17,300 matches
-
al dansului și muzicii de inspirație națională. Viziunea pe care o propune tov. Petre Sălcudeanu asu pra cinematografiei românești socialiste e autocritică : Dacă cineva puțin cunoscător al dezvoltării spirituale a poporului nostru din ultimii douăzeci și patru de ani, ne-ar judeca pasiunile, frămîntările noastre, micile sau marile noastre necazuri, bucuriile, într-un cuvînt dacă ne-ar judeca viața noastră după filmele despre care pretindeau că ne oglindesc, am apărea într-o lumină incompletă, dacă nu falsă. Viața noastră este cu mult mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la ședințele Academiei de Științe din Paris. Dar omul de care se va simți de-a dreptul fascinat va fi Etienne Lancereaux, profesor de clinică medicală și anatomopatolog de clasă, deschizător de drumuri în științele medicale, a cărui curiozitate științifică, pasiune pentru studiu, rigoare și severitate profesională, empatie cu durerea omului în suferință și înclinație religioasă, rezona cu întreaga ființă a tânărului învățăcel care, în scurt timp, îi va deveni unul dintre cei mai devotați elev, colaborator și discipol (foto pg
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
raționamentului, nu acționează niciodată asupra reflexelor inconștiente, ci numai asupra celor conștiente, mai ales asupra acelora care amenință existența, și mai puțin asupra reproducerii. Această voință devine benefică pentru că poate modera pornirile instinctuale, care atunci când devin excesive se transformă în pasiuni, patimi sau vicii. Deturnările instinctuale, în viziunea lui Paulescu, pot avea impact social negativ cum ar fi: beția - exagerarea instinctului de nutriție, lăcomia - exacerbarea instinctului de proprietate, trufia - hipertrofierea instinctului de dominație și desfrâul - deturnarea instinctului de reproducere. Acestea sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
căreia civilizațiile antice erau dominate de vicii sunt confirmate istoric. Modalități de abordare istorică a viciilor Problema viciilor a fost abordată de-a lungul timpului de filosofi, psihologi, sociologi, fiecare încercând o explicație. De pildă Ribot (107) confundă patima cu pasiunea pentru ceva anume și consideră orice exagerare ca fiind un viciu. El merge până acolo încât nu face distincția între nebunie și patimă. În afara clasificării în cele două categorii a viciilor (individuale și sociale), Paulescu demonstrează și dimensiunea sau modalitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
majoritatea celor care au o chemare de geniu și un destin aparte, Paulescu s-a dedicat într-atât preocupărilor sale științifice, încât aproape că nu a avut o viață personală, timpul său consumându-se invariabil între laborator, spital și catedră. Pasiunea sa pentru cercetare, dublată de o riguroasă logică științifică, care l-au făcut celebru în timpul său într-un domeniu ca medicina, încă victimă a multor teorii și speculații, i-au dat posibilitatea să depășească cu mult domeniul acesteia, abordând probleme
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în concepte. În Phaedrus, prin mitul căilor înaripați și surugiului, Platon configurează, într-o formă alegorica, un model tripartit al sufletului (care este și punctul liminar al teoriilor de mai târziu - Kant, Coleridge, Bergson): surugiul reprezintă rațiunea intelectul, calul negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
80, a cărei origine o găsim în "Symposium"-ul platonician: Scopul meu a fost să sugerez că, în timp ce principiul semnifică, pur și simplu, Aspirația Umană spre Frumusețea Celesta, acest Principiu se manifestă întotdeauna printr-o înălțare a sufletului, independentă de pasiunea, care amețește Inima, sau de adevărul, care satisface Rațiunea. În legătură cu pasiunea, vai! tendința ei este să coboare, nu să înalte Sufletul. Iubirea, dimpotrivă - Iubirea - adevărată, divină Iubire - erosul Uranian deosebit de cel Venusian [s.n.] - este fără îndoială cea mai pură și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
meu a fost să sugerez că, în timp ce principiul semnifică, pur și simplu, Aspirația Umană spre Frumusețea Celesta, acest Principiu se manifestă întotdeauna printr-o înălțare a sufletului, independentă de pasiunea, care amețește Inima, sau de adevărul, care satisface Rațiunea. În legătură cu pasiunea, vai! tendința ei este să coboare, nu să înalte Sufletul. Iubirea, dimpotrivă - Iubirea - adevărată, divină Iubire - erosul Uranian deosebit de cel Venusian [s.n.] - este fără îndoială cea mai pură și mai poetica dintre teme [s.n.]81. Poezia pură, vizionara ("știință [cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
asupra celor mai bune condiții de receptivitate a operei în versuri: un fel de metodologie lirica. [...] Insistăm, totuși: Poe nu explică, sau se explică rău, cănd denumește domeniul poeziei. Identificându-l cu întregul suflet - sinteză a înțelegerii, a sensibilității, a pasiunii - e departe de a proceda că un purist, ca un abstractor adică. Cu alte cuvinte, momentul Edgar Poe este marcat de preocupări metodologice și de o nevoie de rigoare tehnică, profund diferite de această căutare modernă a unui "catharsis liric
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
indiciu al vieții veșnice. Este dorința fluturelui de a ajunge la stele. Nu este doar simplă apreciere a frumuseții din fața noastră. Este un efort frenetic de a atinge frumusețea transcendență. Este o anticipare a unei frumuseți viitoare [s.n.]. Este o pasiune ce nu poate fi satisfăcută de priveliști sublunare, de sunete, ori sentimente; sufletul, astfel însetat, se străduiește să iși aline febră, prin eforturi zădarnice de creație. Inspirat de un extaz vizionar generat de frumusețea de dincolo de mormânt, el se străduiește
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
scoase din context, documente publicate la Paris sau la București. Trezirea conștiințelor, care nu se produsese în 1990, se asociază acum cu luptele intestine pentru putere. Presiunea extrem de puternică din anii 1998-1999 a provocat eschivări, duplicități mincinoase, stridențe 11. Treptat, pasiunile s-au atenuat, în timp ce în mediile luminate au început să circule lucrări de fond, semnate de Randolph Braham, sintezele Irinei Livezeanu, un studiu bazat pe documente de arhivă de Alex Mihai Stoenescu, privind "Armata, generalul și evreii"12, lucrări de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întrebare se leagă și decurge din prima constatare. Ca universitar, intelectual, om politic și jurnalist politic, vă aflați în contact permanent cu tinerii. Cum percepeți acest nou tineret, după ce ați cunoscut studenții din anii comunismului? Care le sunt reperele identitare? Pasiunile? Aș adăuga: cum estimați evoluția persoanelor tinere de sex feminin? Ați scris despre statutul femeii, despre suferințele femeilor constrânse de o politică de natalitate din 1966, sub un control polițienesc umilitor, înăsprit în anii 1980. Cum se traduce eliberarea post
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prea repede că, după 1956 și încă mai mult după 1986, comunismul începe să fie discreditat: sfera privată, piața neagră, manevrele de tot felul pentru un minimum de bunăstare, sfera economică privată, într-un anume fel, atrăgeau deja atenția și pasiunile. Modul de dezvoltare s-a schimbat foarte mult în zece ani, în timp ce comportamentele, prioritățile nu au fost chiar atât de perturbate. Materialismul și individualismul societății de dinainte de 1989 s-au accentuat! Atunci, n-ar trebui să tragem concluzia din acest
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ar fi o impresie cu totul eronată. Punctul de pornire al dialogului meu cu Catherine Durandin care e fără niciun dubiu istoricul francez cel mai informat cu privire la România, pe care o cunoaște foarte bine și o iubește cu inteligență și pasiune, cu un discernământ critic deseori amar, dar niciodată indiferent a fost refuzul de a inventa o idilă. Scopul nostru comun în această conversație a fost analiza onestă, fără menajamente, dar, dincolo de acest angajament constitutiv al istoricului și al martorului veridic
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
greșește în numele unei imperfecțiuni congenitale de care nu se poate face vinovată; și totuși este pedepsită cu toată asprimea;caractere puternice, mânate de interese la care nu exstă rabat; - eroii își pun viața în joc pentru idealurile lor, pentru credințe, pasiuni (!! sau chiar pentru capriciile lor); - aceasta nu pentru că autorii anonimi ar avea sensul tragic al existenței, ci pentru că: - oamenii au avut dintotdeauna propensiune pentru aspecele senzaționale ale realității; - personajele nu merg la compromisuri; - situațiile sunt fără ieșire, duc la moarte
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a acestora. Pentru constituirea „Galeriei oamenilor de seamă” a scotocit arhive, a purtat o întinsă corespondență, a adunat documente și le-a orânduit în casa memorială Vasile și Horia Lovinescu. Bun cunoscător al biografiei personalităților fălticenene, D. a făcut o pasiune pentru cercetarea familiei de cărturari care l-a dat pe marele critic literar de la „Sburătorul”, iar rodul studiilor sale s-a concretizat în cartea Lovineștii (2001), unde cu franchețe declară că nu formulează aprecieri critice, dorința sa fiind doar aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
teoretic și metodologic util pentru a se putea raporta conștient la procesele sociale atât de complexe caracteristice perioadei de tranziție spre societatea democratică pe care o străbate țara noastră. În plus, în demersul nostru am încercat să reliefăm interesul și pasiunea pe care o simțim pentru cunoașterea sociologică. Credem că această disciplină dă naștere unei dorințe pline de deschidere, vie și pasionată pentru a învăța mai mult despre aspectele condiției umane. Prin cunoașterea oamenilor și societăți, dobândim o altă perspectivă de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
condițiilor din societate mai mult decât al cauzelor genetice. În sfârșit, știința este obiectivă. Cercetătorii se străduiesc să prevină ca valorile lor personale să afecteze cercetările pe care le întreprind. Aceasta nu înseamnă că oamenii de știință nu au valori, pasiuni sau emoții. De aceea aceștia au introdus mijloace de verificare astfel ca înclinațiile personale să nu își găsească loc în corpul cunoștințelor științifice. Știința nu este ușor de folosit, dar reprezintă cel mai eficient mijloc pentru dobândirea de cunoștințe sistematice
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a dovedit a fi un instrument steril, efectele sale pe planul cristalizării conștiinței naționale a românilor din Transilvania a fost decisiv. În lupta sa politică, elita ardeleană, prin elaborarea de argumente istorice sofisticate a căror veracitate au susținut-o cu pasiune monomanică, s-a conectat ferm de trecut, construind pe parcurs liniile de forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului românesc. Necesar de subliniat este faptul că pe tot parcursul secolului al XVIII-lea s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a României: "clarviziunea, pasiunea și principialitatea revoluționară, devotamentul nețărmurit fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent - fac ca numele tovarășului Nicolae Ceaușescu să fie indisolubil legat de toate marile transformări petrecute în anii aceștia în societatea românească" (p. 218). Istoria națională a ultimei jumătăți
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe acest pămînt a trăit dintotdeauna același popor [român]", care "n-a părăsit niciodată aceste locuri" (ibidem, p. 17). În contextul retensionării relațiilor diplomatice dintre statul român și cel ungar după 1989, vechea chestiune a continuității, care a ațâțat atâtea pasiuni politice în istoriografiile celor două țări, a cunoscut un nou capitol. În aceleași cadențe discursive ale istoriei militantiste de secol al XIX-lea, manualele postcomuniste au reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al memoriei istorice românești, iar naționalismul a structurat ideologic conștiința istorică românească. Pe fondul îndepărtării temporale de comunism, a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe fondul resurgenței pasiunilor etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]