16,567 matches
-
trebuie să permită legătura dintre spațiile de campare-cazare și toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement). 3. Mărimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv și coloritul diverselor construcții din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurător. Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turiști. Campingurile vor avea pază ziua și noaptea. 4. Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230368_a_231697]
-
de poluare (zgomot, noxe etc.) și de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea și sănătatea turiștilor. Mărimea satului de vacanță, amplasamentul, stilul constructiv și coloritul diverselor construcții din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului și mediului înconjurător. Toate satele de vacanță vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat și controlat. La unitățile de 3 stele vegetația trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianță agreabilă. Suprafața spațiilor verzi și a celor destinate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230368_a_231697]
-
trebuie să permită legătura dintre spațiile de campare-cazare și toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement). 3. Mărimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv și coloritul diverselor construcții din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurător. Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turiști. Campingurile vor avea pază ziua și noaptea. 4. Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230471_a_231800]
-
de poluare (zgomot, noxe etc.) și de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea și sănătatea turiștilor. Mărimea satului de vacanță, amplasamentul, stilul constructiv și coloritul diverselor construcții din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului și mediului înconjurător. Toate satele de vacanță vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat și controlat. La unitățile de 3 stele vegetația trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianță agreabilă. Suprafața spațiilor verzi și a celor destinate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230471_a_231800]
-
trebuie să permită legătura dintre spațiile de campare-cazare și toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement). 3. Mărimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv și coloritul diverselor construcții din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurător. Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turiști. Campingurile vor avea pază ziua și noaptea. 4. Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230845_a_232174]
-
de poluare (zgomot, noxe etc.) și de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea și sănătatea turiștilor. Mărimea satului de vacanță, amplasamentul, stilul constructiv și coloritul diverselor construcții din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului și mediului înconjurător. Toate satele de vacanță vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat și controlat. La unitățile de 3 stele vegetația trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianță agreabilă. Suprafața spațiilor verzi și a celor destinate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230845_a_232174]
-
d) îmbunătățiri, dezvoltare, eficiență și calitate a rețelei de servicii; ... e) impact preconizat pe perioadă scurtă și lungă după adoptare. ... 4. Impactul asupra mediului: a) impact asupra utilizării resurselor naturale; ... b) impact asupra speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate și peisajelor; ... c) impact asupra calității mediului, detaliat pe fiecare dintre factorii de mediu. ... 5. Alte informații Secțiunea a 4-a "Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224121_a_225450]
-
, revistă apărută la Sighetu Marmației, lunar, din mai 1926 până în iulie 1929, sub redacția lui Vasile Terente. Articolul-program, semnat de redactor, anunță doar noua prezență în peisajul publicistic, în timp ce în Renașterea unei categorii etico-sociale: idealismul (2-3/1926), Marin Dragnea circumscrie mult mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
1995. Repere bibliografice: Radu Cârneci, Pro amicitia, ATN, 1969, 12; Dan Laurențiu, „Ceasul umbrei”, LCF, 1969, 17; D. Micu, „Ceasul umbrei”, RL, 1969, 24; T. Herescu, „Ceasul umbrei”, IL, 1969, 10; Al. Protopopescu, „Ceasul umbrei”, TMS, 1969, 11; Dana Dumitriu, Peisaj marin, RL, 1974, 8; Mircea Iorgulescu, „Elementele”, LCF, 1974, 14; Cornel Ungureanu, „Elementele”, O, 1974, 9; Lucian Raicu, Un poet din promoția lui Labiș, RL, 1975, 17; Mincu, Poezie, 193-197; Piru, Poezia, II, 329-332; Eugen Barbu, Prospectare, LCF, 1976, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Astra” ș.a. Neconvingând cu placheta Poeme (1973), C. se afirmă în domeniul criticii literare, considerată - pe linia lui Mihail Dragomirescu - drept „creație”. Demersurile sale critice, deși concepute ca participări subiective plenare, se individualizează totuși, în peisajul epocii, prin situarea cărților analizate în contextul integral al creației autorilor luați în discuție și, pe cât posibil, al literaturii cu tematică similară. Verva acut polemică și perspectiva întotdeauna imprevizibilă de intrare în subiect caracterizează mai toate cronicile și profilurile scriitoricești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
gândi cu i/Istoria și a face filosofie (istorică) sunt două instanțe diferite. Foucault nu a fost niciodată un filosof de meserie și cu atât mai puțin vreun consilier de politician, în ciuda experienței gaulliste. Istoriile lui Foucault sunt atipice pentru peisajul istoriografic modern mai ales pentru că profesorul francez a practicat scrierea lor ca pe un discurs 206 despre relații social-politice și despre putere, iar, prin natura lor, istoriile de discurs vizează un mod de prezentare discontinuu, atât timp cât avem de a face
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
the coherency of a story with a plot"232. Texte coerente, dar intrigante! Este cel puțin bizară această concepție, mai ales că vine de la un anglo-saxon, dar cu spirit mai degrabă latin decât saxon. Hayden White este ceva inconfundabil în peisajul intelectual anglo-saxon, dincolo de limitele geometrice și ermetice ale gândirii saxone. Emplotment-ul lui Hayden White se desfășoară pe mai multe direcții critice: 1) criticile la adresa lui Foucault; 2) criticile aduse tradiției realiste anglo-saxone; 3) concepția sa analitică despre cunoașterea umanistă și utilizarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
limpezește orizontul liric. În Ctitorie în albastru (1972) și Voievod de stea (1973) nu va mai rămâne decât o impetuozitate exterioară a declamației, echilibrată însă de o sfiiciune a dezrădăcinatului. Pentru cel ce era scoborâtor din pădurile Țării de Sus, peisajul natal devine obsedant: „Căutați-mă prin păduri, printre ape, / Fiindcă acolo mă limpezesc, acolo curg” (Căutați-mă). Se face simțită aici glisarea de la jubilația omului cetății către bucuriile mici, intime („o bucurie de dor, o bucurie de cuvânt”). Poetul își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul vânător este transformat de zeița Artemis, surprinsă goală la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
de vedere asupra existentului. În orice comunitate, se operează cu un număr practic infinit de grile, aplicate spațiului cosmologic sau, în termenii autorului, asupra „actualului”. Rezultatul decupajului se concretizează în modele de o mare diversitate, numite când „lumi posibile”, când „peisaje ontologice”. Împrumutată semanticii modale, logica lumilor posibile este adaptată necesităților proprii, înainte de a fi utilizată în explorarea ficțiunii. Altă linie ordonatoare a gândirii lui P. pleacă de la studiile românești despre dramaturgia lui Racine și conduce către prima sinteză de proporții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
pustiurile de beton sub stelele de fum”, iar insul este și el depersonalizat, redus la statutul de arlechin (Portrete de arlechin, Din jurnalul unui arlechin). În cele mai reușite poeme metaforele funcționează ca „o lupă/ Mărind la infinit realitatea”, iar peisajul capătă dimensiuni halucinante. Din următoarea plachetă, Ordinea clipelor (1978), se rețin câteva poezii ale solitudinii, percepută ca menghină temporală: „Ceasul meu s-a oprit./ De aseară până azi minutare au dispărut cu totul./ Apoi orele./ Un cerc ca un laț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
jurnal de călătorie, intitulat Icoane din Carpați, substituie culorii emoția: „Mă cheamă-n zare munții, munții mei!/ Ce dor, ce dor adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i schimbă/ Zeghea-n mantă triumfală...” Aceasta e scenografia. Erotica, în spațiu ozonat, nu poate fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus,/ Departe unde lacrimi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
1962) și Fiul risipitor (1964), poezia baconskyană se situează definitiv în zona lirismului autentic, purtător al principalelor calități care l-au impus pe autor în conștiința literară a epocii. Poetul devine un „estet al melancoliei” (Eugen Simion), un cântăreț al peisajelor toamnei, al luminii care se stinge în amurg și al „somnului crizantemelor”: „O, dalii, tufănici și crizanteme, / Flori târzii, flori de toamnă - / De aramă, de purpură steme / Peste paloarea grădinilor brumate, / Un sentiment nelămurit mă tot îndeamnă / Să vă iubesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
purificatoare. Ca și în prozele scurte, personajele nu au nume, fiind nominalizate prin profesiile pe care le reprezintă și ilustrând astfel depersonalizarea și dezumanizarea impuse de ideologia comunistă. Omniprezența imaginilor și sentimentelor apocaliptice, în care se regăsesc elemente amintind de peisajul liric bacovian, de lumea picturilor lui Bosch sau de atmosfera prozelor lui Kafka și Orwell, reușește să focalizeze într-o unică lentilă stilistică și imaginară viziunea sumbră a „cadavrelor în vid” și protestul la adresa absurdului totalitar, conferind astfel scrisului lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
acea! Am văzut-o când, din pură curiozitate, am deschis un plic mare, strecurat între ultima pagină și copertă. În el era acel inevitabil set de poze pe care nu le consideri demne să figureze pe cartonul aspru al filelor, peisaje pe care nu mai izbutești să le identifici, chipuri lipsite de relieful afecțiunii sau al amintirilor. Un set din care îți spui de fiecare dată că ar trebui, într-o bună zi, să alegi, hotărând soarta tuturor acelor suflete rătăcite
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de relieful afecțiunii sau al amintirilor. Un set din care îți spui de fiecare dată că ar trebui, într-o bună zi, să alegi, hotărând soarta tuturor acelor suflete rătăcite... Am văzut-o în mijlocul unor oameni necunoscuți și al unor peisaje căzute în uitare. O femeie tânără, a cărei haină nu se potrivea nicidecum cu eleganța personajelor ce se profilau în alte fotografii. Purta o pufoaică gri-murdar, o șapcă rusească de bărbat cu clapele lăsate în jos. Stătea strângând la piept
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
unei mici piețe moscovite... Am ajuns în cele din urmă la un terasament de cale ferată. Șinele lui marcau un hotar suprarealist în nemărginirea aceea fără nici un alt reper decât soarele și cerul. Curios, de cealaltă parte a căii ferate, peisajul s-a schimbat. A trebuit să ocolim câteva văgăuni, falii gigantice cu interiorul nisipos, apoi să coborâm într-o vale. Brusc, prin hățișul sălciilor a strălucit o apă. Ne-am zâmbit, am exclamat într-un singur glas: - Sumra! Era un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Căci deșertul și bărbatul cu gesturi grăbite sunt văzuți de un minuscul crâmpei de privire - insterstițiul dintre gene. O femeie răstignită pe jos, cu rochia sfâșiată, cu părul răvășit pe jumătate îngropat în nisip, se inserează parcă pe veci în peisajul pustiu. Un firicel roșu îi străbate tâmpla stângă. Dar e în viață. Glonțul a ciopârțit pielea de sub păr și s-a înfundat în nisip. Bărbatul se răsucește ca să-și înșface arma. Ar vrea ca moartea să fie mai fizică - gât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]