16,386 matches
-
condiționează fericirea, în tot ce are ea, poziție, funcții etc. în orizontul subiectului empiric. Chiar și atunci când omul acționeză împotriva unei reguli ce își are temeiul în legea morală, adică acționează împotriva voinței sale pure (acțiune posibilă prin eteronomia liberului arbitru care condiționează acțiunea în partea sa fenomenală), el are conștiința acțiunii din datorie, adică a maximei acțiunii în acord total cu legea morală. Am putea spune că el conștientizează "forma" acestei acțiuni (însăși legea morală) chiar și atunci când nu o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu se simte constrânsă în actul ei, dar semnalează o constrângere. Idealul nu poate fi supus, nici răpus, afirmă C. Rădulescu-Motru. Forța pe care el o poartă se originează în realitatea energetică; el nu ține de hazard, nici de liberul arbitru al subiectului uman. Totuși, locul lui este în personalitate, pentru că formele întruchipării sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de impact a gândirii liberale asupra mediului politic din Occident este un fapt: partidele liberale sunt mici, cele mai puternice obținând în jur de 10% din votul popular, de regulă grație unor concesii doctrinare, putând juca uneori însă rol de arbitru când contribuie decisiv la formarea unei majorități de centru-dreapta. Într-adevăr, ideile și principiile liberale funcționează ca reper, inspirând partide social-democrate - guvernele socialiste din Franța au privatizat și descentralizat - sau conservatoare - ca Partidul Popular din Spania, artizanul unui miracol economic
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
depinzând, pe lângă o tehnică corect elaborată, și de viteza de reacție de care dispune atletul în cauză, numită și „reacția la start”. Ca fază cuprinde totalitatea răspunsurilor conștiente, voluntare date de către atlet, unor stimuli auditivi ce provin de la comenzile arbitrului starter și pocnetul pistolului de start. Aceste răspunsuri sunt de fapt mișcări și poziții ce marchează începutul cursei, asigurând trecerea de la starea de repaus la starea de mișcare și care determină propulsarea corpului în sus și spre înainte. E. Ozolin
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
decorativ este presărat de avertismente ce prefigurează sfârșitul unei civilizații, încheierea unui ciclu al istoriei. O atmosferă ireală, neliniștitoare, un univers în care timpul se dilată ori este de-a dreptul abolit conservă cel mult o umanitate lipsită de liber arbitru, care asistă, impasibilă ori neputincioasă, la infinita repetare a acelorași evenimente și întâmplări tragice. B. a tradus câțiva mari scriitori sârbi din acest secol (Milos Crnjanski, Vuk Drasković), precum și, prin intermediul unei versiuni în limba sârbă, poeți chinezi contemporani. SCRIERI: Averse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
care se prezenta Papa. 1. Ca șef suprem al Bisericii Papa era deasupra tuturor oamenilor, dar ca rege feudal el era subordonat împăratului. 2. Ca urmaș al Sfântului Petru și locțiitor a lui Iisus el trebuia să fie promotorul și arbitrul păcii, prin urmare trebuia să combată prin orice mijloace războiul. 3. Ca prinț și rege el era pus în situația de a recurge la războaie și măsuri coercitive pentru a-și apăra teritoriul al cărui suveran era și în egală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Papei. Conform acestei legi un atentat împotriva papei este echivalent cu un atentat împotriva regelui, iar ofensele și injuriile pe orice cale împotriva instituției papale sunt aspru pedepsite. Astfel Papa trece sub tutela statului Italian, statutul său fiind la liberul arbitru al parlamentului civil. Atacul continuu și aproape concertat asupra Bisericii lui Hristos părea să fie încununat de succes. Puterea temporală a papalității a fost desființată, iar Biserica îngenunchiată. Această situație va dura până în iunie 12 când Benito Mussolini va delimita
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de comunicare este cerută de dimensiunile funcției prezidențiale. În perioadele de criză internă sau internațională, în conjuncturile electorale sau în timpul exercitării curente a puterii, vorbim despre administrarea diverselor aspecte simbolice ale rolului de: gardian al instituțiilor, garant al unității naționale, arbitru, figură tribuniană, șef militar și diplomatic. Situația comandă alegerea virtualităților care compun repertoriul identității prezidențiale. Din această perspectivă, politica externă are un instrumentar propriu foarte puternic, pentru că permite mobilizarea, sub comanda președintelui, simbol al comunității naționale, a segmentelor de opinie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prezidențială capătă o dimensiune simbolică prin transpunerea în practică a diverselor aspecte ale funcției prezidențiale. Președintele vorbește, tace, acționează, actualizîndu-și în întregime sau în parte repertoriul rolului său de șef militar, șef al diplomației în domeniul lui privilegiat, dar și arbitru, responsabil, garant în funcție de interpretarea pe care o dă instituției prezidențiale. Rezultă de aici că în comunicarea politică sînt angajate și resurse de comunicare legate de o poziție instituțională preeminentă precum facilitarea accesului la mijloacele media sau evidențierea imediată a acțiunii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Macedonia, în Albania, urmând să vedem consecințele pe care le va avea în Voivodina, în Transnistria, în Karabah, în Turcia și, de ce nu, în Transilvania sau în Țara Bascilor. Occidentul ar fi putut totuși să nu confere Rusiei rolul de arbitru al regiunii. În această privință, obediența de care vorbiți acționează împotriva intereselor României pe termen scurt și mediu. Ar fi trebuit ca noi, românii, să propunem soluții mai bune, atât la București, cât și la Bruxelles sau chiar la Washington
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acela de a-i atrage pe bărbați prin frumusețea fizică răpitoare, dar și de a se supune dorințelor acestora. Erau mult mai delicate din punct de vedere emoțional, dar mai puțin capabile intelectual decât bărbații. Ele devin un fel de „arbitre ale dragostei și ale curtoaziei”, determinându-i pe bărbați să progreseze pentru a le cuceri.430 Basmul târgoveței nu înfățișează o poveste de dragoste obișnuită: lipsesc aventurile cavalerești sau militare, apare un personaj feminin cu un rol decisiv, care deține
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să le rabzi necontenit?/ N ai să spui nu când da ți-am poruncit?/ Dacă te juri, atunci mă jur și eu/ Să-ți dau aici pe loc inelul meu.”788 Căsătoria medievală nu ține cont de sentimente, de liberul arbitru, partenera de viață devine un bun posedat, care trebuie să garanteze doar o slujire permanentă, așa cum de altfel fata, „blândă și cuminte”789, promite că va face: „și jur cu jurăminte neclintite/ Să nu-ți ies niciodată din cuvânt/ Măcar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decădere morală a lumii lor diegetice, „didacticismul direct este evitat, însă avem un excipit penitent: condamnarea păcatului, corectarea abuzurilor, incriminarea ipocriziei.”1059 Ei au reușit să arate că lumea nu este „o vale a plângerii”, ci un loc al liberului arbitru și al bucuriei de a trăi, al democrației și al diversității. Decameronul și Povestirile din Canterbury nu înfățișează lumi care oferă 1055 Ibidem, p. 353. 1056 Ibidem, p. 356. 1057 Ibidem. 1058 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246 Destin, fatalitate - liber arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lipsite de importanță. Cea mai semnificativă dintre acesta a fost chiar ultima, cu marchizul de Cinq Mars. Introdus la curte la vârsta de nouăsprezece ani„,frumos asemenea unui erou grec, vesel, năvalnic, spontan, dornic de a trăi viața“ a devenit arbitrul eleganței și a fost imediat remarcat de Ludovic, care, la vârsta de treizeci și opt de ani, era taciturn, morocănos și arțăgos. La apariția lui Cinq Mars starea sa de spirit s-a schimbat și, cuprins de o nouă energie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de pe scena politică, contând în planurile lor pe sprijinul Spaniei. Regele a aflat despre această conspirație, și fără multe regrete l-a condamnat pe tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Mars avea să ia drumul eșafodului: „fostul arbitru al eleganței își regăsise cochetăria pentru ultima sa paradă. A îmbrăcat un costum de postav maro, acoperit cu dantele mari aurite, pantofi de mătase verde legați cu o panglică albă, haina lungă era tivită cu nasturi mari de argint, o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
italian, soldat și doctor în drept, laic și cardinal, un străin și un slujitor al coroanei, exilat și plenipotențiar, supus și prieten al regelui; una dintre cele mai de seamă victime, un phoenix; un Phoebus după ce norii s-au îndepărtat; arbitru al marilor popoare și al națiunilor“. După o astfel de descriere, care însumează discret întreaga sa viață, ar fi dificil să mai adăugam ceva. Odată cu moartea cardinalului Mazarin, începe una dintre cele mai interesante pagini din istoria Europei moderne: domnia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
uităm de luptele dintre protestanți, catolici și hughenoți și de marile războaie: Războiul de 30 de Ani, Războiul de 80 de Ani, Războiul de Succesiune din Mantua. Din acest motiv era nevoie de un centru de greutate și de un arbitru în arena politică religioasă, care să prevină colapsul politic și socio-economic la care se expunea tot mult Europa Occidentală prin anarhia care domnea. Conducătorul care avea să reinstaureze stabilitatea internă și să impună o atitudine agresivă, expansionistă, în politica externă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de la Nantes, oferea libertatea de a alege religia țării în care trăiau, sau, daca nu doreau acest lucru, aveau posibilitatea să plece. Fraza„cuius regio, eius religio“ (religia regelui este și religia țării, n.n.), introdusă în tratat, oferea dreptul liberului arbitru fiecărui supus. Ludovic a oferit o nouă interpretare a acestui sens, interzicând emigrarea protestanților și permițând detașamentelor de dragoni să intre în casele acestora pentru a-i forța să treacă la catolicism, în schimbul garantării vieții și a bunurilor materiale. Ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic al XIV-lea și parizieni. Motivul mai puțin cunoscut a fost ofensa adusă de către intendentul șef, Nicolas Fouquet, care a construit castelul Vaux le Vicomte, o adevărată bijuterie arhitectonică. Regele, orgolios și impetuos, nu a acceptat ca poziția de arbitru al artelor să fie atribuită altcuiva, prin urmare a dorit să aibă cea mai frumoasă reședință. Din acest motiv a ales palatul Versaille, datorită poziției sale strategice, din apropierea Parisului, și datorită posibilităților de extindere, redecorare și modernizare pe care le
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de ce lasă unele lucruri să se desfășoare pe căi care nu corespund ordinii dorite de El și adesea nici intereselor oamenilor? Dacă ne aducem aminte că Dumnezeu ne-a creat liberi, că ne-a dotat cu rațiune și cu liber arbitru, cu capacitatea de a alege noi înșine între bine și rău, spre a face din noi ființe libere, nu niște automate manevrate de voința Sa, atunci la întrebările de mai sus există un singur răspuns. Suntem ființe libere și ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care am fost făcuți, ni s-a dat, cu necesitate, în stăpânire viața de pe pământ. Deși aspirația spre desăvârșire și spre bine este în egală măsură proprie ambelor categorii de ființe, Stăpânul Universului le-a înzestrat pe amândouă cu liberul arbitru, cu însușirea de a se conduce pe sine și de a fi libere de orice necesitate din afară, astfel încât, înzestrate cu darul vorbirii și cu rațiune, să poată dispune de sine, după cum le este voia. în cele de sus, viața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Domnul. După Sf. Ioan Gură de Aur, „Domnul îl numește aici pe diavolul, cel viclean, poruncindu-ne să purtăm aprig război împotriva lui, arătând că el nu este așa după fire. Fiindcă răul nu vine de la fire, ci de la liberul arbitru.” Prin aceasta ne învață să nu ținem mânie și ură împotriva apropiaților noștri pentru necazurile care ne vin uneori de la ei, ci toată vrajba noastră s-o îndreptăm asupra diavolului, ca a unuia vinovat de toate răutățile. Fericitul Augustin ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
apere tot timpul avantajele (și poziția n.n. G.A.) obținute prin luptă", notează autoarea (ibidem). Am observat până acum faptul că relațiile concurențiale presupun: participanți, un premiu/niște premii, reguli și norme de comportament. La toate acestea se adaugă un arbitru (care poate însemna o persoană sau un grup de persoane: juriul). El este cel care asigură respectarea regulilor, își asumă evaluarea concurenților și decide câștigătorul. În cazul în care "nu există un control al respectării regulilor, regulile pot fi considerate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cel care asigură respectarea regulilor, își asumă evaluarea concurenților și decide câștigătorul. În cazul în care "nu există un control al respectării regulilor, regulile pot fi considerate ca inexistente", subliniază E. Popova (2006, p. 96, s.a.). Pentru a alege câștigătorul, arbitrul se poate servi de un sistem de criterii sau de intuiție. Existența și claritatea criteriilor în temeiul cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]