17,656 matches
-
Este o adevărată sărbătoare în sufletul meu când reîntâlnesc asemenea oameni de valoare. Apoi, voi putea călca pentru prima oară după 28 de ani (!) pragul primei mele case, cumpărată cu multă sudoare, confiscată de comuniști și ținută în posesie de urmașii nedeclarați ai acestora...Voi reveni la acest subiect. Veștile despre țara mea de baștină, tara copilăriei și tinereții mele sunt alarmante. Fără să vreau, mi-au ajuns la ureche fel de fel de zvonuri, teorii, ipoteze, știri contradictorii... Astfel, tot
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
urmă, sau... nu am simțit eu. Nemulțumiri mari în București - și ca urmare demonstrații după demonstrații. A făcut guvernul mari greșeli, au furat anumiți demnitari, s-au făcut abuzuri mai mari decât pe vremea lui Ion Ilici Iliescu? Vor „repara” urmașii lui Iliescu ce s-a „stricat” în 22 de ani, sau vom cădea din „lac în puț”, cum zice vorba românească? 17 iulie 2012, ora 11.11, dimineața Să notez această dată și oră în calendar, în toate calendarele - cu toate că
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
legate de acest statut. De când se poate vorbi despre meglenoromâni ca despre un grup distinct și cum a apărut acesta, este o chestiune ce rămâne controversată, deoarece nu există surse despre aceasta. Ceea ce pare verosimil este că ei nu sunt urmașii unor traci sau ai altui popor romanizat în Meglen. În secolul al VII-lea, mase de avari și slavi au pătruns adânc la sud de Dunăre, și populația romanizată s-a refugiat în munți. Din această cauză caracterul ei de
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
să se divizeze în ramurile de mai târziu. În același timp, viața la munte i-a făcut să se întoarcă la păstoritul practicat de strămoșii traco-iliri. Despre originea meglenoromânilor s-au emis mai multe ipoteze. Weigand a văzut în ei urmașii fondatorilor Țaratului Vlaho-Bulgar așezați în Meglen. Istoricul ceh Konstantin Josef Jireček, care s-a ocupat de istoria slavilor, considera că sunt urmașii amestecului dintre români și pecenegi, opinie acceptată ulterior și de Weigand. Pe baza asemănărilor dintre idiomul meglenoromânilor cu
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
practicat de strămoșii traco-iliri. Despre originea meglenoromânilor s-au emis mai multe ipoteze. Weigand a văzut în ei urmașii fondatorilor Țaratului Vlaho-Bulgar așezați în Meglen. Istoricul ceh Konstantin Josef Jireček, care s-a ocupat de istoria slavilor, considera că sunt urmașii amestecului dintre români și pecenegi, opinie acceptată ulterior și de Weigand. Pe baza asemănărilor dintre idiomul meglenoromânilor cu cel al dacoromânilor, Ovid Densusianu considera că primii erau dacoromâni care au migrat la sud de Dunăre și s-au așezat printre
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
efectul oglinzilor ar fi fost de orbire sau de distracție pentru echipaj. Deși Arhimede nu a inventat pârghia, el a dat o explicație principiului implicat în lucrarea sa "Despre Echilibrul Planelor". Descrieri mai vechi despre pârghii au fost găsite la urmașii lui Aristotel din școala peripatetică, dar câteodată descoperirea îi este atribuită lui Archytas. Conform celor spuse de Pappus din Alexandria, lucrarea lui Arhimede despre pârghii l-a făcut să exclame: "Dați-mi un punct de sprijin și voi muta Pământul
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
care a înlocuit uniunea personală a Regatului Poloniei și Marelui Ducat al Lituaniei cu o uniune reală bazată pe o monarhie electivă. Actul a fost necesar în urma stingerii dinastiei Jagiellonilor, regele Sigismund al II-lea August murind fără să lase urmași după trei căsătorii. S-a creat astfel Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial "„Republica celor două națiuni”" ori "„Federația celor două națiuni”" și s-a abandonat autonomia Prusiei Regale. Ducatul Livoniei, unit cu Lituania prin Unirea de la Grodno (1566
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
Lamarck și Darwin). În biologie, evoluția reprezintă modificarea caracterelor moștenite ale populațiilor de organisme de la o generație la alta. Aceste schimbări sunt determinate de combinarea a trei procese principale: variație, reproducere și selecție. Genele care trec de la un organism la urmașii acestuia produc trăsături ereditare, care constituie baza evoluției. Aceste trăsături variază în cadrul populațiilor, ale căror indivizi prezintă variații genetice. Urmașii pot avea trăsături noi sau modificate și aceasta fie datorită mutațiilor genetice sau prin transferul de gene între populații și
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
schimbări sunt determinate de combinarea a trei procese principale: variație, reproducere și selecție. Genele care trec de la un organism la urmașii acestuia produc trăsături ereditare, care constituie baza evoluției. Aceste trăsături variază în cadrul populațiilor, ale căror indivizi prezintă variații genetice. Urmașii pot avea trăsături noi sau modificate și aceasta fie datorită mutațiilor genetice sau prin transferul de gene între populații și între specii. Astfel, la speciile care se reproduc sexuat, prin recombinare genetică se produc noi combinații de gene. Evoluția se
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
care răspund cel mai bine solicitărilor mediului, se realizează adaptarea. Al doilea mecanism major al evoluției îl constituie driftul genetic, un proces independent care produce schimbări aleatorii ale trăsăturilor la o populație mică. Pentru ca aceste trăsături să se transmită la urmași, care la rândul lor să se reproducă, probabilitatea joaca un rol important. Deși diferențele produse prin mutație genetică și selecție naturală sunt relativ mici de la o generație la alta, în timp acestea se pot acumula, producând adevărate schimbări la nivelul
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
și rămân comune în decursul generațiilor succesive ale unei populații. Driftul genetic reprezintă schimbarea frecvenței alelelor de la o generație la alta, unde un rol important îl joacă modul arbitrar sau hazardul prin care aceste alele se transmit de la părinți la urmași. Tot șansa este cea care, în unele cazuri, stabilește dacă un individ supraviețuiește și se reproduce. Când forțele selective sunt absente sau relativ slabe, frecvența alelelor tinde să crească sau să scadă. Astfel, driftul genetic poate să conducă la dispariția
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
ar fi cele nocive, și energia consumată prin metabolism pentru a reduce această valoare, cum ar fi cazul enzimelor care refac ADN-ul. Unele specii, cum ar fi retrovirușii, posedă o atât de înaltă frcvență a mutațiilor, încât aproape orice urmaș posedă o mutație genetică. Astfel, acești viruși pot evolua rapid și pot evita contraatacul sistemului imunitar al organismului. Mutațiile pot realiza duplicarea unor secvențe întregi de ADN, ceea ce constituie o veritabilă materie primă din care vor apărea noi gene, astfel
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
fiind astfel importante în evoluția genomurilor. Mai mult, aceste secvențe mobile de ADN pot produce mutații sau dispariția genelor existente, având astfel un rol important în realizarea diversității genetice. La organismele asexuate, genele sunt moștenite în grup. La cele sexuate, urmașii prezintă combinații aleatorii ale cromozomilor parentali. În cadrul procesului de recombinare genetică, organismele sexuale pot efectua schimb de ADN între doi cromozomi compatibili. Recombinarea și reasortarea nu afectează frecvența alelelor, ci doar modul cum acestea se ascociază unele cu altele, generându
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
combinații aleatorii ale cromozomilor parentali. În cadrul procesului de recombinare genetică, organismele sexuale pot efectua schimb de ADN între doi cromozomi compatibili. Recombinarea și reasortarea nu afectează frecvența alelelor, ci doar modul cum acestea se ascociază unele cu altele, generându-se urmași cu noi combinații de alele. Din punct de vedere genetic, există o schimbare de la o generație la alta a frecvenței alelelor unei populații care deține un fond genetic comun. O populație este un grup localizat de indivizi care aparțin aceleiași
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
putea produce noi specii. Se pare că acum se poate. Specii noi au fost create de către animalele domesticite, dar detaliile nu sunt cunoscute sau nu sunt clare. De exemplu, ovinele domestice au fost create prin hibridizare, și nu mai produce urmași viabili cu Ovis orientalis, o specie din care se trage. Bovinele domestice, pe de altă parte, pot fi considerate aceleași specii, ca alte soiuri de vaci sălbatice, gaur, iac, etc, deoarece acestea produc ușor fertil pui cu ei. Unii biologi
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
legiune era împărțită în două pedaturae - una superior, alta inferior (denumite în funcție de cursul Dunării) și grupând fiecare câte cinci cohorte. Pe malul stâng al Dunării, împăratul Constantin cel Mare a ridicat o altă cetate: Dafne. Procesul de fortificare continuă sub urmașii lui Constantin cel Mare. După declinul Imperiului Român de Apus, Moesia va rămâne sub stăpânire bizantina, până la venirea bulgarilor din Asia Centrală în sec. VI-VII.
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
speciale pentru conservarea resturilor organice pe o perioadă așa de lungă. Alte exemplare identificate: Makapansgaat, Africa de Sud (435 cm³); Sterkfontein, Africa de Sud (500 cm³, cu un numar de asemănări cu omul contemporan la nivelul orbitelor, al orificiului nazal și al osului iliac). Urmașul sau pe scara evoluției este "Homo habilis".
Australopitec () [Corola-website/Science/302125_a_303454]
-
anul 490 î.Hr., a amânat revărsarea asiaticilor peste trupul întregii Grecii. La numai câțiva ani de la urcarea lui (491-480 î.Hr.) pe tronul Spartei orizonturile s-au întunecat iarăși de valurile armatelor persane. Noile pregătiri de invazie ale lui Xerxes I, urmașul lui Darius I, au întrecut orice închipuire, stârnind o panică paralizantă în toată lumea greacă. Cu toate că Sparta era ostilă democrației din Atena, statul grec cu cea mai mare putere militară, s-a văzut nevoită să realizeze o înțelegere cu aceasta. Conducerea
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
York. După ce doi dintre fiii săi au murit, Henric al VII-lea a reușit totuși să-și asigure succesiunea la tron prin ultimul său fiu, fiind astfel primul rege în aproape 100 de ani care reușește să paseze coroana propriului urmaș.
Henric al VII-lea al Angliei () [Corola-website/Science/302165_a_303494]
-
a decis apoi să dea o lovitură puternică Atenei. Timp de trei ani, el a făcut pregătiri pentru o nouă expediție de anvergură, dar a renunțat la planul său din cauza unei rebeliuni a egiptenilor. El a murit, lăsând fiului și urmașului său Xerxes sarcina de a răzbuna onoarea perșilor. Când s-a urcat pe tron, în anul 486 î.Hr., prima grijă a lui Xerxes a fost să-i supună pe egiptenii revoltați, apoi a hotărât să pornească împotriva Greciei în fruntea
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
lui Xerxes a fost să-i supună pe egiptenii revoltați, apoi a hotărât să pornească împotriva Greciei în fruntea unei armate puternice: Herodot dă cifra fabuloasă de 2641610 de oameni, cifră pe care Ctesias, care a fost medic la curtea urmașilor lui Xerxes, a redus-o la 800000 de oameni. El a pornit la drum în primăvara anului 480 î.Hr., a traversat Hellespontul pe un pod de vase și, sprijinit de o flotă puternică, a coborât spre Grecia prin Tracia și
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
semn comemorativ al izbândei sale, un coif de bronz, capturat de la etrusci. Coiful, pe care este săpată o inscripție comemorativă se găsește astăzi la British Museum. Au urmat ani de grave neînțelegeri între tirani. În 472, la moartea lui Theron, urmașul său, Thrasidoros, în conflict cu Hieron, a fost învins; Himera și Akragasul au revenit la regimuri democratice, dar Siracuza, la moartea lui Hieron (467 î.H), ajungând pe mâna unui tiran odios, Thrasybulos, fratele lui Hieron, a izbutit la rândul
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
folosind flotoare în schimb. De asemenea, folosirea hidroavioanelor a scăzut, ele fiind înlocuite cu aparate conventionale, care decolează și aterizează de pe pistă. Bimotorul Beriev Be-200 și alte aparate de dimensiuni mari, folosite pentru lupta împotriva incendiilor, sunt cei mai apropiați urmași ai lui H-4; există de asemenea și hidroavioane experimentale sau construite de amatori. Mai mulți factori au contribuit la declinul hidroavioanelor. Abilitatea de a ameriza devine un mai mic avantaj datorită creșterii numărului de piste de aterizare, precum și creșterii dimensiunilor
Hidroavion () [Corola-website/Science/302180_a_303509]
-
nobililor, nu a regelui sau a unei dinastii conducătoare. Această stare de lucruri a devenit posibilă în parte datorită dispariției liniei masculine a vechilor case domnitoare (la început dinastia Piaștilor, mai apoi cea a Jagiellonilor), și a alegerii regelui dintre urmașii pe linie maternă a regilor. Regii care s-au succedat pe tronul Respospolitei au oferit diferite privilegii nobilimii, privilegii specificate în așa numita pacta conventa, înțelegere convenită în momentul alegerii monarhului, în alte ocazii fiind privilegii oferite la schimb pentru
Șleahtă () [Corola-website/Science/302169_a_303498]
-
a pronunța sentința capitală în acest teritoriu supus jurisdicției sale. Inițial a fost conducătorul curții domnești; treptat a cumulat cele mai importante atribuții judecătorești în Țara Românească și Moldova. În Moldova au existat doi vornici, în perioada împărțirii țării între urmașii lui Alexandru cel Bun și permanent din secolul al XVI-lea. Era conducătorul cancelariei domnești; supraveghea redactarea actelor domnești, punea sigiliul domnesc pe aceste acte. Treptat a devenit primul dregător în sfatul domnesc. Se ocupa de administrația fiscală a țării
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]