161,013 matches
-
viitoare a Regatului Unit față de comerțul mondial liber. Discrepanțele dintre discursuri și politici Marii jucători economici din Asia dovedesc cam aceleași discrepanțe între discursul oficial despre libertatea comerțului internațional și faptele „din teren”. De pildă, în ultimii ani, China a vorbit deseori depre faptul că acest tip de comerț este „motorul creșterii sale economice”, după cum se exprima fostul președinte al Camerei de Comerț Wan Jifei, care adăuga că „protecționismul este o abordare limitată”. Totuși, la sfârșitul anului 2016, Camera de Comerț
Protecționismul revine în forță? by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296491_a_297820]
-
chemările dinspre staule. În acastă oră târzie, în timp ce-și face efectul nuca vomitatorie ca smocul de bumbac îndesat în lăuntrul rănii, șuieră frânghiile depuse în inima mea, șuieră numerele. Îmi arde țeasta încinsă de prevestiri, doar că zeii vorbesc despre incredulitate: și sunt mai secreți decât niște unghii ascunse-n omăt. Ah voi lente zile, aripi deasupra umbrarelor, ființe ce mă numiți cu o insistență plină de ape, stă memoria voastră în mine crucificată ca momeala de carne pentru
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
voastră în mine crucificată ca momeala de carne pentru pasărea-călău: se întunecă brusc și rămâne un miros de vâsc putrezit. Pete de rugină, seu aruncat pe cărbuni, pânzeturi acoperind porțelanuri împurpurate... Toate semnele apasă pe inima mea în vreme ce fiicele mele vorbesc în oglinzi, dar vârsta este ca vasul remușcărilor. Iată lichidul pe care urmează să-l bea buzele mele. Fiecare distanță are tăcerea ei și are pietre tombale vizitate de animale purtătoare de calciu până mult după moarte. Și îți aduci
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
verificat duce la o stare de instabilitate conflictuală cu consecințe imprevizibile, neverificate. De aceea, este cu atât mai de neînțeles atitudinea unor lideri de la Budapesta, pe care nici o autoritate din România nu i-a oprit nici să călătorească, nici să vorbească în țara noastră, cu cât această libertate este folosită în vederea izolării, a închiderii în sine a uneia dintre cele mai creative și libere minorități naționale din România.
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
numeroși scriitori, prinși cu delicatețe de autoare ca într-un insectar. Cele mai revelatoare îl privesc pe Aurel Covaci, traducător excepțional din mai multe limbi, și nu de opere de toată mâna, despre care, din păcate, astăzi nu se mai vorbește. A fost urmărit, anchetat și arestat în 1958. N-a putut publica o vreme după eliberare. O uitare nedreaptă s-a așternut în anii din urmă asupra operei lui. În ce privește documentele, ele au fost transcrise din dosarele aflate
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Thisbe din tufiș, Pe unde se-ascunsese, luă cuțitul Lui Pyram și se-nfipse în tăiș, Murind și ea. Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
-nfipse în tăiș, Murind și ea. Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe și Pyram în noapte Să
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Murind și ea. Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe și Pyram în noapte Să-și spună, pe
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe și Pyram în noapte Să-și spună, pe furiș, diverse șoapte. Sper huma, piatra, tinciul fisurat S-arate că sunt zid adevărat Iar prin spărturi, ce le vedeți aici, Își pot vorbi cei doi sperioși amici. TEZEU: Ar putea o humă împâslită cu păr1 să vorbească mai frumos? DEMETRIUS: Cred că e cărămida cea mai izbutită din construcția piesei 2, domnule. TEZEU:Pyram vine lângă zid. Liniște. MOSOR: (Ca Pyram) O, noapte
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
-și spună, pe furiș, diverse șoapte. Sper huma, piatra, tinciul fisurat S-arate că sunt zid adevărat Iar prin spărturi, ce le vedeți aici, Își pot vorbi cei doi sperioși amici. TEZEU: Ar putea o humă împâslită cu păr1 să vorbească mai frumos? DEMETRIUS: Cred că e cărămida cea mai izbutită din construcția piesei 2, domnule. TEZEU:Pyram vine lângă zid. Liniște. MOSOR: (Ca Pyram) O, noapte rea și fără de lumine O, noapte ce profiți că nu e zi O, noapte
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
vrea să se refere la Leandru care a traversat marea înot ca să-și vadă iubita, pe Hero. 5 Elena - Fluieraș greșește la rândul lui, confundând-o pe Hero a lui Leandru cu Elena din Troia. 6 Hidrocefal - Mosor vrea să vorbească de Cephalus și Procris, simboluri ale fidelității conjugale. Cephalus, răpit de Aurora, a rămas fidel soției sale Procris. 7 Procur - Numire eronată a lui Procris, soția lui Cephalus. 8 Ni-ni - E mormântul lui Ninus, numele fiind greșit de mai
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
ctitor al Antologiei poeților noștri, m-a îndemnat să traduc, printre atâtea mesaje și corespondențe ciudate, versurile-acestea, adresate unui frate din viitor: „De n-aș fi știut că m-aștepți într-o zi nimic nu spuneam, niciodată n-aș fi vorbit și păianjenul care ne-a învățat urcușul vertical pe peretele gol s-ar fi oprit lângă buze”. La un antipod social, coborând din aceleași sfere ale vieții și artelor moderne și moderniste, privind dincolo de lucruri și logica lor simplă
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
tema continuă să-l intrige, opacitatea ei atrăgîndu-l grație contrarierii provocate. În ordinea românească a secolului XX, fenomenul obscur prin excelență a fost fenomenul legionar, de unde și contrarierea pe care intelectualii au arătat-o în fața mișcării lui Corneliu Codreanu. Retrospectiv vorbind, contrarierea aceasta a îmbrăcat două forme: fie indignarea iscată de un eveniment ale cărui resorturi le provoca perplexitatea, fie fascinația pe care elementul ominos din mișcarea legionară îl exercita asupra lor. „Ominos" însemnînd aici: tulburător, rău prevestitor și irațional. Căci
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
a monstruosului, un nefiresc pe care Arsenie Papacioc l-a descris frust: singura dată în istoria românilor cînd Caragiale nu a avut dreptate. La stupefierea ominoasă provocată de legionari, în anii '50 s-a adăugat interdicția oficială de a mai vorbi despre ei. Cine atingea subiectul își punea în pericol nu doar cariera, ci libertatea, represiunea care avea să urmeze nefăcînd decît să sporească tentația fructului oprit: un tabu național care a împins refularea colectivă pînă la pragul creării unei obsesii
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
atitudinea lor față de creația poetică a colegilor de breaslă, despre respectul reciproc pe care îl dovedesc frecventele lor incursiuni intertextuale, evocările și dialogul poetic, despre traumele istoriei, pe care poeții maghiari par să nu le uite, indiferent de generație, voi vorbi mai pe larg în prefața volumului. PETRI GYÖRGY Vorbește ceapa Eu toată mi-s numai coajă, chiar dacă mă despici în patru, dacă mă tai în cubulețe. Fă-mă fărâme! - tot nimicul se cheamă că-l tai, pe care nu-l
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
despre respectul reciproc pe care îl dovedesc frecventele lor incursiuni intertextuale, evocările și dialogul poetic, despre traumele istoriei, pe care poeții maghiari par să nu le uite, indiferent de generație, voi vorbi mai pe larg în prefața volumului. PETRI GYÖRGY Vorbește ceapa Eu toată mi-s numai coajă, chiar dacă mă despici în patru, dacă mă tai în cubulețe. Fă-mă fărâme! - tot nimicul se cheamă că-l tai, pe care nu-l conțin, căci ce-aș putea conține eu. Fiind numai
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
viziune cu totul particulară asupra realității și o manieră stilistică neobișnuită. Spre deosebire de cei doi poeți ardeleni importanți care îl precedaseră, Coșbuc și Iosif, Goga s-a transformat de la început și cu de la sine putere în reprezentant al Ardealului, începînd să vorbească sonor în numele acestei provincii românești. Pe cînd Coșbuc și Iosif erau adepții integrării în literatura română din Principate, Goga și-a făcut din regionalismul ostentativ stindard de luptă anti-modernistă și pînă la urmă anti-bucureșteană: va vorbi doar despre Ardeal, va
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
al Ardealului, începînd să vorbească sonor în numele acestei provincii românești. Pe cînd Coșbuc și Iosif erau adepții integrării în literatura română din Principate, Goga și-a făcut din regionalismul ostentativ stindard de luptă anti-modernistă și pînă la urmă anti-bucureșteană: va vorbi doar despre Ardeal, va evoca doar mediul ardelenesc, în calitate de purtător de cuvînt al unei mulțimi anonime și oprimate. Opțiunea de a trăi, pentru moment, în Transilvania îi oferea un ascendent vizibil. Impunerea lui drept poet valoros, proclamată de Maiorescu prin
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
vreme-mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acum Întîia dată-ncrucișate. [...] Un popă-n grabnice tropare Te va petrece dimineață, Și poate nimeni nu va plînge Plecarea asta din viață... De lîngă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De-ar ști vorbi surata bună, Amar te-ar prohodi la groapă”: „O viață-ntreag-am fost tovarăși, În ploi și-n arșiță de soare, De truda palmei tale aspre Eu m-am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea Și jalea care mă purta: M-ai
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
odăi. Grădină este sau devine pentru Șei Shōnagon chiar un simptom al paradisului: putem să-i spunem simptom, dar la fel de bine ar putea fi folosiți tropi precum metaforă, simbolul, alegoria, metonimia. Aceiași filosofi invocați deja ai grădinii, din secolulul XXI, vorbesc despre sensul grădinii că reconciliere a opușilor, respectiv că remiza între natură și cultură. Paradoxul atitudinii lui Șei Shōnagon este acela că ea nu percepe vreo opoziție între cele două structuri, desi acorda, din start, culturii rolul esențial. Vestimentația baroca
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
structuri, desi acorda, din start, culturii rolul esențial. Vestimentația baroca... avânt la lettre Un alt element care consacră paradisul în ochiul estetizant al lui Șei Shōnagon este vestimentația elaborată, baroca, de la curtea imperiala: prin intermediul acesteia, fapturile sunt, de fapt, artisticește vorbind, niște flori umane, întrucât toate materialele de croit fastuoasele haine nipone sunt gândite exclusiv floral; mătasurile, pânzeturile, brocarturile, evantaiele sunt vopsite pentru a se obține o cromatică perfectă. Prin coafura și vestimentație, femeia, în mod special, devine o grădină concentrată
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
același timp, trofeul grădinii paradisiace terestre, în perspectiva lui Șei Shōnagon, este împărăteasa Sadako: într-atât de pură estetic, încât privitorul dinafară (cititorul adică, dar cel de astăzi) nu știe dacă să o perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria Încununată că Regina a Cerurilor. Acest lucru nu este o speculație oarecare, procedeul autoarei Însemnărilor de căpătai fiind, de fapt, unul de beatificare estetizanta la adresa împărătesei. O apoteoza.
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna - eu fac un portret generic al domnitorului fanariot, o sinteză. - O sinteză, daaa - zise maiorul. Și de ce sinteza asta a dumitale se bâlbâie și pocește cuvintele? - Pentru că cei mai mulți dintre fanarioți vorbeau prost românește. Unii chiar deloc. - Mda, să zicem că așa e. Mai departe: În bătaia flintei, speriat, șiroind de sudoare, apăru, șchiopătând, un cerb.» Asta de unde-ați mai scos-o? [...] - N-am știut, am inventat. După atâta goană, nu era
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
de Dagmar Stratulat. Cu asemenea ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat in extremis de Mariana în clipele de extaz, e de un umor nebun. Din păcate, ce urmează după spectaculosul „Ah, Dagmare!" e, narativ vorbind, pasabil. Superioară e următoarea proză de care aminteam, în care inepuizabilul Nelu face cunoștință cu, țineți-vă bine, directoarea Băncii Naționale. Finalul e tot ce are proza aceasta mai frumos. E acolo un lirism pe care Groșan nu are intuiția
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
doar i se crapă poarta spre ocultul paradis. Ucigaș nu-i, nici ucis acolo, și nu-i demență. Din blânda adolescență eu nu știu mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai vesel lucru ca seninu-mi, iubit mult. Totuși, când vorbind v-ascult în discuții aiurând, pacea mea v-aș da curând, pentru-a voastră, oh, să pot! Dar din limite de tot să ieșim nu ne e dat. Nu-s de mine-amor turbat, paradis, trufii de ură. De i-ar
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]