18,079 matches
-
și Moșteni; comuna Cerbu avea aceeași alcătuire și o populație de 732 de locuitori; iar în comuna Mareșu trăiau 1152 de locuitori în satele Grădiștea, Toncești și Mareș și în cătunul Frătești. În 1931, comunele Cerbu și Mareș au fost desființate, satele lor trecând la comuna Albota, formată acum din satele Albota de Jos, Albota de Sus, Arnota, Cerbu, Grădiștea, Mareș și Toncești. În 1950, comuna Albota a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
formată din satele Brătieni, Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la comuna Brătieni. După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost schimbată denumirea în "Brăduleț". În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
comuna Brătieni. După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost schimbată denumirea în "Brăduleț". În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și satul Slătioara (numit inițial "Seci") care a fost comasat cu satul Slămnești. În comuna Brăduleț se află (secolul al XV-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul clopotniță (secolul al XVIII
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
Bughea a Câmpulungului. În 1931, o parte din această mahala a fost desprinsă administrativ, formând comuna Bughea de Sus. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, dar a fost desființată, satul ei trecând la comuna Albeștii de Muscel. Ea a fost reînființată în 2004. Singurul obiectiv din comuna Bughea de Sus inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Schimbarea la Față” (1894), clasificată ca
Bughea de Sus, Argeș () [Corola-website/Science/300610_a_301939]
-
fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, preluând și satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni de la comuna Corbeni, din care primul a devenit reședința comunei; tot atunci, satul Cumpăna a fost desființat și comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XIV-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor, biserica „Înălțarea Domnului” și zidul de
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
fiind de 836 de locuitori. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ. Comuna Budeasa (noul nume al comunei Budesile) avea 972 de locuitori în satele Budeasa Mare, Budeasa Mică, Rogojina și Deana; comuna Gălășești fusese desființată, satele ei trecând la comuna Valea Mărului, care avea 1435 de locuitori în satele Berindei, Calotești, Ciubotea, Croitori, Linia Zisului, Popești, Valea Neagului și Albeasca. În 1931 și această comună a fost desființată, satele ei trecând la comuna Budeasa, care
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Mică, Rogojina și Deana; comuna Gălășești fusese desființată, satele ei trecând la comuna Valea Mărului, care avea 1435 de locuitori în satele Berindei, Calotești, Ciubotea, Croitori, Linia Zisului, Popești, Valea Neagului și Albeasca. În 1931 și această comună a fost desființată, satele ei trecând la comuna Budeasa, care avea în compunere așezările Berindei, Budeasa Mare, Budeasa Mică, Calotești, Croitori, Linia Zisului, Popești, Rogojina și Valea Neagului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
Costești din regiunea Argeș, în timp comunele Buzoești și Vulpești fiind comasate sub numele de "Buzoești", reședința comunei rezultate fiind în satul Vulpești. În 1968, comunele Buzoești și Ionești au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comuna Ionești a fost desființată și satele ei au trecut la comuna Buzoești. În comuna Buzoești se află crucea de piatră de la cotul Troianului (1733), monument memorial sau funerar de interes național, aflată în satul Cornățel. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Corbeni avea 3481 de locuitori în satele Berindești, Bucșenești, Căpățânenii Pământeni, Căpățânenii Ungureni, Corbeni, Poenari și Turburea. Comunei Oești i se alipiseră și satele Cicănești și Bărăști, populația ei ajungând la 2800 de locuitori. În 1931, comuna Oești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Albești, după care la scurt timp satele Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni au format din nou o comună separată. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
nou o comună separată. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat; satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni au trecut la comuna Arefu, iar comuna Oești s-a desființat, cele două sate ale ei fiind incluse în comuna Corbeni. În comuna Corbeni se află (secolul al XV-lea, satul Bucșenești) și (secolul al XVIII-lea, satul Corbeni), ambele ansamble monumente istorice de arhitectură de interes național. Pe lângă ruinele caselor
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
în comuna Corbi sunt consemnate în plus și satele Alexandria, Piua și Sghiab. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, iar în 1968, au trecut la județul Argeș. Tot atunci, comuna Stănești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Corbi. În comuna Corbi se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
cu reședința în satul Linia-Richițelele; tot atunci, comuna Cocu a luat vremelnic denumirea de "Cocu-Crucișoara". În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, comuna Richițele fiind desființată și satele ei trecând la comuna Cocu, care a căpătat forma actuală; reședința comunei Cocu a fost stabilită în satul Richițele de Jos. Singurul obiectiv din comuna Cocu inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
i se alipiseră și satele Cireșu și Cacaleții de Sus. În prima parte a perioadei interbelice, comuna a primit denumirea de "Siliștea", după ce satele Cacaleții de Jos și Cacaleții de Sus au fost comasate sub acest nume. Comuna a fost desființată în 1968, când satele ei au trecut la comuna Căteasca.
Gruiu (Căteasca), Argeș () [Corola-website/Science/300624_a_301953]
-
Sus; iar comuna Pădurețu-Ciești, denumită acum "Pădureți", avea 2344 de locuitori în aceleași trei sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
transferate raionului Topoloveni și apoi (după 1952) raionului Găești din regiunea Argeș. Satul Călugărița din comuna Glâmbocata a primit în 1964 denumirea de "Glâmbocata-Deal". În 1968, ele au trecut toate la județul Argeș; iar comunele Budișteni și Glâmbocata au fost desființate, satele lor trecând la comuna Leordeni. În comuna Leordeni se află Biserica de lemn „Nașterea Domnului”-Călugărița (1781) din satul Glâmbocata-Deal; și (1750) din Ciulnița, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. Tot de interes național sunt considerate și
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desființată cu acea ocazie, satele lor trecând la comuna Mihăești. În comuna Mihăești se găsesc bisericile „Sfântul Ioan Botezătorul” din Furnicoși (datând din 1810) și „Sfântul Nicolae” (1767) din Valea Bradului, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Negrași; iar comuna Bârlogu avea 1520 de locuitori în satele Bârlogu și Buta. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat; cu această ocazie, comuna Bârlogu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Negrași. În comuna Negrași se află crucea de piatră datând din secolul al XVII-lea, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat în curtea bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din satul Bârlogu. În rest, singurul
Comuna Negrași, Argeș () [Corola-website/Science/300635_a_301964]
-
Vărzăroaia; iar comuna Retevoești avea 2825 locuitori în satele Corbu, Gănești, Lăpușani, Leicești și Retevoești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș; tot atunci, comuna Retevoești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Pietroșani. În comuna Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
cătunele Popești și Teiu; iar comuna Samara avea 1586 de locuitori în satele Cătunașu, Dealu Orașului, Dealu Viilor, Popești, Valea Satului și în cătunele Dealu Bărcii, Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Dâmbovnic a aceluiași județ, având 3588 de locuitori în satele Babaroaga, Dumbrăveni, Mozăceni și Zidurile. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip tell din eneolitic (cultura Gumelnița) aflată „la
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
satul de reședință al comunei a primit și el denumirea de "Berești-Bistrița". În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, și i s-au alipit și satele comunei Itești, desființată cu această ocazie. Comuna Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală. Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
alipit și satele Ciobănuș și Gura Ciobănușului. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, tot atunci satele Gura Ciobănușului și Leorzeni (foste în comuna Goioasa) fiind desființate și comasate cu satul Ciobănuș. Două obiective din comuna Asău sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Asău, aflat pe un promontoriu la nord de stația de apă
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc. Județul Turda, înființat la 24 iunie 1925, a fost unitatea administrativă succesoare a comitatului Turda-Arieș (1876-1925). Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950. Între 1918-1925 județul Turda a fost împărțit provizoriu în următoarele șase plăși: Prin legea pentru unificarea administrativă din 24 iunie 1925 (promulgată prin Decretul Regal nr. 1972 din 13 iunie 1925) județul Turda
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]