19,182 matches
-
s-a primit știrea că la Mircești XE "Mircești" se afla „un tren șcareț nu poate Înainta (!) din cauză că sunt morți foarte mulți și cadavrele exală miros puternic” - formula sa pentru „trenul morții” și pentru faptul că Marele Cartier General era stăpân pe soarta lui. El a sosit la Mircești cu un automobil după ce morții fuseseră deja coborâți și Îngropați „la marginea unui sat lângă gară”. „A fost ceva Îngrozitor”, a recunoscut generalul. „Toți țipau, cereau apă, aer, lumină.”44 După spusele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fără gând murdar de răsplată materială de la nimeni”50. Nu toți jandarmii Îi erau subordonați lui Loghin XE "Loghin" , pe care serviciul Îl obliga să se afle În satele plasei și nu la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" . În lipsă, stăpânul târgului era comandantul postului de jandarmi, sergentul-major Ion Ursache XE "Ursache, Ion" , ai cărui oameni n-au manifestat o simpatie specială față de evrei, fiind mai puțin toleranți (În general, toți jandarmii iau prigonit pe evrei, În afară de cazurile În care au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
primelor cărți ale lui Emil Brumaru. A.V. Apropos de cuvântul "minuscul", pe care l-a pronunțat domnul Brumaru mai înainte, există și o poezie a obiectelor mici. I.H. Ei, aici intrăm într-o altă zonă. Emil Brumaru este deplinul stăpân al acestei lumi, "seniorul burgului", ca să folosesc o sintagmă chiar din poezia lui. Dar nu-i o lume măruntă... A.V. ...evident. I.H. ...e o lume în sine, atât de bine organizată, mai bogată chiar decât lumea aceasta în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
toate aceste categorii existau legături de afaceri și chiar de rudenie din cele mai strânse. Cele mai multe întreprinderi evreeești se găseau astfel legate prin relațiuni orizontale și verticale interne și internaționale, într'un sistem economic de o rară putere de coeziune, stăpân pe informații, gata a profita de conjuncturi și în strânse relații cu piața europeană și mondială. Evreii își întindeau astfel stăpânirea pe comerț, editură, presă și film. Acest sistem economic reprezenta o primejdie politică economică și socială de moarte pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
câine și se comporta ca atare.“ „Adică?“ „Lătra la oameni“ „Super.“ „Se scărpina după ureche și alerga după pisici... Fugărea pisici indiene.“ „Da’ șoricei mânca?!“ „Nu, că el era budist, iar budiștii nu fac rău niciunei vietăți.“ „Aha.“ „Și avea stăpân sau era singur? Nu vreau să fie singur.“ „Cum să fie singur? Avea un stăpân care iubea foarte mult, pe nume Limesh... Dar căluțul mai avea o problemă.“ „Care? Nu putea să zboare?!“ „Păi, cum să zboare? Astea-s fantezii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
și alerga după pisici... Fugărea pisici indiene.“ „Da’ șoricei mânca?!“ „Nu, că el era budist, iar budiștii nu fac rău niciunei vietăți.“ „Aha.“ „Și avea stăpân sau era singur? Nu vreau să fie singur.“ „Cum să fie singur? Avea un stăpân care iubea foarte mult, pe nume Limesh... Dar căluțul mai avea o problemă.“ „Care? Nu putea să zboare?!“ „Păi, cum să zboare? Astea-s fantezii. Noi vorbim de un cal budist adevărat.“ „Da, bine, scuze! Dar pe căluț cum îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Dar să-ți spun care era problema lui.“ „Spune?“ „Păi, Limesh îi dădea iarbă de mâncare lui Volodea și Volodea nu mânca.“ „Da’ ce vroia el să mănânce?“ „Mâncare de câini, evident. De vorbit nu putea vorbi, să-i explice stăpânului. Și uite-așa Limesh l-a prins într-o zi pe Volodea cu un os în gură și l-a dus la pshiholog.“ „Pe căluț?“ „Da. Ce te miră?“ „Păi, ai spus că era budist. Cred că trebuia dus la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
poate fi numit foarte bine "Casa Poporului") pentru ștergerea din memorie a oricărei forme de inițiativă, autoapărare ori rezistență și formarea viitorilor cetățeni ai "republici" dictatoriale, parodiată în romanul lui Bruckner. Chelfăneala e inițiată de Președintele ce "rămânea în continuare stăpân pe el și conducea cu o mână de fier țara aceea mică așezată undeva între Elveția, Franța, Germania, Asia și Africa". Discursul lui zeflemisitor este o reflectare ironic-satirică a limbajului de lemn, a demagogiei și a forței de persuasiune a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
au întotdeauna dreptate", patronii care au puterea de a-i face bogați pe ofertanții săraci și de a-i sărăcii pe producătorii bogați. În structura unei economii de piață ne-sabotate prin mijloace perverse de guverne și politicieni, nu există stăpâni sau moșieri care mențin poporul în supunere, care colectează tribut sau impozite și care o țin într-un neîntrerupt festin, aruncând firimiturile propriilor sclavi. Sistemul profitului îi face prosperi pe oamenii care au reușit să satisfacă cel mai bine cererile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de dragul clienților lor, ci se sacrifică pentru familiile lor. Relația antreprenor-client în capitalism este de curtoazie reciprocă, obligatorie, în care fiecare stă la dispoziția celuilalt. Capitalismul este o lume a socializării obligatorii, în care fiecare dintre noi este propriul său stăpân, dar și servitorul, indirect, al tuturor celorlalți. Muncim pentru noi și avantajele noastre numai prin recunoașterea celorlalți. Lipsa de recunoaștere a celorlalți înseamnă faliment economic și nereușită în plan personal. Nu există afacere și produs care să se afle pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
funciară, cu excepția Tesaliei, iar gospodăriile cele mai mari nu depășeau 30-50 ha49. În Grecia epocii, cea mai răspândită formă de organizare a meșteșugurilor era la nivel de atelier 50, uneltele fiind rudimentare. Atelierele și sclavii care munceau acolo reprezentau avutul stăpânului. Ocupațiile se suprapuneau, neexistând o diviziune a muncii destul de clară. Stăpânul atelierului era și meșteșugar, și negustor, și cămătar, și chiar proprietar de pământ. În secolul VI î.Hr. Atena era cea mai importantă cetate a Greciei, din punct de vedere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ha49. În Grecia epocii, cea mai răspândită formă de organizare a meșteșugurilor era la nivel de atelier 50, uneltele fiind rudimentare. Atelierele și sclavii care munceau acolo reprezentau avutul stăpânului. Ocupațiile se suprapuneau, neexistând o diviziune a muncii destul de clară. Stăpânul atelierului era și meșteșugar, și negustor, și cămătar, și chiar proprietar de pământ. În secolul VI î.Hr. Atena era cea mai importantă cetate a Greciei, din punct de vedere politic, dar și din punct de vedere meșteșugăresc. În epocă s-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sistem de a combina agricultura cu creșterea animalelor; animalele mari nu erau crescute decât pentru cultivarea ogoarelor, fiind foarte rar sacrificate; ,,clădirea fermei era concomitent staul pentru vite, hambar pentru recoltă și locuință pentru administrator ca și pentru sclavi;dimpotrivă, stăpânul avea deseori un edificiu separat, situat în apropierea acesteia"101; sclavii reprezentau principala resursă de forță de muncă și erau atât de numeroși în funcție de mărimea fermei; întregirea necesarului de sclavi se făcea prin cumpărarea acestora. În ceea ce privește economia monetară, Mommsen arată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aceea a unui comerț intern și internațional înfloritor. Revenind la agricultură subliniem ,,apariția marilor proprietăți, funciare, laice și ecleziastice"165. Ovidiu Drîmba pune în evidență mecanismul prin care proprietarii de pământ puteau fi deposedați de proprietate și deveneau dependenți de stăpânul pământului. În epocă, având în vedere caracterul centralizat al statului, exista o legătură directă între cetățeni și împărat, de foarte multe ori ,,imperiul a recurs la pronoia, titlu dat concesiunii de către împărat în schimbul obligației beneficiarului de a presta serviciul militar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-i adevărat de ce este fals, ceea ce propriu-zis numim "bunul-simț" sau rațiune, există în mod firesc la toți oamenii..." 317. Elasticitatea lumii economice permite planul de afaceri și acțiunea umană în economie, visul oricărui om ce dorește să-și fie sieși stăpân. Banii de hârtie validează sau invalidează activitățile imaginate de om. Randamentele economiei reale fiind cele care dictează, până la urmă, prin fluctuațiile lor, inițiativa privată. Prin existența capitalismului, lupta cu raritatea capătă noi dimensiuni, iar optimul economic este un echilibru pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ne facem prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte 39, fidelitatea este un bun și în relațiile cu bogățiile nedrepte (cele lumești n.n.), dar și cu bogățiile drepte 40 (credința în Dumnezeu n.n.); un servitor (omul n.n.) nu poate fi sclav la doi stăpâni 41 ( la cele lumești și la cele ale lui Dumnezeu n.n); mântuirea și accesul la viața veșnică nu pot fi obținute dacă ești bogat 42; trebuie să fim sârguincioși chiar și în înmulțirea averilor pământești 43. Biserica a avut
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
automobilului la început de secol XX (sau noile tehnologii informatice la început de secol XXI), duce la o frenezie în jurul său. Toată lumea privește cu optimism spre viitor. Investitorii și creditorii lor contribuie împreună la punerea bazelor noului ciclu economic. Creditorii (stăpâni ai economiei financiare) pun în mișcare sume de bani din ce în ce mai importante la costuri din ce în ce mai reduse, iar investitorii (stăpâni ai economiei reale, producătoare de bunuri), preiau aceste finanțări și le pun la baza unor procese de fabricație și tehnologii tot mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
frenezie în jurul său. Toată lumea privește cu optimism spre viitor. Investitorii și creditorii lor contribuie împreună la punerea bazelor noului ciclu economic. Creditorii (stăpâni ai economiei financiare) pun în mișcare sume de bani din ce în ce mai importante la costuri din ce în ce mai reduse, iar investitorii (stăpâni ai economiei reale, producătoare de bunuri), preiau aceste finanțări și le pun la baza unor procese de fabricație și tehnologii tot mai performante. Sectorul respectiv mobilizează și creează economie pe orizontală și verticală. Apare expansiunea economică și entuziasmul. Se înregistrează
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ființei umane până acolo încât să discutăm despre fericire ca fenomen social, prezent să zicem la marea majoritate a oamenilor dintr-o colectivitate. În gândirea noastră unui om căruia îi este foame și a cărui viață depinde în totalitate de stăpânul său nu este un om care să cunoască fericirea, sau chiar dacă nu o cunoaște, măcar să aspire spre ea. Destinul de a fi fericit sau de a nu fi fericit în interiorul colectivității în care te manifești este unul specific omului modern
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
altor construcții și forme de exprimare socială umană. Socialismul este mai mult decât atât. Este o construcție socială programatică, voluntară, ce-și propune eliminarea tuturor neajunsurilor și imperfecțiunilor construcțiilor sociale premergătoare. Socialismul evaluează erorile umane și propune un om nou, stăpân al unei ordini sociale perfecte și lipsite de frământările obișnuite. Odată cu socialismul lumea va fi mai dreaptă și mai bună, pentru că omul nou, comunistul, nu va mai dori și nu va mai avea. Și ce este cel mai important lucru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Humanitas, București, 2012, p. 412. 20 ,,Așa cum un tânăr dorește să primească de la tatăl său o alocație regulată, pe care să se poată bizui ca pe proprii săi bani (...) tot așa au dorit și ei să fie proprii lor stăpâni, să se-n-grijească de propriul viitor, să-și chivernisească avutul împărțindu-l pentru plăceri și pentru zile negre, să aibă un meum, din care să plătească fără îndoială, un tribut cuvenit lui Dumnezeu în chip de timp, atenție și iubire, dar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Veche, nr. 406/24-30 noiembrie, 2011. 371 Thomas Jefferson, SUA, 1776. 372 Referindu-se la rolul legii în asigurarea libertății și justeței relațiilor dintre oameni, Jean-Jacques Rousseau arată: ,,Cel mai puternic nu este niciodată destul de puternic încât să fie întotdeauna stăpânul, dacă nu-și transformă puterea în drept și nu schimbă ascultarea în datorie. (...) Din moment ce nici un om nu are o autoritate naturală asupra semenului său și de vreme ce forța nu dă naștere nici unui drept, rezultă că baza oricărei autorități legitime printre oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 125. 61 Ibidem, p. 125. 62 Gheorghe Popescu, Evoluția gândirii economice, Editura ,,George Barițiu", Cluj-Napoca, 2000, p. 27. 63 Ibidem, p. 27. 64 Gheorghe Popescu arată: ,,În Orient Dumnezeu vorbea omului prin intermediul stăpânului și regelui. Spre deosebire, în Grecia Antică, prin conștiință, Dumnezeu vorbește din interiorul omului. Orientalului îi lipsea înțelegerea sensului, caracterului și rolului statului, căci el nu era liber. Grecul, simțindu-se liber, aparține în mod conștient unui stat, pentru că este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acest termen ne raportăm atât la eliberarea omului în raport cu angoasele cosmice, cu autoritatea cosmică, dar și la eliberarea omului în raport cu semenul său. Nicolae Iorga arată:,,Creștinismul în care am trăit, exclusiv Evul Mediu, nu admitea ca un om să fie stăpân altui om". Originea formelor vieții contemporane, Tipografia ,,Datina Românească", Vălenii de Munte, 1933, p. 126. 202 G.F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 20. 203 Ibidem, p. 20. 204 Bergson crede că ,,Omul păcălește natura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 677. 1 Feudalismul este un concept care vine de la cuvântul feodum, ce avea înțelesul de pământ, fief, proprietate, spațiu de organizare și conducere politică și economică în care feudalul, stăpânul, era suveran. Iată ce spune Fernand Braudel, ,,Seniorul a primit de la rege, suveranul său, sau de la un senior de rang mai înalt decât al lui un fief (feodum), o seniorie, cu obligația de a-i furniza o serie de servicii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]