17,970 matches
-
ideea solidarizării și afirmării că nu suntem singuri, așa cum își dorea atât de mult regimul, ne-am fi strâns de mână într-o mare horă a unității de simțire și ideal, unitate ce atunci exista, nu ca acum, am fi aprins lumânări, (de sufletul ateului ZOMBI) și am fi cântat ceea ce după 22 decembrie ’89 a devenit imnul național, “Deșteaptă-te române”. Un verb “regulat”, conjugat în clasa a șasea la modul optativ. N.n. - Cântecele patriotice : Deșteptă-te române, Tricolorul, Peal
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
dogme, fapt ce permite prezența în paginile sale a unor nume deosebit de prestigioase, dar și a unora cu rezonanță modestă. Colaboratorii erau îndemnați doar să vizeze „un ideal mai curat și mai înalt” (I.G. Duca), să profeseze o „artă democratică”, aprinzând „o flacără pentru luminarea și încălzirea marii mulțimi” (C. Banu). La împlinirea a cinci ani de la înființarea revistei, C. Banu își exprimă încrederea în acest ecumenism estetic: „Între revistele de bisericuță, care trăiesc pentru că nu mai au cum să moară
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele de
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
nări/ ceea ce vă doresc câteodată și vouă...” În unele poezii apar ecouri ale cântecului de lume sau ale tonului de o tristețe expansivă întâlnit în romanțe: „Vara de toamnă, toamna de vară/ cățeaua de viață lătrând în noi/ tu, Constandino, aprinde lamba/ e rost de lacrimi și de noroi/ e rost de neamuri și de bătaie/ se face noapte în carteriu/ nu e tramvaie, nu e nici lege/ a sosit ceasu’ bărbat să fiu/ să tai cu stânga drum prin bodegă
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
marca corporativă au nevoie de ani pentru a fi construite, dar pot fi compromise în câteva minute. IIA 1.8. Modelul clasic american al responsabilităților guvernanței corporative și cadrul de etică Conceptul guvernanței corporative a generat și încă generează dezbateri aprinse la nivelul marilor corporații internaționale, dar și la nivelul conducerii organizațiilor naționale, de toate tipurile și mărimile, publice sau private, și este un subiect la modă. În iulie 2002, ca răspuns la scandalurile financiare, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la copilării / Cu capete de cal în bălării, / Cu oști din Indii pe elefanți triști, / Mor toate dacă te miști!” Iată cum îi „împacă” poetul oniric, în versurile sale, pe Tudor Arghezi
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
s-ar putea numi hiperrealism sau “realism imediat”. Este ceea ce au Încercat două televiziuni franceze de curînd: să descurajeze fumatul difuzînd imagini cu un bolnav de cancer la plămîni, din ultimele lui cinci zile de viață. Gestul a stărnit discuții aprinse În Hexagon, acuzată fiind brutalitatea unui argument egal, mutatis mutandis, cu acela oferit de radicalizarea iconografiei infernale spre sfîrșitul Evului Mediu: nu unul care să se adreseze rațiunii, ci simțurilor, provocînd frică. Nu alta este intenția lui Houellebecq. Romanul lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
s-a pierdut. Societatea franceză se Încălzește brusc În 1968, dar mai puțin decît s-ar părea, atîta vreme cît revolta studențească n-a fost mai mult decît punctul terminus al unei „Îndoieli hiperbolice” pe care intelectualul francez postbelic a aprins-o În mintea francezului. Ne revoltăm, deci existăm, nimic mai mult. Pentru că, dincolo de energia juvenilă pusă În joc și dincoace, vorba vine, de manipulările la care a fost supusă, revolta aceasta a dovedit că francezii nu anticipau mare lucru din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
joc și cânt neîntrerupt al materiei („E plin de mișcare pământul / Și cântă și codrul și vântul / Și-o mie de guri”) și al luminii („E-n flacără bolta senină, / Și fără-ntrerupere-acum / Se varsă tăcuta lumină, / Se varsă grăbită, se-aprinde / Pe dealuri, pe coaste, se-ntinde / Pe șesuri, pe drum”) - forme ale trecerii și veșniciei („O mare e, dar mare lină -/ Natură, în mormântul meu, / E totul cald, că e lumină!”). Baladele sunt altă direcție în care se exersează imaginația
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
de sistem, pregătit să lupte împotriva oricărei abateri de la norme, să devină militanți ai partidului și să se răfuiască cu cei ce nu respectă principiile „eticii și echității socialiste”. Revistele erau concepute ca „reviste de organizație”, având ca țintă să aprindă o torță solară pentru un „va fi” luminos, de ctitor al comunismului. O modalitate de impregnare timpurie, cu un model sociocognitiv fără alternative, reușea până la urmă să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și să lupte pentru întemeierea unor gospodării colective) și romanele șantierului, realizate după scheme cognitiv-acționale de proiectare-realizare a unui vis, după un model ideal). Nu lipsesc nici eroii provenind din rândurile intelectualității, care înțeleg să trăiască „în miezul unui ev aprins” și să lupte împotriva colegilor lor decadenți, influențați de practici mic-burgheze. În romanul lui Al. Siperco, N-a fost în zadar, o eroină de acest tip perorează, referindu-se la frumusețea vieții lor: „...(viața) va fi și mai frumoasă în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sorginte verlainiană, și macabrul, baudelairean, al agoniei și morții. Cu grație, I. evită pastișa, iar nota lui originală derivă din observarea incongruențelor vieții și absorbirea lor într-un dans al halucinării funambulești (Noapte fantastică, Sonet regal, Trecutul, Scenetă, Nocturnă). Inima aprinsă de iubire e „lampion”, „hârtie și spoială”; „lumina nepoftită” îi stingherește pe morții din suflet: „Doar unul dintre dânșii - un mic strigoi cuminte!, / un alb schelet sarcastic, un filosof bufon/ văzând că astrul tainic e doar un lampion/ zâmbește în
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor, narațiunea incită simțurile, în special pe acelea vizual și olfactiv, provoacă senzații neobișnuite, de ireal și fantastic, aprinde imaginația. Fantasticul se realizează prin selectarea neobișnuitului și a imprecisului, printr-un joc de lumini și umbre, prin subtilul și sugestivul cromatism al imaginilor, precum și prin îmbinarea datelor realității cu pitorescul exotic și parfumul trecutului istoric. Oniricul, de factură romantică
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
glas, adusă-ntr-o urnă,/ solia coastei de somn trimisă mareei de steaguri./ Scăldată în ochii-ți să fie, să cred că murim împreună.// Părul tău scurs din oglinzi va așterne văzduhul,/ în care cu-o mână de ger voi aprinde o toamnă./ Din ape băute de orbi va sui o scară târzie/ laurul meu scund, ca să-ți muște din frunte.” Ermetizarea formală, arbitrariul conexiunilor semantice stabilite între imagini nu reprezintă decât o interfață superficială sau înșelătoare a poemelor, negăsindu-și
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
în reviste tălmăciri din Carducci, Foscolo, Panzini, Gozzi, Metastasio, Cazotte, Guicciardini, Sterne ș.a., iar în volum, Un om sfârșit de Giovanni Papini. Valoarea permanentă, la care țintește și ajunge temperamentul lui critic, este monumentalul, totdeauna evident prin materia multă, și aprins până la urmă, atât de amănuntul scăpărător, cât și de însuși stilul cantității. În limitele monumentalului, afirmațiile critice, intuițiile, impresiile, asociații, disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu seamă metaforele sar una asupra altora, se încalcă, se asupresc, se
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
20 de secunde, exceptând cazul când un răspuns la pârghie amână următorul șoc pentru 20 de secunde (frecvența răspunsului crește și multe șocuri sunt evitate). 4. Discriminarea stimulului (stimulus discrimination). Un șobolan apasă pârghia și obține mâncare când lumina este aprinsă, dar mâncarea nu urmează ca răspuns când lumina este stinsă (frecvența de răspuns e mai mare în prezența luminii decât în absența ei „SD”). 5. Diferențierea răspunsului (response differentiation). Mâncarea apare numai când pârghia este apăsată cu o forță superioară
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
experimentul cu porumbelul întărind întinderea gâtului; același lucru este evident în experimentul de tip pavlovian când se folosește un semnal luminos și porumbelul poate să-și îndoaie gâtul când lumina este stinsă. (Întinderea gâtului se produce numai când lumina este aprinsă). Skinner a putut arăta că legătura S-R este comparabilă cu un reflex condiționat sau necondiționat: apariția luminii va fi repede urmată de o mișcare în sus a capului; dar relația este fundamental diferită. Putem descrie contingența spunând că un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
spunând că un stimul (lumina) este ocazia cu care un răspuns (întinderea gâtului) e urmată de răsplată (mâncare); dar trebuie să specificăm toți cei trei termeni. Efectul asupra porumbelului este că răspunsul e mai probabil să apară când lumina este aprinsă. Acest proces este numit de Skinner discriminare; el sublinia concis importanța sa în analiza teoretică și în controlul practic al comportamentului. Ea ar consta în faptul că atunci când discriminarea a fost stabilită, putem modifica probabilitatea de răspuns prezentând sau îndepărtând
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Dolj (1968-1977), ministru al Finanțelor (1981-1986), guvernator al României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (1981-1986), ambasador al României la Paris și la UNESCO (1986-1989). A debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare (2001). Autorul se definește ca poet al tradiției, al universului pierdut al unei vârste romantice, un nostalgic
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
românesc. Ca memorialist, în volumele Oameni și evenimente craiovene (2001), Despre Craiova cu dragoste (2001), Din însemnările unui ambasador român la Paris (2002) ș.a., recurge la îmbinarea însemnărilor zilnice despre momentul evocat cu documentul de epocă. SCRIERI: Pentru dreptate se aprinse focul, pref. Al. Piru, Craiova, 1977; Căldura vieții, București, 1979; Amintiri de acasă, București, 1981; La poarta vremii, Craiova, 1981; Adolescenți de altădată, Craiova, 1988; Oameni și evenimente craiovene, Craiova, 2001; Despre Craiova cu dragoste, Craiova, 2001; Rondeluri, Craiova, 2001
GIGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
dreptăți. Cititorul este luat, să ne amintim, drept arbitru al conflictului. Prin urmare, înainte ca intriga să confirme corecta plasare a Inorogului-autor, personajele trebuie să fie conturate cu o tușă apăsată, în special cele malefice. Imaginația autorului lucrează mult mai aprins în negativ, construind figuri schimonosite, deformate, grotești. Trăsăturile fizice se mută la nivel spiritual și definesc o menajerie diabolică, meschină, care are rolul bine determinat de a intra în antiteză cu puritatea (relativă, vom vedea la timpul cuvenit, dar permanent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
tinerețile tale". Fiziologul spune că firea vulturului este astfel: îmbătrânind, aripile lui se îngreunează și ochii i se încețoșează; atunci caută un izvor de apă și de deasupra lui își ia zborul spre înalt, până în apropierea soarelui, iar acolo își aprinde aripile și își arde ceața de pe ochi în razele soarelui; atunci, coborându-se la izvor, se scufundă de trei ori în apă și pe dată se înnoiește cu totul, astfel încât prin vigoarea aripilor și prin strălucirea ochilor este cu mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aduna apa chiar și din bălțile rămase după furtuna; a smulge buruienile; a aduna, a culege, a tezauriza; a aranja fără finalitate; a fabrica pornind de la nimic; a-și rula țigara, a lua un foc, a fuma cu lentoare; a aprinde focul, a tăia un dovlecel, a face o masă; a construi în locuința sa sihastră o întreagă arhitectură de zdrențe 53. Întrebarea e dacă putem transfera o asemenea antropologie a sărăciei în spațiul literaturii. Las la o parte aplicațiile metaforice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]