19,447 matches
-
fundamentale dezvoltate de Descartes: cunoștințele sunt simple, clare și precise. În acest context putem vorbi despre o formă de apriorism cartezian. Cunoștințele acestea simple sunt un dat și prin autoanaliză putem ajunge la ele. Ele nu sunt construite pe baza simțurilor sau ale unei rațiuni de ordin deductiv. Care sunt aceste noțiuni intuite? În primul rând intuițiile existențiale simple: eu sunt, cogito-ul există, există și o realitate dincolo de mine. În al doilea rând intuițiile matematice atât de ordin geometric: triunghiul are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a haosului primordial), iar adevărul și falsul sunt prezentate doar ca idei. Separarea dintre acestea se realizează prin intermediul unui instrument epistemic dubito-ul. Acesta realizează o separare între adevăr și fals ordonând lumea, eliminând elementele îndoielnice. Primele sunt cunoștințele transmise prin simțuri, ulterior lumea viselor și imaginarul. După aceasta sunt eliminate științele indiferent de tipul acestora. Cenzura acestora privește atât științele lucrurilor compuse: fizica, astronomia, medicina, care pot fi privite cu ușurință ca îndoielnice datorită relației dintre sensibil și aceste științe, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
volens, nolens, imaginanas quoque, et sentiens)148. Noua delimitare a cogito- ului este cea mai complexă fiind integrate elementele: îndoiala, manifestată prin negare, dar și afirmarea; voința (prin cele două componente ale sale: voiește - volens, nu voiește - nolens), imaginația și simțurile. Rolul cogito-ului este complex, el fiind mai real decât toate celelalte lucruri percepute în mod direct. Chiar filosoful francez precizează în răspunsul dat la una dintre întâmpinări, că ceea ce realizează el prin cogito nu reprezintă forma unui silogism, ci "e
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
duce mai departe creația și o va susține. 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității Meditația a treia începe cu ideea reconstrucției universului: Voi deschide acum ochii, îmi voi îndepărta toate simțurile, voi șterge de asemenea din minte imaginile toate ale lucrurilor corporale, sau, cel puțin (...) le voi nesocoti ca fiind zadarnice și false, iar întrebându-mă numai pe mine scrutându-mă mai adânc, mă voi sili să mă fac mie însumi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atât se poate dovedi mai restrictivă, prin simplitate ajungându-se la posibilitatea de viziune holistică asupra realității. Pasul următor constă în prezentarea parțială a cogitatelor aflate încă sub spectrul îndoielii. Sunt subliniate elementele specifice stării de creație. Ideile legate de simțuri, creațiile propriei minți (fantasmele), ideile matematice sunt în acest moment forme ale incertitudinii. Dintre necogitatele principale este adusă în sfera îndoielii ideea de Dumnezeu. Odată cu trecerea acestei idei între cogitate apare un nou element al creației: Dumnezeu - simbolizând pământul din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără a fi și în exterior. A fost necesar să fie analizată memoria ca intermediar între cunoștințele aflate la nivelul cogito-ului fără a fi aflate în exterior în același moment. Pentru ca informațiile respective să ajungă în memorie este nevoie de simțuri. Următorul pas pe care îl face Descartes este să cerceteze simțurile ca modalitate de a transfer a informațiilor din realitatea sensibilă înspre cogito . Odată cu stabilirea diferențelor dintre cele două forme ale cogito-ului se pot stabili modalitățile de operare ale imaginației
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
analizată memoria ca intermediar între cunoștințele aflate la nivelul cogito-ului fără a fi aflate în exterior în același moment. Pentru ca informațiile respective să ajungă în memorie este nevoie de simțuri. Următorul pas pe care îl face Descartes este să cerceteze simțurile ca modalitate de a transfer a informațiilor din realitatea sensibilă înspre cogito . Odată cu stabilirea diferențelor dintre cele două forme ale cogito-ului se pot stabili modalitățile de operare ale imaginației. Aceasta este sursa prin care imaginile exterioare ajung la nivelul gândirii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în cele din urmă susținerea realității lumii sensibile. Imaginația nu redă din realitate doar forme și "naturi corporale", ce pot constitui obiectul matematicii, acestea fiind analizate în meditația a cincea, ci în întregime, toate elementele legate de exterioritate și de simțuri cum ar fi: culori, sunete, gusturi, durere etc. Toate acestea se manifestă la nivelul cogito-ului și prin legătura cu ele putem să le considerăm ca având suport la nivelul lumii sensibile. Dacă se reușește stabilirea unei relații cauzale între imaginile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putea susține existența corpului și a celor corporale, Descartes reia discursul prin care acestea au fost eliminate. Inițial nu puteam accepta ideea realității lucrurilor sensibile din următoarele motive: existența erorilor datorate sensibilității, existența unor elemente ce pot fi percepute prin simțuri chiar în lipsa părții corporale prin care ar trebui să simtă (durerea ce se poate afla într-un membru lipsă) și asemănarea dintre vis și percepția exteriorității. În urma acestor motive putem să ne îndoim de existența lucrurilor sensibile. Totuși datorită construcției
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau mă pot îndoi. Multe din cele percepute erau dincolo de mine și de aceea ele nu puteau fi neapărat creații proprii, și de asemenea multe erau supuse erorii. Există sau nu există lucruri materiale? se întreabă mai departe Descartes. Dacă simțurile și imaginația ar fi aparținut cogito-ului, atunci lucrurile percepute ar fi intrat în sfera realului, deoarece legătura dintre cele două atribute și eu este cauzală, precum cea dintre cogito și sine. Dar nu s-a putut oferi o astfel de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
enunțate mai putem adăuga următoarele: Dumnezeu există și acesta nu poate fi înșelător, iar el m-a înzestrat cu imaginație și sensibilitate prin care preiau imaginile; există "modurile de substanță" și categoriile specifice. Pentru a identifica dacă cogitatele obținute prin simțuri aparține lumii certitudinii sau nu trebuie cercetată modalitatea de operare a simțurilor. Pornind de aici se trece la o nouă problemă și anume aceea a existenței trupului și a raportului dintre trup și suflet. Aceasta se transpune la nivelul raportului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înșelător, iar el m-a înzestrat cu imaginație și sensibilitate prin care preiau imaginile; există "modurile de substanță" și categoriile specifice. Pentru a identifica dacă cogitatele obținute prin simțuri aparține lumii certitudinii sau nu trebuie cercetată modalitatea de operare a simțurilor. Pornind de aici se trece la o nouă problemă și anume aceea a existenței trupului și a raportului dintre trup și suflet. Aceasta se transpune la nivelul raportului ce poate exista între res extensa și res cogitans. Legătura dintre cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
defecta. Erorile ce apar se datorează numai omului și anumitor situații conjuncturale. De multe ori erorile trebuie privite ca pozitive, ele fiind în conformitate cu natura umană pe care poate încerca să o îndrepte. Informațiile privind obiectele exterioare existente, pot transmite prin intermediul simțurilor, acestea putând fi uneori eronate și de aceea nu trebuie să privim simțurile ca sursă sigură a adevărului, dar nici ca sursă a erorii. Lumea lucrurilor sensibile trebuie acceptată ca formă a cunoașterii. În lumea certitudinii sunt aduse numai lucrurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
multe ori erorile trebuie privite ca pozitive, ele fiind în conformitate cu natura umană pe care poate încerca să o îndrepte. Informațiile privind obiectele exterioare existente, pot transmite prin intermediul simțurilor, acestea putând fi uneori eronate și de aceea nu trebuie să privim simțurile ca sursă sigură a adevărului, dar nici ca sursă a erorii. Lumea lucrurilor sensibile trebuie acceptată ca formă a cunoașterii. În lumea certitudinii sunt aduse numai lucrurile ce sunt trecute prin cogito, adică cele care sunt percepute în mod clar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin care putem să nu separăm adevărul de eroare. Ziua a șasea de meditație rezolvă problema existenței lucrurilor sensibile și a corpului uman. Introducerea lumii sensibile în lumea certitudinii întregește universul cogitatelor. Lumea sensibilă există pentru că ea este percepută prin intermediul simțurilor, ce nu sunt doar o sursă a erorii, ci și una a informațiilor valide. Omul este perceput ca o combinație dintre trup și suflet, și de aceea el, ca nouă creație a cosmosului cartezian, joacă un rol de intermediar între
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îl duceau la Brașov. Meseria de dulgher de hambare era rentabilă. Dintr-un document de la anul 1862 („Arhivele Statului, București”) rezultă că în acest timp, „pe un hambar se plăteau 224 de lei”. În prelucrarea lemnului meșterii dădeau curs și simțului lor pentru frumos. Astfel foișoarele și prispele caselor, fundurile și laturile de la acoperișurile grajdurilor erau impodobite cu frumoase tăblii traforate. Provițenii au excelat și în lucrări de dulgherie, în construcții de case. Dulgherii de aici au fost angajați să lucreze
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rând, sensibilității scriitorului (!! în timp ce știința se adresează rațiunii, intelectului); - ceea ce înseamnă că ea are cu preponderență valoare estetică; vizează frumosul, emoționarea, sensibilizarea, impresionarea cititorului; - este (aproape) indispensabilă oricărei opere literare; (!!) a nu se confunda cu imaginile concrete, senzuale, detectabile prin simțuri; - imaginile artistice sunt doar evocate, sugerate, etc., pentru a fi „reconstruite” mental de către cititor; (!!) propunem următorul test: în condiții de liniște și de...liniștire depline, reproduceți mental Ț de câteva ori Ț primele șase versuri din „Miorița”. Închideți ochii. Reproduceți
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
idei și sentimente ale personajului din contactul cu elementul descris; la fel se petrece și cu cititorul; rolul elementelorb care conturează impresiile, sentimentele acestuia; - au mare frecvență procedeele de expresivitate artistică (comparația, metafora, hiperbola etc.); - prezența (!! uneori aglomerarea) imaginilor adresate simțurilor (auditiv, vizual, olfactiv, gustativ, tactil); - personajele și dialogul de regulă lipsesc; uneori natura apare ca personaj literar; - ipostaza preferată a scriitorului este aceea de a contempla, de martor (subiectiv sau obiectiv, voluntar sau involuntar), liric - meditativ etc. Prezentarea imaginilor se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de laborator a senzațiilor, în tehnica specifică a poeziei ca hiperbolă de limbaj; - sensibilizează, emoționează, dar și instruiește; mai ales însă, descoperă frumosul, diafanul, plăcutul (ori contribuie la înțelegerea acestora); - natura este percepută, receptată prin cât mai multe organe de simț; de aici rezultă multitudinea imaginilor artistice realizate (vizuale, olfactive, auditive, etc.); - pastelul reprezintă, în general, o lirică a liniștii și a fericirii; prin aceasta și prin prezența omului apropiindu-se de idilă; - pastelul este o poezie descriptivă, deci va utiliza
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deschiderea unei perspective către spațiul atmosferic și astral, însoțită de intuiția frenetică a unei naturi vaste și cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii fără a se simți invadat de aceasta sau privește detașat, din exterior, tabloul naturii;organele sale de simț, în special ochiul, percep de la depărtarespre aproape sau invers;prezentarea tabloului este adeseori dublată de unele digresiuni, paranteze, contestări, observații ale autorului; adeseori, întregul tablou al pastelului este doar un pretext pentru poet de a-și exprima o anumită filozofie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
viu, ușor de priceput;comic e limbaj, de situație, de caracter, de atitudine, etc.; - dă impresia că joacă un rol printre pensonajele sale; el adoptă o poză regizorală, manevrând scenic personajele, de aceea trebuie să dea dovadă de un excelent simț al observației morale, de mare finețe și acuitate;are o ironie permanentă, afișată direct sau indirect; - cultivă invectiva, directă sau dedusă, umorul; satira indirectă, pe tot parcursul, sau indirectă, mai ales în morală; dar și puternice accente lirice; - structural, fabula
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de Nae Ionescu, în problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim președinte al Curții de Casație, pentru a o putea îndeplini pe cea de membru al regenței, filosoful român percepe în acest gest un semn "al simțului de responsabilitate" al demnitarului care dorește să sublinieze că la fundamentul politic al statului român stă principiul separării puterilor, ca o garanție împotriva oricărui abuz și oricărei violențe 1. Asupra incompatibilității dintre funcția de patriarh și cea de membru al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
for al Bisericii Ortodoxe, îndrituit să oprească disfuncționalitățile dogmatice și canonice care pun în discuție însăși ființa legală și structura Bisericii Ortodoxe 19. În plus, Nae Ionescu observa pericolul îndoielii care începea să-și facă loc în sufletul credincioșilor cu simțul răspunderii. Parlamentul, trecând peste autoritatea bisericească, a votat o lege profund anticanonică. În aceste condiții, singurul for care putea lămuri toate aceste dificultăți era Sfântul Sinod, motiv pentru care filosoful român ridică patriarhului toate acele semne de interogație 20. Disoluția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru prima oară ca Biserica românească, printr-o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Vulcănescu, se produc două aspecte fundamentale care tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei cerești, iar al doilea aspect privește căderea Paștilor înainte de Paștele iudeilor. Fixarea Paștilor înainte de isimeria cerească (iar nu de cea astronomică) înseamnă "îndrăgirea lumii simțurilor în disprețul lumii neschimbătoare a gândului dumnezeiesc", această sărbătorire ducând la "săvârșirea a două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]