16,776 matches
-
arabi americani erau aruncate în aer, un om de afaceri american de origine arabă a fost bătut de o mulțime predominant formată din albi; o familie palestiniană ce călătorea cu o mașină în Kansas City a fost împușcată, iar un arab american care a apărut într-o emisiune televizată în Pennsylvania a primit șapte amenințări cu moartea. Mai tîrziu, Edward Said și alți activiști arabo-americani au primit amenințări cu moartea și, mai ales în timpul Războiului din Golf, violența împotriva arabilor americani s-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arab american care a apărut într-o emisiune televizată în Pennsylvania a primit șapte amenințări cu moartea. Mai tîrziu, Edward Said și alți activiști arabo-americani au primit amenințări cu moartea și, mai ales în timpul Războiului din Golf, violența împotriva arabilor americani s-a intensificat. Statele Unite îi prezentaseră pe arabi în culori negative ani la rînd prin figurile lui Yasar Arafat, Muammar Qadhafi și ale teroriștilor arabi. "Demonizarea" lui Saddam Hussein și a irakienilor a înflăcărat pasiunile rasiste ce au explodat în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Statele Unite îi prezentaseră pe arabi în culori negative ani la rînd prin figurile lui Yasar Arafat, Muammar Qadhafi și ale teroriștilor arabi. "Demonizarea" lui Saddam Hussein și a irakienilor a înflăcărat pasiunile rasiste ce au explodat în violența împotriva arabilor americani. Cu toate acestea, războaiele împart țările în tabere opuse, între cei care sprijină și care nu sprijină tacticile oficiale de război, iar Războiul din Golf a produs și el o astfel de separare și un astfel de conflict în țară
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lent, comentatorul a citit tare mesajul scris acolo: "Go Desert Shield, Beat Iraq" (Hai, Scut al Deșertului, bate Irakul)." (Washington Post, 4 ianuarie 1991: A2) Există de fapt conexiuni interesante între fotbalul american și război, patriotism și sport, în imaginația americanilor. Ambele activități presupun munca în echipă, coordonare și planuri strategice; ambele activități sînt foarte competitive și violente. În amîndouă activitățile, escadroane de bărbați cu căști caută să cîștige teritorii și încearcă să-și determine inamicul să se retragă în timp ce pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de Saddam Hussein. 11 Primele trei exemple provin din iarna anului 1991, în vreme ce ultimele sînt documentate în The Texas Observer (din 8 februarie 1991: 8-9 și 9 aprilie 1991: 22). 12 Liga împotriva discriminării a raportat că incidentele violente împotriva americanilor de rasă arabă au ajuns la cel mai înalt nivel din toate timpurile în anul 1991, marcînd 119 incidente în comparație cu 39 în 1990 (în The New York Times, 22 februarie 1991). 13 Corespondentul agenției ABC la Bagdad, Bill Blakemore a transmis într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contrabalansată de un simț aparte pentru efectele ambigue ale tehnologiei. Gibson, ca majoritatea scriitorilor cyberpunk, susține într-o măsură mai mare decît Baudrillard descoperirile tehnologice și posibilitățile ca oamenii să folosească aceste tehnologii în scopuri proprii. Într-un anumit sens, americanul Gibson afirmă importanța suveranității individului în detrimentul forțelor sociale și economice. El este în mod clar american în viziunea sa asupra puterilor mîntuitoare ale științei și tehnologiei. Pentru că Gibson crede că dincolo de orice frontieră ne așteaptă o nouă șansă, de aceea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în adevărata sa lumină: "o fereastră spre o altă lume, care finalmente nu se adresează nimănui, livrîndu-și cu indiferență imaginile, indiferentă la propriul său mesaj"; un semn de ieșire de pe autostradă apare ca un "semn al destinului". O remarcă memorabilă, americanii care îi zîmbesc înseamnă "Zîmbetul imunității, zîmbetul publicității: "aceasta este o țară bună. Și eu sînt bun. Noi sîntem cei mai buni". Este zîmbetul președintelui Reagan o culme a sentimentului automulțumirii care caracterizează întreaga națiune americană... Zîmbește și ceilalți îți
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ceilalți. Îngăduie acestei profunde indiferențe, acestui vid să strălucească în mod spontan în zîmbetul tău. Oferă această indiferență și acest vid semenilor tăi, luminează-ți fața cu gradul zero al bucuriei și plăcerii. Zîmbește, zîmbește continuu... Se prea poate ca americanii să nu aibă personalitate, dar au o dantură cu adevărat minunată." Într-un amestec de science-fiction apocaliptic și de semiologie obsesivă, Baudrillard vede peste tot semne ale sfîrșitului lumii, inclusiv în Maratonul New Yorkului și în stilul de viață californian
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a ne adapta mai mult sau mai puțin la această imagine a Americii, căci viziunea lor asupra lumii va merge întotdeauna dincolo de puterea noastră de înțelegere, întocmai cum și Weltanschauung-ul european transcendent și istoric îi va depăși întotdeauna pe americani. Tot așa cum țările Lumii a treia nu vor reuși niciodată să-și însușească valorile democrației și progresului tehnologic. Există anumite separații ideologice care sînt definitive și nu pot fi depășite." Este de remarcat aici modul în care Baudrillard utilizează tipologia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vedea critica pe care o fac în Kellner, 1989b, capitolul 7. El nu reușește să vadă rasismul endemic din Statele Unite (vezi analiza asupra amestecului rasial, p. 62 și urm.) și se angajează în remarci rasiste precum: "După cum bine se știe, americanii sînt fascinați de rasa galbenă în care simt o formă superioară de viclenie, o formă superioară a acelei absențe a adevărului care îi înspăimîntă". Aici, Baudrillard își transferă propriile prejudecăți și spaime, ca aceasta, care este atît de "binecunoscută" în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
in William Gibson's Neuromancer", Critique (Spring 1992). David, Erik (1994), "It's a MUD, MUD, MUD, MUD World", "Village Voice (February 22, 1994). Davies, Ioan (forthcoming), Cultural Studies, and After, Londra, New York, Routledge. Davis, Mike (1986), Prisoners of the American Dream, New York, Verso. Decker, Jeffrey Louis (1993) "The State of Rap: Time and Place in Hip Hop Nationalism", Social Text, no. 34. Deleuze, Giles, Felix Guattari (1977), Anti-Oedipus, New York, Viking. Denton, Robert E. (ed.) (1993) The Media and the Persian
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
University Press. (1994), Hard Bodies, New Brunswick, N.Y., Rutgers University Press. Jeffords, Susan and Lauren Rabinovitz (1994), Seeing Through the Media: The Persian Gulf War, New Brunswick, New Jersey, Rutgers University Press. Jewett, Robert and John Lawrence (1988), The American Monomyth, Lanham, MD, University Press of America. Johnson, Richard (1985/6), "What is Cultural Studies Anyway?", Social Text, 16. Johnson, Sam and Chris Marcil (1993), Beavis and Butt-Head: This Book Sucks, New York, Pocket Books. Kaplan, Ann (1987), Rocking Around the
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
the Reality Studio, Durham, Duke University Press. Macdonald, Dwight (1944), "A Theory of Popular Culture", Politics, Vol. I , No. 1. (1957), "A Theory of Mass Culture", in Rosenberg and White (eds.) Mass Culture, Glencoe, The Free Press. (1962), Against the American Grain, New York, Random House. McGuigan, Jim (1992), Cultural Populism, Londra, Routledge. McHale, Brian (1991), "POSTcyberMODERNpunkISM", in Larry McCaffery, Storming the Reality Studio, Durham, Duke University Press. (1992), "Elements of a Poetics of Cyberpunk", Critique, Vol. 33, No. 3 (Spring). Macherey
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
H. W. (ed.) (1990), The Rhetorical Turn, lnvention and Persuasion in the Conduct of Inquiry, Chicago, University of Chicago Press. Solop, F.I. and N.A. Wonders (1991), "Reaction to the Persian Gulf Crisis: Gender, Race, and Generational Differences", lucrare prezentată la American Association of Public Opinion Research. Sontag, Susan (1969), Against Interpretation, New York, Dell. Spivak, Gayatri (1988), In Other Worlds, New York and Londra, Methuen. Sterling, Bruce (ed.) (1986), Mirrorshades, New York, Ace. (1992), The Hacker Crackdown, New York, Bantam Books. Theweleit, Klaus (1987), Male
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Biograph au filmat și secvențe cu refugiați cubanezi, arătați ca o mulțime pasivă și terorizată de puterea colonială spaniolă. Operatorii concurenți, ai lui Thomas Edison, au făcut și ei același lucru. O adevărată canonadă propagandistică vizuală s-a declanșat asupra americanilor. Odată cu izbucnirea conflictului, pe lângă imaginile documentare reale, s- a trecut la utilizarea pe scară largă a celor trucate. Nu exista nici o imagine a lui Maine dinaintea catastrofei, totuși ecranul s-a umplut cu nave de război botezate astfel. Georges Méliès
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
celor trucate. Nu exista nici o imagine a lui Maine dinaintea catastrofei, totuși ecranul s-a umplut cu nave de război botezate astfel. Georges Méliès, asul trucajului, realiza nu mai puțin de patru filme pe tema Maine în studiourile sale. Un american, Stuart Blackton, și un britanic, Albert Smith, fabrică, imediat după declanșarea războiului, un film de 90 de secunde intitulat Doborârea drapelului spaniol. Locația, aleasă fără jenă, acoperișul clădirii firmei lor, American Vitagraph din New York. Efectul acestui fals, care marchează începutul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
superproducții realizate cu sprijinul statului, în care mulțimile de figuranți sunt foarte bine conduse, filmarea scenelor de luptă dă o senzație acută de real, montajul asigură ritmul și suspansul care țin spectatorul cu sufletul la gură. Critica sesizează schimbarea majoră : Americanii sunt maeștri la punerea în scenă a mulțimilor, a bombardamentelor, a bătăliilor. Explozii de mine marine, ambulanțe care sar în aer, foametea, noroiul, nimic din ororile războiului nu e lăsat deoparte. Ritmul frenetic de montaj, 60 de imagini pe minut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
partid : „Se va face în șapte luni, fiindcă așa cere Partidul”. Și chiar așa se face. În Viața învinge, un om de știință burghez se îndoiește de posibilitățile metalurgiei noastre de a fabrica un tip de cositor neobținut nici de americani. Muncitorii comuniști îl contrazic cu entuziasm și cositorul se face. Toți inginerii din filmele de propagandă ale anilor ’50 și ’60 au un proiect novator, vor să facă ceva și nu sunt lăsați de inerția unora sau de sabotori. Finalmente
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
afecțiune împărtășită pentru o colaboratoare, fapt ce îl expune intriganților (Orgolii). Mama refuză căsătoria fiului ei cu o simplă muncitoare (Scopul și mijloacele). Mihai este muncitor, Ileana e studentă. Părinții ei se opun căsătoriei. Lucrurile se petrec ca în clasicul american Ghici cine vine la cină ?, cu muncitorul Mihai pe post de negru, întrucât tatăl Ilenei, aidoma tatălui interpretat de Spencer Tracy, descoperă că tânărul muncitor e om, nu maimuță - culmea e că filmul se numește Un oaspete la cină ! Încă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de 56km, face legătura dintre lacurile Erie și Ontario, având și el albia în trepte, ceea ce-i conferă un imens potențial hidroenergetic . Cea mai înaltă dintre treptele acestea formeză cascada Niagara, compusă din două căderi principale de apă: cascada americană (American Falls) și cascada canadiană (Horseshoe Falls), despărțite de Insula Goat. Această separare în două căderi este destul de recentă (acum 800-600 ani), raportată la lunga istorie a cascadei, apreciată la cca. 12.000 ani. Formarea cascadei a început de fapt odată cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de convergență a 5 magistrale feroviare, deservit de 3 aeroporturi mari). Orașul impresionează prin arhitectura variată, 6 dintre clădirile de aici intrând în topul primelor 10 construcții din SUA din punct de vedere al arhitecturii (după un clasament făcut de American Institute of Architects): White House (Casa Albă), Washington National Cathedral (Catedrala Națională Washington), Thomas Jeffersoon Memorial (Memorialul Thomas Jefferson), United States Capitol (Capitoliul Statelor Unite), Lincoln Memorial (Memorialul Lincoln), Vietnam Veterans Memorial (Memorialul Veteranilor din Vietnam). Daniela Larion - Centre și regiuni
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
stimulat dezvoltarea acestui sector economic în multe insule caraibiene. Între insulele Antilelor Mici în care industria turistică a devenit principala activitate economică se numără: Dominica, Grenada, Barbados, continuate cu insulele din Arhipelagul Barbados și Bermude. Majoritatea turiștilor din Caraibe sunt americani, după care urmează turiștii europeni care preferă teritoriile de peste mări (ale Franței - Guadelupa, Martinica, Marii Britanii - Insulele Virgine, Olandei - Antilele Olandeze). De un potențial mult mai mare dispun insulele componente ale arhipelagului Antilele Mari care au intrat mai recent în atenția investitorilor din domeniu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
acest stat în ianuarie 2010, a afectat și multe dintre elementele de patrimoniu național. II.2.3. Jamaica este o destinație turistică în ascensiune, care a atras cca.1.3 miloane turiști în 2000. Pe lista preferințelor turiștilor (în majoritate americani) sunt incluse: * Capitala Kingston, cu numeroase monumente și edificii de interes major, dar și cu amenajări turistice legate mai ales de sporturile nautice, practicarea golfului etc. * Țărmul nordic al insulei Jamaica (Gold Coast), renumit pentru plajele sale superbe, pentru peisajele
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
braziliană se face prin localitatea Foz de Iguaçu, un oraș de cca. 300.000 locuitori, situat în statul brazilian Parana. Este una din destinațiile turistice majore din Brazilia , preferată atât de turiștii interni cât și de cei străini (argentinieni, canadieni, americani, englezi, germani, italieni, francezi, portughezi, spanioli, coreeni, japonezi, chinezi). Alte puncte de interes turistic din apropierea localității Foz de Iguaçu, în afara sistemului de cascade Iguaçu, sunt: barajul Itaipu (a doua acumulare hidroenergetică din lume, pe fluviul Parana, la granița Brazilia/Paraguay
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
secolului XIX, Coasta de Azur devine o zonă de atracție pentru aristocrația britanică și rusă. * În prima parte a secolului XX, Coasta de Azur a început să fie frecventată de artiști și scriitori renumiți , și tot mai mulți europeni sau americani înstăriți preferau să-și petreacă vacanțele aici. * Începând cu perioada de după al doilea Război Mondial Coasta de Azur se înscrie printre cele mai celebre destinații turistice din lume, iar astăzi sunt în mod oficial înregistrați 83.962 rezidenți străini (de
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]