17,038 matches
-
cu noile locuințe, erau depășite de timp. Au apărut mijloacele audio-vizuale, articolele electrocasnice, toate contribuind la îmbunătățirea și înfrumusețarea vieții sătenilor. S-a dezvoltat și o viața culturală intensă, ale cărei cerințe nu le mai putea satisface vechea clădire a căminului cultural. Și iarăși bobohalmenii s-au mobilizat, s-au întrecut pe ei înșiși și au ridicat un nou și modern așezământ cultural, dat în folosință în anul 1983. Cu toate că procesul de modernizare și-a pus pecetea pe viață materială și
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
al Episcopiei Covasnei și Harghitei, reprezentant de frunte al societății civile românești, apărător permanent al afirmării identității românești din zonă. Ioan Iaru (1937-1995), Constantin Neagoe (1934-1995), Virgil Solomon (născut în 29.07.1949) - actori amatori, conducătorii formației de teatru a Căminului Cultural Barcani, laureata a mai multor premii județene și naționale. Mircea Solomon, profesor universitar la Academia de Educație Fizică și Sport, București. Gheorghe Radu (născut în 1952) - preot, autorul lucrării monografice Istoricul vieții bisericești a românilor din ținutul Buzaielor transilvănene
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
istoric, ceea ce este mai plauzibil. Economia este preponderent agrara, insă satul dispune de o oarecare baza materială cuprinzând clădirea și atelierul fostul SMA, respectiv o Magazie de cereale din timpul CAP-ului. Că și rezervă de cazare ar exista fostul Cămin cultural și două săli de clasă ale Școlii generale din sat, neutilizate. Satul este legat de comună Suatu printr-un drum betonat și este racordat din anul 2008 la rețeaua de apă potabilă de la magistrală din Cluj. Se află la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la căminul cultural din sat. În martie 1961 structura organizatorică cuprinde : 4 brigăzi de câmp a cîte 100 brațe fiecare {400 persoane } și o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la înființare { în martie 1961 } avea 24 atelaje { car ,grapa și plug
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
există Liceul Tehnologic ”Petre Banița” Călărași, având ca structuri trei școli generale (Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, Școala Gimnazială Nr. 2 Călărași, Școala Gimnazailă Sărată) și două grădinițe (Grădiniță cu Program Normal Călărași și Grădiniță cu Program Normal Sărată), un cămin cultural și două biserici (una în Călărași și una în Sărată). Principala activitate economică în Călărași este agricultură și legată de această o mică industrie de prelucrare. În ultimii ani la Călărași au apărut și semne de întărire a serviciilor
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
Acesta, revizor școlar, impulsionat de Spiru Haret, a contribuit la reformarea învățământului rural. El a donat școlii o bucată de teren pe care a făcut o plantație experimentală de ricin, iar după un timp s-a implicat în ridicarea unui cămin cultural pe acest teren. Multe dintre tradițiile arhaice s-au păstrat încă până la mijlocul anilor 1870. Comunitatea s-a aflat vreme îndelungată sub impresia unei tutele spirituale a râului, de unde și diversele ritualuri ori credințe legate de el. De pildă
Comoșteni, Dolj () [Corola-website/Science/300394_a_301723]
-
vest de Drumul Național DN 6 care este în același timp Drum European DE 70. Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784 de Ha din care 138 de Ha intravilan, având două biserici de religie ortodoxă și un Cămin Cultural în cadrul căruia se desfășoară activități culturale specifice zonei Olteniei. La doi kilometri distanță se află Baza Jianca de-a lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
Municipiul Craiova comună Piscu Vechi se află la 90 km. Comună Piscu Vechi are o suprafata totală 2562 ha și este compusă din două sate: Piscu Vechi și Pisculeț. Pe raza comunei Piscu Vechi funcționează 2 școli, 2 grădinițe, 2 cămine culturale, 2 biserici ortodoxe, o biserică penticostala, 2 cabinete medicale generale, un cabinet de stomatologie, o unitate CEC și un Oficiu Poștal. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Piscu Vechi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Piscu Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300412_a_301741]
-
decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971), în prezent sediul primăriei, magazinul universal (1971), dispensarul uman (1973), sediul poliției locale (1973), un nou local de școală cu 10 săli de clasă și 3 laboratoare (1970, 1982), a fost transferată agenția C.E.C.
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
și cahle de teracotă, în prezent conservată. Învățământul a avut o ascensiune continuă ca formă și ca populație până în anul 1989. Elevii au absolvit școala primară, școala elementară, dar și treapta I de liceu. Activitatea cultural-artistică s-a desfășurat în cadrul căminului cultural, bibliotecii comunale, cinematografului (existent între anii 1959 - 1989) și muzeului local (existent între anii 1979 - 1989). Cultul religios este predominant ortodox. Comunicațiile sunt asigurate de căile rutiere modernizate DC 5 via Radovan, sau via Segarcea, de calea ferată Craiova
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii Brâncoveni). În anul 1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală. În anul 1941 � primărie, un post de jandarmi, un post telefonic, o școală, o bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe locul alteia din lemn construită în 1810, între satele Robăneștii de Jos și Bojoiu; cealaltă biserică, cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
de Drumul Național D. N. 6 care este în același timp Drum European D. E. 70. Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784 de Ha din care 138 de Ha intravilan, având două biserici de religie ortodoxă și un cămin Cultural în cadrul căruia se desfășoară activități culturale specifice zonei Olteniei. Locuitorii satului Zănoaga , beneficiază și de un centru medical situat în centrul satului,cu medic de familie repartizat, tot în centrul satului, există și sediul Primăriei Zănoaga care, aceasta este
Zănoaga, Dolj () [Corola-website/Science/300422_a_301751]
-
data de 31 mai 2015, în această biserică se află Icoana Maicii Domnului Portărița, lucrata după icoana Maicii Domnului Portărița aflată la Mănăstirea IVIRON din Sfanțul munte ATHOS - Grecia. Fosta lăptărie; Centrul; Valea lui Tache; Școala Gimnazială Nr.2 Tântava; Căminul de persoane cu dizabilități. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1589. Comună Tântava era formată din satele Tântava Banului și Tântava-Bălășoaia, cu 1180 de locuitori. Existau aici o biserică, o moară de apă și o școală mixtă. În
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
acelui timp, cu 3 săli de clasă și o cancelarie. Aceasta a folosit până la generalizarea învățământului de 7 ani, respectiv 8 ani, când s-a construit localul cel nou in 1963. Atunci, această școală fiind spațioasă s-a amenajat în căminul cultural și o clasă pentru grădiniță. Dintre cei mai vechi învățători localnici care au profesat în acest sat au fost : Barbu I. Mitache absolvent al Școlii Normale de Învățători Rurali din Târgu-Jiu înființată în anul 1872. Acesta a fost și
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Comănești, colonelul Barbu Slătineanu (critic de artă, scriitor), profesorul Emil Panaitescu (arheolog). Doctorul Apostol Arsache a construit în localitate conacul (1820), biserica "Sf.Pantelimon"(1845) - în memoria fiului său Gheorghe, primăria - actuala poștă (1845) și școala (1870) - actualmente grădiniță și cămin cultural. În secolul al XVII-lea un detașament de călărași din Parapani a participat la luptele duse de domnitorul Matei Basarab (cf.V.A.Urechia op.cit. și M.Țena op.cit.).În războiul de independență comuna Arsache a dat o jertfa, în
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
de 90%. La ora actuală în clădirea școlii primare (2 nivele) mai învățau în jur de 20 copii. În centrul localității, în apropierea locului unde a existat în epoca interbelică sediul băncii populare și unde se află școală actuala, există căminul cultural ridicat în epoca comunistă dar și un monument dedicat numeroșilor eroi din Budieni căzuți în primul război mondial. Nu departe de monument, a fost ridicată o troița despre care nu există suficiente date în acest moment. În zona împădurita
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
poemul ˝Visare¨ din volumul Vocile singurătății, 1937). august 2004 (ediție din arhivă): „Fiii satului Dobridor s-au întâlnit ieri pentru a sărbători cei 105 ani trecuți de la punerea pietrei de temelie a Bisericii «Sfântul Nicolae» din localitate. Cu aceasta ocazie, Căminul cultural a găzduit o expoziție de tablouri a pictoriței amatoare Nuți Popa, o insignografie cu obiecte de valoare aparținând Elenei Vlăduț, o expoziție de ouă încondeiate și goblenuri purtând semnătura Asinetei Gâscan și o altă expoziție, de cărti și publicații
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cu biserica mai în spate, iar vis-a vis, un tăpșan, lângă care este clădirea fostei primării și un modest monument pentru cei căzuți în primul război mondial. Aici se ținea pe vremuri hora satului. Clădirea școlii vechi și a căminului cultural este mai departe, pe dreapta, apoi apare singura casă cu etaj din Covei, rămasă tot la roșu din anii 30, de când a fost construită. În continuare este un maidan, cu un fost lac în spate. În anii 50 aici
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
În anii 30 chiar se glumea, numindu-se Coveiul, desigur de către proprii săi locuitori, micul Paris, pastișă după supranumele Bucureștiului. Din câte știu, aici s-a editat prin 1937 o revistă culturală, căreia încă nu i-am dat de urmă. Căminul cultural se află lângă școala veche, într-o curte prea mică pentru cele două instituții. Bazele lui au fost puse în anul 1942 de către Vasile Popa Măceșanu, învățător și subinspector școlar, preotul Anastasie Dinu și învățătorii Traian Nechita și Ana
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
confesională. În cadrul învățământului sunt înscriși 1650 de copii. În oraș se găsesc patru școli, șapte grădinițe dintre care trei particulare, o circă financiară (în localul Primăriei), un dispensar deservit de 6 medici și 2 stomatologi, două farmacii, policlinica „Medica-Popești”, un cămin de bătrâni (patronat de Institutul „Sf. Maria”), un cămin de copii orfani (patronat de fundația F.A.R.A.), biserici ortodoxe și catolice, și multe altele. Orașul este format din trei sate, a căror toponimie se regăsește în numele boierilor care au trăit prin
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
oraș se găsesc patru școli, șapte grădinițe dintre care trei particulare, o circă financiară (în localul Primăriei), un dispensar deservit de 6 medici și 2 stomatologi, două farmacii, policlinica „Medica-Popești”, un cămin de bătrâni (patronat de Institutul „Sf. Maria”), un cămin de copii orfani (patronat de fundația F.A.R.A.), biserici ortodoxe și catolice, și multe altele. Orașul este format din trei sate, a căror toponimie se regăsește în numele boierilor care au trăit prin aceste locuri cu secole în urmă: Popești-Conduratu sau Pavlicheni
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
un spital comunal de stat, 2 dispensare și un oficiu al Casei Asigurărilor Sociale din Galați care dispunea de servicii medicale în localitate . Existau și societăți cultural-sportive (o organizație culturală a Centralei Caselor Naționale, o filială a Ligii Culturale, 2 cămine culturale ale Fundației Regale "Principele Carol", 4 biblioteci publice, un cinematograf și 2 societăți sportive), biserici (3 biserici ortodoxe, una lipovenească, o casă de rugăciune baptistă și o sinagogă) sau instituții de binefacere (o filială a Societății "Crucea Roșie", 2
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
plus o școală internat (Erdec-Burnu) și o școală profesională (Șichirlichitai). Școala din satul Babele este cu predarea în limba română, în timp ce școlile din Erdec-Burnu, Hagi-Curda și Pocrovca-Nouă sun școli mixte cu predarea în limbile română și ucraineană. Funcționează aici 14 cămine culturale și 7 cluburi rurale, 25 de biblioteci, ansambluri artistice de amatori etc. Raionul Ismail este compus din:
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
clasă, 4 laboratoare, sală de sport cu toate utilitățile, 11 spații igenico-sanitare bine dotate, cabinet medical, cancelarie pentru profesori, secretariat, cabinete pentru directori, precum și coridoare încăpătoare. În oraș funcționează învățământul preuniversitar: Orașul Costești are o casă de cultură modernă, 3 cămine culturale sătești și două biblioteci din care una orășenească și cealaltă sătească. Din anul 1977 a luat ființă ansamblul folcloric „Mugurelul” care își desfășoară activitatea și în prezent. Asistența sanitară în oraș și pentru sudul județului este asigurată în Spitalul
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
bumbac fin țesut și ocazional mătase. Au existat două tradiții paralele în executarea "batik"-ului, una pentru familia regală și una pentru oamenii de rând. Mai nou batik-ul este produs în fabrici cu o adevarată industrie în Java. Java este căminul "batik"-ului în Indonezia provincie își are stilul propriu. Cele mai mari centre în producerea "batik"-ului sunt Yogyakarta și Solo. În designurile originele ale provinciei predomina culorile maro, galben și albastru indigo. În părțile nordice ale insulei Java modelele
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]