KorAP: Find »[drukola/base=merge & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...6432 6433 6434 ...6478 >

161,927 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

ocupat în calitate de critic literar. Tovarășul Vitner încă n-a dat nici un semn! Poate că, totuși... cândva. Stimate tovarășe, Când ne-am întâlnit prima dată mi-ai spus alarmat: — Ce ne facem? — Cu ce? Cu dramaturgia, frate! Și cu tinerii prozatori! Merge slab! La revedere! Mi-a sosit autobuzul. Și-ai plecat fără să auzi răspunsul (...). Dar vezi că, deși îți vine greu să-l mărturisești, ai un anumit dispreț pentru creația și munca celorlalți. Îți spui: Dacă nu vin cu, nu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
să-l auzi de pildă pe Alexandru Jar vorbind cu patimă împotriva unei cărți slabe, ai să simți că-i pare rău de slăbiciunile acelei cărți (...). Nu e cea mai bună metodă căutarea soluțiilor de unul singur. Dacă vrei să mergi mai repede pe două roate, nu te obosi să inventezi bicicleta singur, după soluția dumitale «originală» (...). Participând la discuția unui volum, la colectivul de proză al editurii noastre, am învățat lucruri pe care le voi aplica în ediția a doua

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
etc. Tov. Paul Georgescu, Silvian Iosifescu și Mihu Dragomir au stăruit asupra unora din poeziile nerealizate din volum (...). Dezbaterea în jurul volumului de versuri Zile slăvite a avut darul să scoată la iveală serioase rămâneri în urmă la unii critici care merg de la o atitudine «negustorească 0╗ de cântărire meschină și indiferentă a «calităților» și «lipsurilor», până la negarea în fapt a valorii poeziei lui Eugen Frunză (așa cum s-a întâmplat cu recenzia Vieții românești). Tov. Petru Dumitriu și alți vorbitori au arătat

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
unor inofensivi «specialiști vechi», «bătrâni». Creșterea lui Gabor ar fi fost pe deplin justificată, dacă în calea sa autorul ar fi așezat obstacolele pe care să le înlăture, dușmani puternici pe care să-i zdrobească (...). Pe linia unui «lirism» inutil merge autorul când, ocolind problemele vieții, se refugiază într-un soi de filosofie de calitate discutabilă («Uneori în viață ni se pare - lucrul mort că suflet și el are» etc.). Capitolele Locomotiva, Spitalul sunt însă insuficient realizate (...). Suntem îndreptățiți să avem

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ne aducem aminte de capitolul Spre socialism, în care ritmul dinamic al versurilor sugerează imaginea impresionantă a înaintării patriei noastre către orânduirea fericirii depline: Mașina aleargă nebună. Cu țipătul viu și fierbinte De-i vifor sau vremea e bună Noi mergem mereu înainte.” Horea nu mai este singur de Nina Cassian îi oferă lui Paul Georgescu 19 ocazia de a descoperi o virulentă recrudescență a formalismului: „Comparând volumul Horea nu mai este singur cu volumele anterioare ale poetei Nina Cassian, observăm

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și marinari. Intenția scriitorului apare clară: de a zugrăvi artistic figurile oamenilor noi, care cresc și în aceste sectoare de muncă ale țării noastre, de a reflecta un aspect al vieții lor. Pentru a realiza însă aceste intenții, scriitorul a mers pe calea folosirii clișeelor burgheze (...). Nu lipsește din nuvelă nici povestea răsuflată a brigadierului, copil din flori, al cărui tată pilot de vas, a sfârșit în decrepitudine, după o viață desfrânată (...). Există și o poveste a căpitanului Bumbaru care este

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
de conținut, care ar fi trebuit să atragă o critică severă, principială, nu-l stingheresc prea mult pe criticul de la Viața românească. Dimpotrivă. El laudă chiar laturile negative, formaliste ale romanului, cu satisfacția omului care a găsit ceva ce-i merge la inimă (...). Tendințele formaliste duc pe scriitor la «imagini» care contrariază violent bunul simț al cititorului: «... luna e mare - un dovleac de aur... Toma simte cum o lună tot atât de plină ca cea de pe cer se aprinde undeva, în sângele care

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite (Gh. Gheorghiu-Dej, Articole și cuvântări. Ed. PMR, 1951, p. 274) (...). În mare măsură claritatea romanului, faptul că acțiunea e atât de închegată, se datoresc clarității și consecvenței cu care Mihai Zaharia, ca

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Ei mai mult vorbesc, expun teoretic, decât acționează: prea rar sunt prezentați cum aplică teoria în practică. De multe ori pentru a-i diferenția, individualiza, autorul a recurs la amănunte exterioare: Hurdea apare pretutindeni cu mașina galbenă a stațiunii, Bădină merge călare (...). Ca personaje literare, ca oameni, Bădină, Hurdea, Alexe nu sunt la înălțimea ideilor lor. Ar fi greșit să se considere de aici că poate fi aplicat romanului Ogoare noi acel șablon: «Lipsește partidul» (...). Prezența comuniștilor, activitatea lor constituie un

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noștri de teatru care vor să scrie comedii, să descopere și în viața poporului nostru conflicte între cei care se culcă pe lauri, care se automulțumesc foarte lesne cu unele succese și cei care știu să ardă mereu pentru a merge mai repede, mai bine spre viitorul fericit al socialismului. Comedia lui Corneiciuc îndeamnă pe autorii noștri să folosească și ei din plin, cu curaj arma humorului ca un mijloc de educare, de lămurire și convingere. Piesa îndeamnă la cunoașterea și

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noastre, eroii muncii, căliți în focul luptei pentru construirea socialismului sunt înfățișați cu totul dezumanizați. Ei nu pot servi drept pilde de urmat pentru spectatori (...). Conflictul mai tuturor pieselor neizbutite din Cultura poporului s-ar putea rezuma astfel: un mijlocaș merge pe un drum greșit (vinde produse agricole speculanților, refuză să intre în cooperativă sau în gospodăria agricolă colectivă) deoarece îl ține în mreje chiaburul. Un activist de partid vine la el și-l «lămurește». Astfel, mijlocașul își va «învinge îndoiala

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
să cunoască principiul silabic și morfologic înainte de a învăța noua ortografie? În loc să învăț principiile, voi învăța pe dinafară textul însuși al proiectului noii ortografii a limbii române. Voi începe cu paragraful 1, care ne arată de câte soiuri sunt literele. Merge. Paragraful 2 (din capitolul Vocale și diftonguri) este însă mult mai lung (...). Uf! e prea mult... Nu pot să țin minte toată viața un astfel de text și încă fără nici o greșelă (...). Dar o soluție trebuie să fie, își va

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a constatat că acțiunea acestor elemente contrarevoluționare s-a împletit strâns cu activitatea antipartinică și antistatală a lui Vasile Luca. De mulți ani V. Luca a pierdut simțul de clasă, s-a rupt de partid și de clasa muncitoare, a mers pe o linie proprie contrară liniei generale a partidului (...). Linia antipartinică a lui V. Luca nu este întâmplătoare. Ea reprezintă continuarea vechilor abateri și metode fracționiste practicate de V. Luca încă în perioada activității ilegale a partidului. V. Luca a

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
un fapt pozitiv că numeroși tovarăși ca Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Lucia Demetrius, Veronica Porumbacu, Nina Cassian. V. Em. Galan și alții dau atenție sporită studiului științei marxist-leniniste pentru că-și dau seama că fără aceasta nu se poate merge înainte. Este însă cazul să ne întrebăm: câți ani de la eliberarea țării noastre trebuie să mai treacă pentru ca să înțeleagă acest lucru și tovarășii Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Aurel Baranga, N. Jianu? În ce privește pe cei doi tovarăși citați la urmă, atitudinea

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și tip ca două fețe ale aceleiași realități din alt unghi de vedere. Spunem despre un erou că este un caracter, atunci când descoperim că are o stabilitate structurală, implicând temperamentalul și socialul. De pildă, un erou țăran este obez, dichisit, merge legănat, face ochii mici când vorbește cu altul, e zgârcit la cuvinte și se întrerupe ca să nu-și dezvăluie gândul, e smerit, suspect de zelos, de acord întotdeauna cu cel mai în vază, întinzând mâna moale celui mai slab, dar

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și nu destul. Există o frică de individualizare sau o stângăcie în a individualiza la creatori, iar la redactori, critici și alți militanți pe tărâmul literaturii, o frică de a accepta o individualizare curajoasă, originală a eroilor. De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite și realizată cu izbânzi variabile apare în

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
consfătuirile cu autorul, mulți cititori apreciind meritele romanului, i-au adus și o seamă de critici juste. Cerințele și gusturile maselor de oameni ai muncii sunt în continuă creștere și literatura trebuie să țină seama de aceste cerințe și să meargă înaintea lor. Din păcate, pentru editarea în volum, autorul nu a ținut seama de critici (...) Discutarea lor e cu atât mai necesară cu cât ridică probleme de care se izbesc în munca lor și alți scriitori. În primul rând, felul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
clasicilor ruși. Nici critica literară însă n-a sesizat puternicile elemente realiste din primele nuvele și nu i-a arătat scriitorului drumul drept și ușor către realism deplin. Ea s-a limitat la a combate latura naturalistă a creației lui, mergând până la a face un «caz» demn de hulă și ocară din Ana Roșculeț, nuvelă în care, dealtminteri, Preda e departe de a da măsura talentul său. Cred că urmarea a fost, din partea autorului, o preocupare deosebit de sârguincioasă, dar aproape exclusivă

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
de idei al schiței să fie voalat, să nu poată fi transmis cititorului. Tocmai datorită influenței nefaste a naturalismului, Marin Preda, în primele sale lucrări, nu pătrunde totdeauna în esența lucrurilor și fenomenelor. Înfățișând lumea sufletească a personajelor, el nu merge la gândirea logică, la conștiința propriu zisă a omului, ci se oprește să analizeze stările de subconștiență, obsesiile (...). Nuvela Ana Roșculeț reprezintă o nouă etapă în creația lui Marin Preda. E momentul când scriitorul face un efort impresionant, dar neizbutit

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în exactitatea măsurilor de vers, ori în selectarea silită a rimelor. (...) Timbrul liric al lui Al. Andrițoiu de multe ori poate însă să ne înșele. Atunci când vrea să fie incendiar sau glorificator invocând partidul, când îmbracă o compoziție nesemnificativă, când merge la pastișa timbrului propriu al unor poeți formați. Așa de pildă, în unele poeme (Trei întâlniri de neuitat, Patriei) autorul lor aduce aminte numai onomastic de prezența partidului, iar cuvântul și îndemnul permanent al acestuia este golit de sensul adânc

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
trei (...) Normele cădeau la glesna lui Zi de zi ca șpanul strungului (...) -Hai noroc! Dar ce mai vrei acum? N-ai în față drum deschis? La drum! Stalin e cu noi. Partidu-i far. Socialismul uite-l la hotar. Vrei să mergem împreună? Hai. Îndărăt nicicând să nu mai dai (...) Uite-mă-s în prag de Cincinal. Ce mai chiot trag de pe canal! Peste-o mie de gospodării Colective... Ih! Ce bine mi-i! Combinat, hidrocentrale... Vis... Nici să crezi că-s

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
inginer, Și lângă tine, ochi-tăciuni și cer, Prietena ta dragă, Mădălina. Privește! Arde mai vârtos lumina. Pe schele noi, pe schele de baraj, Pe Bistrița, la chei și la Bicaz. (...) Știi, grea e munca-n față ce te-așteaptă, Dar mergi pe calea muncii, cale dreaptă; Partidul muncii te-a crescut; și bine-i Că nu-n zadar sorbi sclipetul luminii. Din Kremlin, STALIN vede stăruința. Și-ți spune: -„E aproape biruința”. Din Wall-Street îți vor moartea căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ochi de foc. - Am să te iau la horă la joc. - Să nu, că n-o fi bine, de ne-or vedea jucând... Și s-a dus Lisaveta cea blândă la sapă, plângând. - Ce faci tu? - Pasc vitele. - Vrei să mergi la târg să-nveți? - Da' ce parcă mă poți trimite? - Pot, frate! - Batem palma? - Batem! În târg l-au așteptat prieteni mulți din toate părțile Și l-au așteptat cărțile. A înțeles Cordun minunea aceasta întreagă După marea vremii noastră

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
mecanic, lucrează la recondiționarea pieselor scoase din funcțiune. Are până acum câteva inovații. A studiat metoda Kuznețov și o aplică. A realizat prin aceasta economii de 1.640.000 lei, iar el câștigă vreo 25.000 lei lunar. La anul merge la Universitatea Muncitorească de doi ani. Va deveni inginer». (Reportajul: Tractorul păcii). Și Ion Vitner și Eusebiu Camilar, în reportajele scrise pentru volumul Constructorii vieții noi, știu să organizeze materialul și să se ferească de șablonul care tinde să se

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
literatura noastră între cele două războaie mondiale am scos la iveală numai două-trei numere? Judecând după planurile de perspectivă cu privire la valorificarea moștenirii noastre, am impresia că atât Editura de Stat pentru Literatură și Artă cât și Editura Tineretului continuă să meargă pe aceeași linie pe care au mers până azi, linie pe care nu mă sfiesc s-o numesc îngustă și greșită. Nu am văzut în planurile de perspectivă ale acelor edituri preocuparea serioasă de a dezgropa și valorifica tot ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]