20,245 matches
-
a plantolului. 7. Fabricarea maionezei. VII. Industria zahărului și a produselor zaharoase 1. Fabricarea zahărului. 2. Fabricarea ciocolatei și a produselor din ciocolată. 3. Fabricarea drajeurilor. 4. Fabricarea produselor gelifiate (rahat, jeleuri etc.). 5. Fabricarea produselor de laborator (napolitane, turtă dulce etc.). 6. Fabricarea produselor de patiserie (fursecuri, rulade etc.). 7. Fabricarea halvalei. 8. Fabricarea carmelajului. 9. Fabricarea caramelei. 10. Fabricarea pudrei de cacao. 11. Fabricarea untului de cacao. 12. Fabricarea produselor zaharoase expandate (tip Pufarin, Pufavit etc.). 13. Fabricarea bomboanelor
ORDIN Nr. 83 din 6 octombrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112217_a_113546]
-
nume, la nord, de girla temporară dintre grindul Raducului și grindul Părului, la nord-est, de grindul Părului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Părului până la Dunărea Veche. b) Caracterizare ecologică ... Zona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimul braț al marelui "M", situate într-o zonă tipică de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia și Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sărace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
cărui gust ne-a intrat în suflet ca un tatuaj îndelung bătut pe o piele tăbăcită, a fost la el acasă... Mai mult decît atît, inflexiunile vechilor spectacole integrate festivalului "Cîntarea României" s-au făcut auzite destul de clar, stîrnindu-le, probabil, dulci nostalgii unora, reactivîndu-le vechi coșmaruri altora. Ritmuri și voci exersate în encomiastica bine dirijată în anii comunismului au fost puse la lucru, fără a fi măcar reciclate. S-a apelat, desigur, la vechii maeștri de ceremonii, căliți în focul organizării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
fortificate ale secolului al optsprezecelea, cu o terasă odihnitoare în stil brâncovenesc la etaj și cu un turn, foișor, din care măreția Bucegilor se predă, toată, privitorului. Albul varului îi dă o strălucire aparte, noblețe și rafinament, un soi de dulce austeritate. Enescu a venit aici timp de douăzeci de ani, pînă în 1946, cînd a plecat definitiv în Franța. Și tinerețea l-a legat de Sinaia, desele invitații la Castel, popasurile de aici, concertele susținute la Peleș sub protecția directă
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
Eu de aici nu mai ies", pentru că încă din civilie el ținea o dietă draconică. Avea probleme și cu ficatul și cu stomacul... Ce-i permitea dieta unei boli îi interzicea cealată. Ce mânca? Mânca mai ales orez fiert, brânză dulce și carne de pui fiartă. Îi pregătea mâncare o femeie simplă când era aici, coana Domnica. Și spunea: "Coană Domnica, e miercuri, e post, să nu cumva să pui ulei." El ținea probabil post ca pe vremea lui Antonie cel
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
Dar cînd la mijloc e ,un nume pe o carte", chestiunea dreptății, făcută chiar și în al doișpelea ceas, devine prețiosul bilet de intrare în istorie, dacă nu și în canon. Destui mari scriitori au murit fără să cunoască gustul dulce al celebrității, tentația tirajelor amețitoare și a traducerilor în nu știu cîte limbi, ceea ce înseamnă că popularitatea vulgară (în sens etimologic) nu are în mod necesar de-a face cu decantarea valorică ulterioară. Kafka e un caz notoriu, dar mai
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
lunecă pe pîntece sparte./ Unde sînt valsurile? și mai departe/ unde sînt harfele?// Ritmic destinul bîntuie-n trupuri. Fără de preget/ tobe l-asmut./ Inimii-mi fii leagăn, inimii-mi fii acut,/ doamnă, cînd te rotesc ca pe deget/ pînă ți-e dulce, pînă ți-e cald,/ pe tipsia de asfalt, și prin ora de smarald,/ oră de apogeu,/ doamna mea, visul meu.// Lîncede glasuri în larguri sleite de soare,/ trepte de spumă de-abia, și aripi atrase pogoară,/ siesta-n spirale de-
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
Deși cu toții am sperat./ Nu se mai merită să știm/ Răspunde Iliescu, nu Vadim." Dacă doriți să vă recuperați manuscrisul, îl găsiți la secretariat ( Doru-Lucian Ungureanu, București) * Se poate scrie, cu riscuri mari, dacă nu ai un talent aparte, în dulcele stil clasic, până la sfârșitul veacurilor. Nu forma fixă deranjează, nu strofa, nu terțina, nu distihul surpă gloria poetului clasic, în parte apusă, în parte ignorată vinovat. La prima vedere, unui autor de versuri cu rimă și ritm, ca dvs., nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13673_a_14998]
-
text scris, curios, de mine, într-un acces de furie autocritică, probabil: Cum dracu’, dintr-un leneș ca mine și dintr-un păcătos și superficial, dar mai ales leneș, să iasă în România un romancier cu atâta faimă?... Leneșul meu dulce, zise D., turcul meu cald... (nedatată)
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
amintește tragedia "tălmăcită din Grillparzer. Sau strada din Oravița este "lungă amintind o poezie "a Văcărescului, adică Primăvara amorului, așa cum citim în Note. Însemnările de călătorie sunt pline de faptele de viață răspândite în publicistică. "Doream să aud limba noastră dulce și sonoră răspunzând de pe scenă sau "Teatrul fu principalul meu studiu sub decursul petrecerii mele la București. Rășinarii evocă familia preotului Cioran, Mirceștii, poezia lui Vasile Alecsandri. Satele bănățene îl provoacă să gândească asupra rolului generațiilor, perpetuate prin coruri și
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
fiind exprimată cu smerenie răsăriteană, nu majestos ca la catolici (Pr. Gh. Calciu, op. cit. , p. 9). Finalul „Rugăciunii” îmbină maiestuozitatea cu smerenia, teologia cu pietatea: „Rugămu-te-ndurărilor/ Luceafărului mărilor/ Ascultă-a noastre plângeri/ Regina peste îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
toacă ceapă spre a putea să plângă/ când reumatismu-i simte ovații lungi de ploaie// dentistul pune plombe la clape de pian/ tabloul de se strică dați-un un praf de sare/ din ceasuri cucul iese o dată la un an/ ce dulce e compotul cireșelor amare." etc. Eleganța ironiei O doză de spirit ludic există și în poezia "serioasă" a lui Liviu Capșa. Volumul recent apărut, Mesaje pe robot, ilustrează, inclusiv prin titlu, tendința poetului de-a se juca de-a viața
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
în anii '67-'72 partidul avea nevoie să recîștige tineretul pierdut și să-și facă în ochii Vestului o imagine de patron al unei culturi vii. Tolerînd, cu limite, o anume originalitate, partidul încerca să se legitimeze. Cînd am scris Dulce ca mierea..., partidul a făcut o manevră abilă: cartea mea avea patriotism, iar Ceaușescu voia să reînvie naționalismul. Patriotismul și naționalismul sînt, ca albina și viespea, extrem de ușor de confundat: primul sentiment e pozitiv, al doilea e aproape întotdeauna negativ
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
voia să reînvie naționalismul. Patriotismul și naționalismul sînt, ca albina și viespea, extrem de ușor de confundat: primul sentiment e pozitiv, al doilea e aproape întotdeauna negativ - cum s-a și văzut, de la Antonescu la Ceaușescu, naționaliștii sfîrșesc tragic. Dar deși Dulce ca mierea... a necesitat bătălia mea cea mai grea cu cenzura și, la un moment dat, cu tot sprijinul direct al lui Marin Preda, pierdusem speranța că voi putea s-o public, abila conducere a simțit pînă la urmă că
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
Marin Preda, pierdusem speranța că voi putea s-o public, abila conducere a simțit pînă la urmă că este în propriul ei interes să "dea drumul" acestei cărți - deși, pe dedesubt, cenzura lovea în mine continuu. Ironic e faptul că Dulce ca mierea..., cartea care m-a impus, s-a publicat în 1971. În '73 am părăsit România și n-am revăzut-o pînă în 1991. Deci am fugit după nici doi ani de "răsfăț". - Atunci de ce s-a răspîndit această
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
cenaclului "Junimea" - la literatura occidentală de ultimă oră și debutând, în 1966, cu volumul de versuri Zeu printre blocuri, considerat de critica literară o expresie a spiritului citadin. Celebritatea rapidă și spectaculoasă (hollywoodiană!) i-o aduc însă romanele: Prins, 1969, Dulce ca mierea e glonțul patriei, 1971, Sfârșitul bahic, 1973. Este perioada în care Petru Popescu se întâlnește cu cititorii din centrele culturale ale țării, dă autografe, apare la televizor. Se zvonește că urmează să devină ginerele soților Ceaușescu, căsătorindu-se
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
înzestrată cu explicații. în dicționarul citat, mai supărătoare (și chiar dăunătoare din punct de vedere didactic) erau definirile rigide și limitative - de aceea chiar false - ale unor sintagme poetice: "zidurile reci = biserică"; "neguri reci = trecut nebulos, glacial și de nepătruns"; "dulce învăpăiere = fiorul plăcut al dragostei, iubire aprinsă"; "vorbe arse de al buzelor foc = mărturisiri de dragoste". O limită mai gravă a dicționarului din 1968 privea cantitatea izvoarelor folosite: extragerea materialului lexical s-a bazat în majoritate pe poeziile antume și
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
a națiunii, acești îngâmfați de mahala ar fi trebuit ca, înainte de a-și înjunghia mișelește, pe la spate, șeful, să-și dea demisia. Rebuturile balcanice au uitat împrejurările în care dl. Isărescu a acceptat să le vină în ajutor, părăsind traiul dulce și calmul aseptic de la Banca Națională, pentru a pune umărul la ceva ce s-a dovedit a fi o simplă întrecere de înjurături între vizitii amețiți de aburii tari ai urinei din grajduri. Țărăniștii - vinovați în mare măsură de ruinarea
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
alinața D. A. e-un ghiocel așezat în glastra lui Năstase. Dacă va fi răsplătit pentru jocul periculos de azi, vom vedea. De foame nu va muri, pentru că România are încă destule reprezentanțe în străinătate unde se poate roade un oscior dulce. Nici personajul Lia Roberts nu intră în altă logică. La un popor unde temperatura xenofobiei urcă foarte ușor — vezi succesele pe ramură ale lui Vadim — e o inepție să pierzi vremea calculând șansele doamnei parașutate din Nevada. Dar nu e
Celuloza de la cap se-mpute by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13103_a_14428]
-
ia tot că peștele era al ei... Dijurnaia, - gata să leșine. Nu mai știa cum să ne mulțumească. A doua zi, ne adusese, în schimbul peștilor fabuloși, două sifoane mari, împletite, ceva rar în țara socialismului biruitor... Sweet Sweat of Socialism... Dulcea transpirație a socialismului... - cum se cânta pe atunci ironic în Occident... Pe urmă, această ființă uzată, care trăise atâția ani de foamete acută, vrea să mă învețe pe mine, mai ales, care nu știam, rusește. De ex. când îi arăt
Pa ruski by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13090_a_14415]
-
Autorului 18 Decembrie 2014 M-am visat azi-noapte, nu de-ajuns, Zorii au venit mult mai devreme, „Mi-a obosit sufletul,” mi-ai spus, Tot hoinărind aiurea prin poeme... Ce sfântă oboseală! te înțeleg, Spuneai și tu ca o mireasă dulce Tot legănând la piept un dor întreg Ce nu mai vrea, șiretul, să se culce. Am pus peste cuvinte mâna mea, Parcă eram ca după înviere- Mi-a obosit sufletul și-aș vrea Să-l strângi în brațe până la durere
SUFLLET OBOSIT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349706_a_351035]
-
ce am recepționat. Nu doar românii, ci și automobilele Dacia sunt tot mai prezente în Belgia. Se vinde bine Dacia Duster aici! Adi A este un bărbat cu puțin peste 30 de ani. A venit prima dată în Belgia din dulcea Bucovina pe când era flăcăiandru, prin 1994 și apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
ce am recepționat. Nu doar românii, ci și automobilele Dacia sunt tot mai prezente în Belgia. Se vinde bine Dacia Duster aici!Adi A este un bărbat cu puțin peste 30 de ani. A venit prima dată în Belgia din dulcea Bucovina pe când era flăcăiandru, prin 1994 și apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
Tu mă iartă, o, mă iartă,/ Casa mea de humă, tu,/ Despre toate-am scris pe lume,/ Numai despre tine, nu.”), neamul („O, neamule, tu,/ adunat grămăjoară,/ ai putea să încapi/ într-o singură icoană.” - Acasă), graiul matern sacralizat („Lemn dulce e! Lemn tare!/ Din el vioara-i scoasă/ și leagănul, și pragul,/ Și grinzile la casă”),Ființa sacrală („Și eu țin atât la mama,/ Că nicicând nu îndrăznesc/ Dumnezeul din privire/ Să mă vâr să-l mâzgâlesc.” - Autobiografică) ș.a. Dar
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
sa” [7]i Se întâlnește acum cu redacția revistei „Secolul XX”, cu Dan Hăulică, Șt.Aug.Doinaș ș.a. [8]iu Alex Ștefănescu. Glorie de-o zi, „România literară”, 6-23 ian., 2009l matern e totul, afirma poetul prin imagini vii, memorabile: Lemn dulce e! Lemn tare!/ Catinca AGACHE Doctor in Filologie Iași Iunie 2011 Referință Bibliografică: DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 157, Anul I, 06 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]