17,970 matches
-
Treboniu Laurian. Aceeași introducere figurează pentru biografia lui Constantin Negri: "E dată de la providență ca în împrejurările cele mai grave să se ivească apostolii cei mai devotați cauzei sânte, cari prin focul cel ceresc a minței luminate și inimei nobile aprind speranța de o viață mântuitoare în ființele asuprite de soarte"82. Sau pentru Dimitrie Bolintineanu: "Dintre acești barzi ai națiunii noastre, dintre acești apostoli ai românismului, carii ca și farul în mijlocul mărei furibunde arată calea cea sigură pentru mântuință"83
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stimularea dorinței erotice. "Don Quijote a renunțat în favoarea lui Amadis, la privilegiul fundamental al individului: nu mai alege țelurile dorinței lui. Amadis trebuie să aleagă pentru el"32. Mobilizarea dorinței de literatură într-o cultură emergentă funcționează în același fel. Ca să aprindă o "poftă", oamenii începutului de drum se prevalează de prezența unor mediatori a căror misiune constă tocmai în încarnarea pasiunii pentru activitatea literară. Trebuie deci să fim atenți la "străinii" care condiționează jocul literar. Literatura nu se naște într-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la erburi: el admira natura cea frumoasă și asculta șoaptele florilor, ce le culegea, pre cari le traducea în limba armoniei. Cu toate acestea Grandea fu nevoit să rămâie în cariera de hirurg, să asiste la operățiuni doftorești, carile îi aprindeau creierii, și să urmeze cursul învățăturilor lui Esculap 98. Dacă privim de aproape această istorie a unei singularități care încearcă să se exprime, sesizăm schimbarea de registru. Pe de-o parte, din lumea profesională, naționalismul a fost evacuat printr-un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai aducă două-trei hârdaie. Iar sergentul, stând după ușă, repeta lent, cu voce moderată, numărul de porții distribuite, ca să nu le piardă șirul: "70, 70, 70, 70...". Ăstuia, care era în cameră la noi și distribuia castroanele, i s-a aprins un beculeț: "de ce spune ăsta în mod continuu 70, 70? ca să nu uite?!" Și a început și el din cameră să spună: "32, 32, 32, 32". din ce în ce mai accentuat, până când și caraliul de dincolo a început și el: "32, 32, 32
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
bâtă la cur, dar bătaie nu glumă! Nu s-au clintit din decizia lor de a nu munci sâmbăta. I-au băgat într-o cameră și tot cu bătaie i-au pus să stea cu ochii deschiși la un bec aprins de 1000 de watti. N-au renunțat! I-au scos în curte și i-au pus să stea cu ochii deschiși la soare, legându-i de un gard de acolo ca să nu poată să se apere, să se aplece, i-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îmbrăcat?" Mi-au dat indicații, le-am urmat și am intrat în Kladovo. Pe mâna dreaptă, în fața unei case care avea niște terase, chiar în fața terasei care dădea în fața ușii, era un tânăr. Domnule, ăluia cred că i s-a aprins un bec când m-a văzut doar în cămașă și chiloți! Am intrat în Kladovo pe o stradă cu magazine și era ora la care se deschiseseră deja. Am intrat într-un magazin cu lucruri de îmbrăcat și încălțat. I-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mine, într-adevăr. Colonelul mă chema la el și mă trimitea să-i cumpăr sticla cu vin. Avea țigări în niște cutii "Volga", cu o cămilă pe ele, și m-a învățat și să fumez. Zicea: "pajalusta pakurite Radu!", îmi aprindea țigara, mă punea să trag fumul pe gât, mă apuca tusea și colonelul râdea cu poftă. În cele din urmă mi-a dat cheie de la ușa lui. Avea în cameră o ladă metalică mare, de 80/80 cm. Ce avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tineta, unul dintre deținuți, un coleg de suferință, a strigat la mine întrebându-mă ce condamnare am. Am răspuns: "Șase ani". "Ești fumător?" "Da. Dar de ce mă întrebați?" Păi, la șase ani de condamnare, când ieși din închisoare găsești țigara aprinsă la poartă". Erau acolo oameni cu condamnări grele de 15, 18, 20 de ani de muncă silnică. Șase ani... ce-s șase ani? Vă mărturisesc, eu mi-am spus că de la Jilava nu mai ies. Deasupra penitenciarului sunt 7 metri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acestora l-au luat comisiile de împăciuire. Paza satului în trecut cădea în sarcina vornicului. Straja era organizată de vornic și era asigurată de locuitori prin rotație. În timpul năvălirii străinilor veghea se făcea de pe înălțimi, de unde se putea observa și aprinde „pojarul de primejdie". După ce primejdia năvălitorilor n-a mai fost de actualitate, s-a organizat numai straja de noapte - străjerii circulau noaptea prin sat și asigurau paza bunurilor și a locuitorilor, intervenind în caz de nevoie. Ocrotirea sănătății oamenilor s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pe mine ca pe un copil, Comis al treilea... apoi în 1753 m-a făcut Comis al doilea... apoi m-a făcut vătav de copii etc. etc." Slujba copilăriei de casă stătea în a da dulceți la mosafiri, a aprinde ciubucile și narghiulelele; tinerii copii erau neteziți pe cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut în viața de copil de casă la diferiții noștri boeri, dar despre care istoria tace. - „Frumos băiat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sunet ce am simțit în casă, am deschis ochii; și deodată am văzut pe Șăndrea (tovarășul său de cameră - n. ns.), stând în picioare, cu ghizălicul (armulca) în mână și fără ismene în picioare; pe sărdarul Dimachi cu o lumânare aprinsă în mână, șase arănuți fioroși înarmați în pistoale și iatagane, un moldovan cu cușma în mână și un oștean cu șimealu în spate, de supt carele se vedea epoleturi gheneralicești și câteva ordine. Acest de pe urmă mergând mai întâi la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei, făcea cozonaci și pâne bună, cum nu se mai află astăzi! Boierii trimiteau cozonaci și pâne oamenilor din sat, gospodarilor fruntași! În noaptea Învierii toată lumea era dusă la biserică. La întoarcere, masă mare la curte. Alecsandri și coana Paulina aprindeau cele două candelabre mari din salon, care luminau toată ograda, iar a doua zi, la masă, ciocneau ouă roșii cu lumea din sat». Descriind acest tablou, pare că rememorează „Paștele" lui Alecsandri. De Paști în satul vesel căsuțele 'nălbite, Lucesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o horă de rupeau pământul strigând și chiotând de bucurie». Continuând a evoca Mirceștii lui Alecsandri, Elena Onciu descrie casa de la Mircești, cu toată gospodăria ei. Ea își aduce aminte de salonul cel mare cu cele două candelabre care se aprindeau la zile mari, de o odaie turcească în care poetul își făcea siesta, de o odaie în care se afla o masă de biliard, și de biroul la care Alecsandri medita și-n care a scris cea mai mare parte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi!", îi îndruma ministrul C.A. Rosetti pe proprietari și arendași, în circulara adresată lor la trecerea unui an de la promulgarea legii învățământului. Socotind anul 1866 anul mântuirii României de regimul corupției și al degradării, anul în care va fi aprinsă flacăra luminătoare a minții românilor, C.A. Rosetti punându-le la dispoziție planul anexă a viitoarelor școli își anunța colaboratorii că așteaptă de la ei ca de 1 septembrie 1866 școlile să fie gata, iar ministrul să le trimită învățătorii. Cum
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
publicate sfaturi ce vizau cumpătarea mai ales în ceea ce privea băutura (o problemă constantă în lumea satului): Cine este necumpătat în băutură, mai ales în băuturi spirtoase, își otrăvește sângele, își strică creierii, își arde intestinele, își usucă plămânii, își aprinde rărunchii, și curând capătă boalele cele mai dureroase și mai rușinoase. Un alt izvor de boală este necurățenia trupului, îmbrăcămintelor, locuințelor și a altor lucruri ce ne înconjoară"688. Drept concluzie, părintele spunea: Dacă vom fi cumpătați în mâncare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cazul accidentării, tăierii în timpul secerișului, ca să nu curgă mult sânge și ca să se închidă repede rana. S-a recomandat ca în cazul unor astfel de accidente: "să se spele rana cu apa curată, ca să nu intre vreo murdărie, apoi să aprindem o bucățică de petică și să presurăm cenușa pe rană, după aceea să ne legăm cum vom putea mai bine, dar nu prea strâns"690. Tot la această rubrică, oamenii erau învățați ce flori să culeagă și ce ceaiuri să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ospitalitate, dar este cel mai pregnantă în scena din peștera ciclopului antropofag. Avem aici de a face cu o transgresare sistematică a regulilor de ospitalitate din cele două părți: Ulise și tovarășii săi intră în peșteră fără a fi invitați, aprind singuri focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi cer daruri fără a-și declina însă adevărate identitate. Acesta, la rândul lui le refuză cererile, le bea vinul și nu le oferă de mâncare, ci începe să-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să testeze ospitalitatea Ciclopilor: "să cercetez ce fel de oameni locuiesc pe meleagurile astea" (9.174)72*, intră mai apoi în peșteră fără să fi fost invitat (Ciclopul este absent), examinează cu o curiozitate impertinentă lăcașul gazdei. Ulise și tovarășii aprind ei înșiși focul și fac ei singuri sacrificiul; îi mănâncă brânza și stau și-o așteaptă pe gazdă. La un moment dat, Ulise pune capăt furtului de iezi și brânzeturi: "trăgeam nădejde să-mi dea daruri de ospeție" (9.229-230
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zeii. Parodiile burlești i-au tentat pe numeroși scriitori, de la Matthew Prior (în The Ladle, "Lingura cea mare" (1704) la Emil Prinz von Schonaich- Carolath în Philemon und Baucis (1894), piesă în versuri idilice și patetice în care Jupiter se aprinde după Baucis reîntinerită și vrea să facă din ea una din cuceririle lui. Dar fidelitatea sa îi pune la încercare chiar și pe zei. Robert Graves reia această temă în An Idyll of Old Age (1923) în care Filemon și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-ar zice, mai deschiși decât orice alt popor; dar sunt flușturatici și nestatornici. Au, într-adevăr simțământul pe care ți-l mărturisesc, dar acest simțământ se stinge repede așa cum s-a aprins. Când îți vorbesc sunt plini de tine, dar dacă nu te mai au în fața ochilor, te dau uitării. Nimic nu e permanent în inima lor, totul la ei este opera momentului"281. Ospitalitatea unei națiuni foarte civilizate nu mai este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prea târziu spre a-mi găsi un adăpost și că îmi oferea pentru noaptea aceea jumătate din patul său. Primii propunerea cu speranța că-mi voi face un prieten ce mi-ar putea fi de folos. Mă dusei cu el. Aprinse opaițul. Camera lui mi se păru curată în micimea ei; el mă primi foarte binevoitor. Scoase dintr-un dulap o carafă cu cireșe în rachiu, mâncarăm fiecare câte două și ne pregătirăm de culcare". Atunci descoperă cu oroare capcana abatelui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dat ca ceea ce se sustrage deja. Astfel Karl a fost obsedat, în tot timpul traversării de grija de a evita să nu-i fie subtilizată valiza. El va face astfel încât să nu doarmă cinci nopți decât când lumina va fi aprinsă și atunci numai cu un ochi. Și toate astea ca să o încredințeze apoi primului venit. Astfel el își amână debarcarea și această amânare va dura cât mai mult posibil. Va trebui o intervenție exterioară, un unchi miraculos și o disciplină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de hipopotam, călări pe măgari roșii, cu indieni îmbrăcați în veșminte aurite rotindu-și deasupra turbanelor săbiile lor late și strălucitoare ca oglinzile. Învinse pe troglodiți și pe antropofagi. Străbătu ținuturi atât de fierbinți, încât sub arșița soarelui ți se aprindea părul pe cap ca o torță; iar altele care erau atât de înghețate încât brațele ți se desprindeau de trup și cădeau jos ; și țări în care era atâta ceață încât mergeai împresurat de umbre", (*trad. rom. cit., p. 71
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de lemn. 2.5 Manipularea dispozitivelor de încălzire cu gaze din rețeaua laboratorului *La aprinderea becului de gaz, deschiderea robinetului trebuie să se facă cu atenție, treptat; se duce flacăra la gura becului, apoi se deschide gazul. Dacă becul de aprinde în interior, robinetul de la conducta de gaz trebuie închis imediat. Se va controla tubul de legătură care racordează becul, având grijă să nu răsufle. Tubul nu trebuie să fie în contact cu vase fierbinți sau să fie în apropierea flăcării
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
alte surse de foc. 6. Lichide inflamabile (alcooli, eteri, hidrocarburi, cetone) se vor distruge în unități de incinerare. Cantități mici, de exemplu reziduuri de solvenți, se vor absorbi cu hârtie de filtru sau un alt material absorbant care se va aprinde sau se va lăsa să se evapore într-un vas deschis, la aer. În cazul acestor compuși se poate aplica și recuperarea. 7. Compuși organo-halogenați combustibili se vor amesteca cu pulbere de carbonat de sodiu și/sau hidroxid de calciu
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]