință, să le treacă și la științele sufletului senzitiv, deoarece ele acționează asupra simțurilor. Științele sufletului (psihologia) sunt împărțite după tipurile sufletului omenesc: suflet senzitiv și suflet rațional (divin). Știința sufletului senzitiv este știința senzațiilor și percepțiilor. Sufletul senzitiv este considerat a fi un suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suflet senzitiv și suflet rațional (divin). Știința sufletului senzitiv este știința senzațiilor și percepțiilor. Sufletul senzitiv este considerat a fi un suflu subtil care purcede din creier, prin nervi, în tot corpul. Prin el se primesc senzațiile de la organele de simț, care sunt transformate în percepții și apoi preluate de către intelect. Această știință a sufletului pune bazele unei noi științe, psihologia. Bacon studiază, în această parte, atât modul în care ajung senzațiile la creier, cât și răspunsul omului în momentul în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"69. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt ajutoare date intelectului în cercetarea naturii. Sunt cazuri excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de partea instructivă, fie de cea operativă a metodei. Printre cele ce țin de partea instructivă sunt cele care ajută simțurile și cele care ajută intelectul. Cele care ajută simțurile sunt "cazurile lămpii sau întâia informație"80. Ele sunt cinci la număr: a) cazurile ușii sau ale porții 81: sunt, în general, instrumente optice pentru depărtare (telescopul lui Galilei) sau pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de partea instructivă, fie de cea operativă a metodei. Printre cele ce țin de partea instructivă sunt cele care ajută simțurile și cele care ajută intelectul. Cele care ajută simțurile sunt "cazurile lămpii sau întâia informație"80. Ele sunt cinci la număr: a) cazurile ușii sau ale porții 81: sunt, în general, instrumente optice pentru depărtare (telescopul lui Galilei) sau pentru a mări obiectele ce nu sunt vizibile cu ochiul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru că ea este o formă de "cunoaștere de-a gata". Aici putem vorbi despre o formă de apriorism în sens kantian, dar argumentele și construcția carteziană nu este mulțumitoare. "Înțeleg prin intuiție nu acea impresie nesigură pe care o dau simțurile, nici judecata înșelătoare pe care o alcătuiește, nu întotdeauna în chip fericit, imaginația, ci aflarea de către inteligența pură și adâncită în sine, a unui concept într-atât de simplu și de definit, încât să nu mai rămână cu desăvârșire nici o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]