16,546 matches
-
stabilitatea multor molecule biologice. Hidrogenul poate forma compuși și cu elementele mai puțin electronegative, cum ar fi metalele sau semimetalele, având o sarcină parțial negativă. Acești compuși sunt cunoscuți sub numele de hidruri. Hidrogenul formează o varietate de compuși cu carbonul. Datorita asocierii în general a acestora cu organismele vii, aceștia sunt numiți compuși organici; cu studierea lor se ocupă chimia organică, iar cu studiul rolului lor în organismele vii - biochimia. În unele definiții „organic” se referă doar la un compus
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
în general a acestora cu organismele vii, aceștia sunt numiți compuși organici; cu studierea lor se ocupă chimia organică, iar cu studiul rolului lor în organismele vii - biochimia. În unele definiții „organic” se referă doar la un compus ce conține carbon. Însă majoritatea substanțelor organice prezintă și hidrogen, iar legătura carbon-hidrogen determină multe din particularitățile lor. De aceea, legăturile carbon-hidrogen sunt prezente în unele definiții ale cuvântului „organic”. În chimia anorganică hidrurile pot reprezenta catene de legături între doi ioni metalici
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
este extragerea acestuia din hidrocarburi. Cea mai mare parte a hidrogenului obținut în mod industrial provine din reformarea vaporilor gazelor naturale. La tempreaturi ridicate (700 - 1100; 1300 - 2000 °F), apa în stare de vapori reacționează cu metanul, rezultând monoxid de carbon și H: Această reacție se realizează ușor la presiune joasă, dar de obicei se realizează la presiuni mari (20 bar), deoarece la aceste presiuni se desfășoară aplicațiile uzuale ale hidrogenul astfel obținut. Amestecul rezultat se numește gaz de sinteză deoarece
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
gaz de sinteză deoarece este utilizat pentru obținerea directă a metanolului și a compușilor săi. Și alte hidrocarburi în afară de metan pot produce gaz de sinteză în diferite proporții. O problemă ce apare în această tehnologie este formarea cocsului sau a carbonului: Această reacție decurge de obicei cu formarea unui exces de HO. Hidrogenul adițional poate fi recuperat din vapori utilizându-se monoxidul de carbon în reacție cu gazul de apă pe un catalizator de oxid de fier. Procesul este și o
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
de sinteză în diferite proporții. O problemă ce apare în această tehnologie este formarea cocsului sau a carbonului: Această reacție decurge de obicei cu formarea unui exces de HO. Hidrogenul adițional poate fi recuperat din vapori utilizându-se monoxidul de carbon în reacție cu gazul de apă pe un catalizator de oxid de fier. Procesul este și o metodă de obținere a dioxidului de carbon: Alte metode importante de obținere a H sunt oxidarea parțială a hidrocarburilor: și reacția cărbunelui cu
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
formarea unui exces de HO. Hidrogenul adițional poate fi recuperat din vapori utilizându-se monoxidul de carbon în reacție cu gazul de apă pe un catalizator de oxid de fier. Procesul este și o metodă de obținere a dioxidului de carbon: Alte metode importante de obținere a H sunt oxidarea parțială a hidrocarburilor: și reacția cărbunelui cu apa: Uneori, hidrogenul este fabricat și consumat în timpul aceluiași proces, fără a mai fi separat. În procedeul Haber pentru obținerea amoniacului, hidrogenul provine din
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
de 12,092 km (cu numai 650 km mai puțin decât cel al Pământului) iar masa sa este 81,5% din cea a Pământului. Condițiile de pe suprafața venusiană diferă radical de cele de pe Pământ, din cauza densei atmosfere de dioxid de carbon. Atmosfera planetei Venus este formată din 96,5% dioxid de carbon, restul de 3,5%, fiind azot Suprafața venusiană a fost subiect de speculații până în secolul al XX-lea când unele din secretele sale au fost descoperite de știință. Venus
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
cel al Pământului) iar masa sa este 81,5% din cea a Pământului. Condițiile de pe suprafața venusiană diferă radical de cele de pe Pământ, din cauza densei atmosfere de dioxid de carbon. Atmosfera planetei Venus este formată din 96,5% dioxid de carbon, restul de 3,5%, fiind azot Suprafața venusiană a fost subiect de speculații până în secolul al XX-lea când unele din secretele sale au fost descoperite de știință. Venus a fost în cele din urmă cartografiat în detaliu de sonda
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
să se răcească și oferind o explicație pentru lipsa câmpului magnetic generat în interiorul planetei. În schimb, Venus poate pierde căldura sa internă în evenimente periodice majore de remodelare a suprafeței. Atmosfera planetei Venus este compusă din 96,5% dioxid de carbon, 3,5% azot, iar restul din alte substanțe. Temperatura este foarte ridicată, fiind chiar mai mare decât pe planeta Mercur. Venus orbitează Soarele la o distanță medie de circa 108 milioane de kilometri (circa 0,7 UA), și efectuează o
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
se ridică la pe an, și fluctuează de la în Dobrogea până la peste în munți. Masele de aer continental aduc mari cantități de zăpadă iarna. Bulgaria a adoptat protocolul de la Kyoto și a îndeplinit obiectivele acestuia, reducând emisiile de dioxid de carbon între 1990 și 2009 cu 30%. Poluarea fabricilor și uzinelor metalurgice, împreună cu despăduririle continuă să producă mari probleme sănătății populației. Zonele urbane sunt în mod deosebit afectate de producția de energie în termocentrale pe bază de cărbuni și de traficul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
100 m, de-a lungul Văii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice. Acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariția unor izvoare cu debite apreciabile și mineralizare ridicată. Prezența dioxidului de carbon în aceste ape este legată de aureola mofetică a lanțului Harghita - Călimani. Alimentarea complexului acvifer se produce prin infiltrare din precipitații, din apele freatice, din cele acumulate în deluvii și din apa pâraielor din zonă. Sistemele de fracturi ce afectează
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
știință au realizat faptul că aerul poate fi lichefiat, iar componentele sale izolate, prin compresie și răcire. Folosind o metodă de cascadă, chimistul și farmacistul elvețian Raoul Pierre Pictet a evaporat dioxid de sulf lichid pentru a lichefia dioxidul de carbon, care în parte a fost evaporat pentru a răci oxigenul gazos suficient pentru a putea fi lichefiat. El a trimis pe 22 decembrie 1877 o telegramă către Academia Franceză de Științe din Paris, anunțând descoperirea oxigenului lichid. Doar două zile
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
exprima. De exemplu, oxidul de fier (FeO) natural, cunoscut și ca wüstit, are formula , unde "x" este de obicei în jur de 0,05. Oxigenul ca și compus este prezent în atmosferă în cantități importante sub formă de dioxid de carbon (). Scoarța terestră este compusă în mare parte din oxizi de siliciu (cuarțul , găsit în granit și nisip), aluminiu (oxid de aluminiu , în bauxită și corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
acum au fost înlocuite de măștile de oxigen și de canulele nazale. Oxigenoterapia hiperbară folosește camere de oxigen speciale pentru a crește presiunea parțială a oxigenului a pacientului, sau, în caz de nevoie, a personalului medical. Intoxicarea cu monoxid de carbon, gangrena gazoasă și răul de decompresie sunt, uneori, tratate folosind aceste dispozitive. O concentrație ridicată de în plămâni ajută la despărțirea monoxidului de carbon de grupul hemic al hemoglobinei. Oxigenul este otrăvitor pentru bacteriile anaerobe care cauzează gangrenele gazoase, deci
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
a oxigenului a pacientului, sau, în caz de nevoie, a personalului medical. Intoxicarea cu monoxid de carbon, gangrena gazoasă și răul de decompresie sunt, uneori, tratate folosind aceste dispozitive. O concentrație ridicată de în plămâni ajută la despărțirea monoxidului de carbon de grupul hemic al hemoglobinei. Oxigenul este otrăvitor pentru bacteriile anaerobe care cauzează gangrenele gazoase, deci creșterea presiunii sale parțiale ajută la eliminarea acestora. Răul de decompresie are loc în scafandrii care se decompresează prea repede după o scufundare, rezultând
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
de aprindere în 5 secunde a grătarelor. Topirea minereului de fier în oțel consumă 55% din oxigenul produs industrial. În acest proces, -ul e injectat printr-o „lance” cu presiune ridicată în fierul topit, care îndepărtează impuritățile de sulf și carbonul în exces, precum și respectivii oxizi și . Reacțiile sunt exotermice, deci temperatura ajunge la 1.700 °C. Alt 25% din oxigenul produs comercial e folosit în industria chimică. Etena reacționează cu pentru a crea oxid de etenă, care e convertită în
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
internet sau poate fi cumpărat un CD cu aproximativ 100 lei din magazinele de vânzare CD-uri. "NeoOffice" este o implementare separată a OpenOffice.org pe sistemul de operare MacOS X care integrează suita în interfața Aqua folosind toolkituri Java, Carbon și din ce în ce mai multe toolkituri Cocoa. NeoOffice aderă din ce în ce mai mult la interfața grafică a OS X, folosind nativ meniuri în gen „pull-down” și având acces direct la fonturile instalate. Lansările de NeoOffice se bazează pe lansările de OpenOffice.org pentru Mac
OpenOffice.org () [Corola-website/Science/297177_a_298506]
-
de rezistență a sașiului. Rezervorul de combustibil este plasat de obicei deasupra motorului, întâlnindu-se însă motociclete cu rezervorul sub să sau integrat în sașiu. Jantele pot fi spițate sau realizate în întregime din aluminiu, aliaje speciale sau fibră de carbon. La exterior, cadrul este cel mai adesea acoperit de carene din material plastic, în întregime sau parțial. Cea mai răspândită configurație pentru suspensia roților la motociclete constă în două amortizoare telescopice pentru roată față și un amortizor pentru bascula în
Motocicletă () [Corola-website/Science/298056_a_299385]
-
Ajaria cu Georgia, după ce premierul separatist Aslan Abashidze a fost obligat de demonstrațiile de la Batumi să-și dea demisia. Pe 3 februarie 2005, primul-ministru georgian Zurab Zhvania a murit în ceea ce pare a fi un accident, asfixiat cu monoxid de carbon acasă la adjunctul guvernatorului, Raul Usupov. La ședința de urgență din aceeași zi, Giorgi Baramidze a fost numit în funcția de prim-ministru interimar. Pe 17 februarie a fost ales de parlament Zurab Noghaideli, fostul ministru al finanțelor, ca premier
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
a aerului este o gravă problemă de sănătate în țară, Banca Mondială estimând, în 2013, că 16 din 20 cele mai poluate orașe ale lumii, sunt situate în China. China este cel mai mare emițător din lume de dioxid de carbon. Țara are, de asemenea, probleme legate de apa potabilă. Aproximativ 298 milioane de chinezi, din zonele rurale, nu au acces la apă bună de băut; până la sfârșitul anului 2011, 40% din râurile Chinei au fost poluate de deșeuri industriale și
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
energia produsă în țară a provenit din arderea cărbunelui; dependența sa de acest mineral face din China cel mai mare producător și consumator de cărbune din lume, în afară de a fi, la nivel mondial, cel mai mare emițător de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră. Pentru a remedia aceste probleme, guvernul a început să investească în noi proiecte de utilizare a surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, biomasă și biocombustibili. Totuși
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
cele mai vechi vestigii istorice fiind descoperite pe malul râului Pedregal în vestul Venezuelei. Artefactele de vânătoare din pleistocenul târziu, inclusiv lănci, au fost găsite într-o serie similară de situri în nord-vestul Venezuelei sub denumirea „El Jobo”; datarea cu carbon arată că ele sunt din anii 13,000 spre 7,000 Î.Hr.. Nu se cunoaște exact câți oameni trăiau în Venezuela înainte de colonizarea spaniolă, probabil populația era în jur de un milion de persoane. în plus față de triburile din
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
se varsă Dâmbovița? -În metrou!". La ieșirea din municipiul București, în dreptul comunei Glina, sunt deversate în râu mii de tone de apă poluată rezultate din activități industriale și din canalizare. Aceste ape poluate conțin tone de materie organică (fosfați, azot, carbon, resturi de hârtie, detergenți) și metale precum Plumbul, Fierul și Cuprul. Aceste materii dăunează vieții peștilor dar și plantelor din râu. Nivelul oxigenului din apă după ieșirea din București este 0, iar nivelul fosforului și a materiilor poluante organice este
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă, iar pe parcursul evoluției lor și din cauza fuziunilor atomice permanente apar în cosmos și cantități mici de elemente mai grele și chiar metale. Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său poate ajunge de 10 până la 100 ori mai mare decât cel al Soarelui nostru. În centru se declanșează noi reacții nucleare: heliul prezent în mijlocul stelei se transformă în carbon. Atmosfera stelei este proiectată în spațiu, formând în jurul stelei o sferă de gaze în expansiune, o nebuloasă. Când heliul din mijlocul stelei se transformă în carbon, steaua se contractă din nou, dar nu mai devine suficient de caldă pentru a
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]