16,273 matches
-
factură postmodernă (nedisimulat reverențioasă suprarealismului)". Critica germană - mai ales cea de stînga - era (și mai este!) controversată în aprecierea integrală a artistului. Lui Radu i s-au reproșat consecvent incursiuni sistematice în antichitate, în diverse vestigii arhitecturale în descompunere sau șantiere arheologice, pe care le folosește ca un fel de ”refugiu” sau o ”manevră de evitare” a problemelor diurne, de iminentă stringență. De-a lungul deceniilor însă, a avut loc - nu numai sub acest aspect - o reconsiderare sau, mai exact, o
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
al XIV-lea. În anul 2007, Consiliul Județean Argeș a preluat cetatea Oratea în vederea reabilitării și redării acesteia circuitului turistic. Planurile de reabilitare includ realizarea unui drum de acces în lungime de 300 de metri de la șoseaua națională, deschiderea unui șantier arheologic și crearea de spații de vânzare pentru producătorii tradiționali din zonă. Lipsa fondurilor a făcut ca lucrările să fie amânate.
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
pentru acea vreme, neputând să se întoarcă cu valută în România. Vaporul "Șota Rustaveli", numit după marele poet georgian Șota Rustaveli (1172-1216), era o ambarcațiune de lux cu opt etaje, cinci baruri și piscină. El fusese construit în 1968 de șantierul naval V.E.B. Mathias-Thesen Werft din Wismar (RDG) și făcea curse pe Marea Neagră, portul său de origine fiind Odessa. Actorii s-au distrat în timpul călătoriei, jucând în piscină un fel de polo-baschet și amuzându-se copios. Textele cântecelor au fost scrise
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
soție cu copil mic și fiul său adolescent dintr-o căsnicie anterioară, jucat de Gabriel Huian) într-un concediu de vară. În deschiderea filmului, protagonistul Emilian Velicanu, care nu mai fumează de 42 de zile, inspectează într-o vineri dimineața șantierul vilei sale în construcție. Se pregătește să plece în concediu a doua zi, însă trebuie să rezolve înainte o problemă la tipografia în care lucrează. Pe măsură ce acțiunea avansează, este dezvăluit că Emilian este căsătorit recent cu o femeie tânără, Ruxi
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
Calypso este numele unei nave oceanografice franceze cu care comandantul Jacques-Yves Cousteau a făcut campanii maritime de explorare științifică din 1950 până în ianuarie 1996. Nava a fost inițial dragorul de mine "BYMS-26" construit pentru marina engleză în 1942 la șantierul naval din Seattle, Washington, Statele Unite ale Americii. A fost lansat la 21 martie 1942 și întră în serviciu în 1943 cu denumirea "HMS J-826". A operat în Marea Mediterană până în 1944 când este reclasată și adusă în portul Malta. Nava avea
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
fost compusă în anul 1980 de Mieczysław Cholewa, care, după cum s-a dovedit ulterior, a fost un colaborator secret al SB. Balada se referă la împușcarea mortală a unui băiat la 17 decembrie 1970. În dimineața acelei zile, muncitorilor de la Șantierul Naval Gdynia care participaseră la grevă nu li s-a permis să intre în tură. Janek Wiśniewski nu este o figură istorică, ci este vorba de Zbigniew Godlewski, împușcat în timpul altercațiilor care au avut loc în zona stației de tren
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
Gdynia care participaseră la grevă nu li s-a permis să intre în tură. Janek Wiśniewski nu este o figură istorică, ci este vorba de Zbigniew Godlewski, împușcat în timpul altercațiilor care au avut loc în zona stației de tren de la Șantierul Naval Gdynia. După acest incident, protestatarii au pus corpul său neînsuflețit pe o ușă și au mărșăluit pe mai multe străzi din Gdynia: din capătul străzii Czerwonych Kosynierów (azi strada Morska), pe sub pasarela gării Gdynia Główna, pe strada Dworcową, strada
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
publică, închisă cu „Poarta interzisă”. Prin construirea celor două replici și amenajarea lacului a fost pusă în valoare partea de sud-est a parcului, care este împădurită. Spre nord-vest de această zonă, la o oarecare distanță, se află fostele barăci de șantier în care stăteau arhitectul și muncitorii care au contribuit la construirea palatului și la amenajarea parcului. Din anul 1998, în parc se află și Casa Marocană. Acest pavilion a fost achiziționat în 1878 de către rege la Expoziția Universală de la Paris
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
intervenții, Ștefan alege să devină profesor de matematică la școala generală din satul natal, Mioveni (județul Argeș). El găsește casa părintească părăsită și ruinată; mama sa murise mai demult, iar tatăl său, Serafim (Vasile Nițulescu), a plecat să muncească pe șantier după o ceartă cu fiul său mai mare, Dumitru (Dorel Vișan), gestionarul magazinului sătesc. Ștefan se mută în casa părintească și se duce pe șantier, încercând în zadar să-și readucă tatăl acasă. Oamenii din sat sunt contrariați de alegerea
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
sa murise mai demult, iar tatăl său, Serafim (Vasile Nițulescu), a plecat să muncească pe șantier după o ceartă cu fiul său mai mare, Dumitru (Dorel Vișan), gestionarul magazinului sătesc. Ștefan se mută în casa părintească și se duce pe șantier, încercând în zadar să-și readucă tatăl acasă. Oamenii din sat sunt contrariați de alegerea tânărului de a veni ca profesor la țară, în condițiile în care toți mai mulți săteni se mutau la oraș. Printre puținii care îl susțin
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
1977. Noua variantă, modificată după propunerile casei de filme, a fost vizionată de reprezentanții Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 5 septembrie. Cenzorii au solicitat eliminarea unor secvențe („țăranul care ară cu un plug tras de măgar, strada răscolită de șantier; muncitorii care joacă șeptic în dormitorul șantierului; momentele în care unele personaje consumă băuturi alcoolice”), cât și modificarea altora cu scopul de a scoate în evidență unele teme: „creșterea combativității personajului, exprimarea fermă a filozofiei sale de viață socialistă; înlocuirea
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
de filme, a fost vizionată de reprezentanții Consiliului Culturii și Educației Socialiste la 5 septembrie. Cenzorii au solicitat eliminarea unor secvențe („țăranul care ară cu un plug tras de măgar, strada răscolită de șantier; muncitorii care joacă șeptic în dormitorul șantierului; momentele în care unele personaje consumă băuturi alcoolice”), cât și modificarea altora cu scopul de a scoate în evidență unele teme: „creșterea combativității personajului, exprimarea fermă a filozofiei sale de viață socialistă; înlocuirea secvențelor care ar putea să sugereze că
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
după reabilitare, se chinuiește să se reintegreze în societate”". Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "O lumină la etajul zece" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, în care șantierul și uzina sunt prezentate ca singurele locuri în care se trăiește cu adevărat. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat acestui film în anul 1984 două premii: actrița Irina Petrescu a primit Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul său din
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
un inel format din pereți protectori compuși dintr-un pod mobil, din partea Łyny. Aripa din sud-vest a castelului a fost construită în secolul XV. Turnul este din perioada mijlocului secolului al XIV-lea, fiind situat în colțul de vest al șantierului, restaurata lui a fost efectuată în secolul al XVI-lea, dîndu-i o formă rotunjită și o înălțime de 40 m. În același timp, zidurile de aparare ale castelului au fost ridicate la o înălțime de 12 m. A fost completat
Drumul Castelelor Gotice () [Corola-website/Science/327972_a_329301]
-
Barbu, Mircea Albulescu și Sergiu Nicolaescu. Subiectul filmului este reprezentat de realizarea și montarea unei elice românești la un mineralier ce urma să fie lansat la apă. În ciuda tuturor obstacolelor birocratice, Mihai Coman (interpretat de Sergiu Nicolaescu), directorul general al Șantierului Naval Constanța, reușește să-și impună punctul de vedere în fața activiștilor care lucrează în minister. Esența filmului îl constituie conflictul între funcționarii de birou și inginerii care au legătură directă cu realitatea industrială. În iulie 1975 pe Șantierul Naval Constanța
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
general al Șantierului Naval Constanța, reușește să-și impună punctul de vedere în fața activiștilor care lucrează în minister. Esența filmului îl constituie conflictul între funcționarii de birou și inginerii care au legătură directă cu realitatea industrială. În iulie 1975 pe Șantierul Naval Constanța se lucrează la construirea mineralierului „Bocșa” cu o lungime de 220 m, o lățime de 32 m și o capacitate de 55.000 de tone. Elicea propulsoare care va fi montată urmează să sosească din Japonia cu avionul
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
Japonia cu avionul, ea fiind produsă de cea mai mare companie de profil de pe plan mondial. Cu toate acestea, cu trei zile înainte de data lansării la apă a mineralierului, directorul general Mihai Coman (Sergiu Nicolaescu) testează o elice turnată pe șantier pentru a-i evalua performanțele tehnice. În timpul probelor, o pală a elicei se rupe, iar experimentul eșuează. Reîntors pe șantier, Coman îi ordonă inginerului Cioranu (Mircea Anghelescu) să pregătească o șarjă pentru turnarea unei noi elice care să fie mai
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
trei zile înainte de data lansării la apă a mineralierului, directorul general Mihai Coman (Sergiu Nicolaescu) testează o elice turnată pe șantier pentru a-i evalua performanțele tehnice. În timpul probelor, o pală a elicei se rupe, iar experimentul eșuează. Reîntors pe șantier, Coman îi ordonă inginerului Cioranu (Mircea Anghelescu) să pregătească o șarjă pentru turnarea unei noi elice care să fie mai rezistentă. Deși inginerul îi spune că nu crede în rezistența elicei, el realizează totuși o nouă șarjă cu un conținut
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
cere aprobarea ministerului pentru a monta elicea la noul mineralier, dar inginerul Vasilescu (Emmerich Schäffer), consilierul ministrului, refuză să-și dea avizul necesar și-l informează pe ministru că nu sunt șanse ca elicea românească să funcționeze corespunzător. Deși directorul șantierului afirmă că elicea românească este produsă după modelul japonez, Vasilescu este de neînduplecat. Totuși, chiar și fără aprobare, Coman dispune turnarea noii elice. În acest timp, Coman trebuie să rezolve și o serie de probleme minore, cauzate în principal de
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
vedere ale celor care sprijină politica de industrializare a partidului și ale celor care socotesc că este mai rentabil să importe piesa decât să fie produsă în țară. În final, majoritatea aprobă propunerea lui Coman de a produce elicea pe șantier. Paraschiv (Mircea Albulescu), prim-secretarul județului, îl cheamă la el pe directorul șantierului naval și-l anunță că va fi anchetat pentru abuz de putere, decizii arbitrare și indisciplină, în urma acuzațiilor formulate de Vasilescu. Pe de altă parte, el îl
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
care socotesc că este mai rentabil să importe piesa decât să fie produsă în țară. În final, majoritatea aprobă propunerea lui Coman de a produce elicea pe șantier. Paraschiv (Mircea Albulescu), prim-secretarul județului, îl cheamă la el pe directorul șantierului naval și-l anunță că va fi anchetat pentru abuz de putere, decizii arbitrare și indisciplină, în urma acuzațiilor formulate de Vasilescu. Pe de altă parte, el îl felicită pe Coman pentru că a respectat sarcina de partid, mobilizând colectivul șantierului pentru
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
directorul șantierului naval și-l anunță că va fi anchetat pentru abuz de putere, decizii arbitrare și indisciplină, în urma acuzațiilor formulate de Vasilescu. Pe de altă parte, el îl felicită pe Coman pentru că a respectat sarcina de partid, mobilizând colectivul șantierului pentru reducerea importurilor. După câteva zile și nopți de lucru, elicea a fost realizată și montată la mineralier, fără aprobarea ministerului. Mineralierul este lansat la apă, iar Vasilescu află cu acel prilej că nava funcționează cu o elice românească. Finalul
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
refuze acest compromis. La propunerea scenaristului Francisc Munteanu, "„un maestru al compromisului”", Nicolaescu a luat scenariul "„Copacii mor în picioare”" și l-a adaptat. Scenariul se referea inițial la un director de fabrică socialistă, dar regizorul a înlocuit fabrica cu șantierul naval de la Constanța, unde se construia pe atunci „Independența”, un petrolier de 150.000 de tone. Nava a fost lansată la apă la 27 mai 1977, în prezența lui Nicolae și Elena Ceaușescu. La acel eveniment, sticla de șampanie lansată
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
Cîta. În realizarea filmului au fost folosiți pe post de consilieri navali inginerii Gh. Păun și Doru Lepădatu. Dansurile din film au fost interpretate de Viorica Chiș și Păstorel Ionescu. Ca figuranți au fost folosiți muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul Naval Constanța și de la întreprinderea „Laromet” din București. Acest film a reprezentat debutul colaborării lui Sergiu Nicolaescu cu directorul de imagine Nicolae Girardi, după ce lucrase anterior cu Alexandru David (pe care-l va mai folosi ulterior la unele filme). Girardi
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
filmul are formă de reportaj, având un limbaj cinematografic sărac și fiind lipsit de substanță dramatică. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul "Zile fierbinți" este „portretul unui director de șantier naval, un cinematograf tern, diluat în frazeologie, lipsit de substanță dramatică, altfel spus o experiență neconvingătoare”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Viața personală a unui șef de șantier naval, identificat
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]