16,386 matches
-
regulile pot fi considerate ca inexistente", subliniază E. Popova (2006, p. 96, s.a.). Pentru a alege câștigătorul, arbitrul se poate servi de un sistem de criterii sau de intuiție. Existența și claritatea criteriilor în temeiul cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile personale cu arbitrul/cu juriul și interesele și necesitățile arbitrului. Totodată, în asemenea situații, intervenția ("pila") devine un mijloc real de influențare a aprecierii făcute de către arbitru. Este de presupus faptul că persoana cu cele mai multe (și mai "tari") "relații"21 se va bucura
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile personale cu arbitrul/cu juriul și interesele și necesitățile arbitrului. Totodată, în asemenea situații, intervenția ("pila") devine un mijloc real de influențare a aprecierii făcute de către arbitru. Este de presupus faptul că persoana cu cele mai multe (și mai "tari") "relații"21 se va bucura de cea mai mare protecție și va
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile personale cu arbitrul/cu juriul și interesele și necesitățile arbitrului. Totodată, în asemenea situații, intervenția ("pila") devine un mijloc real de influențare a aprecierii făcute de către arbitru. Este de presupus faptul că persoana cu cele mai multe (și mai "tari") "relații"21 se va bucura de cea mai mare protecție și va ieși învingătoare. Când alegerea câștigătorului rămâne la latitudinea bunului plac al arbitrului este important să se știe
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
influențare a aprecierii făcute de către arbitru. Este de presupus faptul că persoana cu cele mai multe (și mai "tari") "relații"21 se va bucura de cea mai mare protecție și va ieși învingătoare. Când alegerea câștigătorului rămâne la latitudinea bunului plac al arbitrului este important să se știe și cine exercită cea mai mare influență asupra lui la acordarea premiilor (Popova, 2006). În același timp, este demn de menționat și faptul potrivit căruia, în aprecierea prestației concurenților și în stabilirea rezultatelor obținute de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
important să se știe și cine exercită cea mai mare influență asupra lui la acordarea premiilor (Popova, 2006). În același timp, este demn de menționat și faptul potrivit căruia, în aprecierea prestației concurenților și în stabilirea rezultatelor obținute de aceștia, arbitrul poate lua în considerație experiența sa anterioară cu concurenții, recomandările făcute de cei care-i cunosc (sau pretind că îi cunosc), susținerea acordată de către suporteri. "Asemenea unei livezi scrie E. Popova (2006, p. 103) concurența necesită o grijă permanentă". Ea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau pretind că îi cunosc), susținerea acordată de către suporteri. "Asemenea unei livezi scrie E. Popova (2006, p. 103) concurența necesită o grijă permanentă". Ea cere o abordare creativă, atentă, încredere în oportunitatea derulării ei, o mare vigilență din partea concurenților, a arbitrului (membrilor juriului) și a organizatorilor. Lăsată la voia-ntâmplării, ea se alterează, devine o luptă nedreaptă și barbară, care afectează negativ atât indivizii, cât și funcționarea/dezvoltarea organizației. Se creează condițiile apariției confruntărilor violente și a conflictelor. E. Popova (2006
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a-și consolida pe termen lung, în afara luptei concurențiale, dreptul la un premiu fără caracter permanent" (idem, p. 99). Conflicte legate de criterii "Un sistem de criterii și de metode de evaluare bine gândit permite cerințe mai reduse față de calificarea arbitrului, ceea ce reduce costul procesului de arbirare", precizează E. Popova (2006, p. 100). Un sistem de criterii bine pus la punct predispune mai puțin la neînțelegeri și la contestări, la confruntări primitive și frustrări. Dimpotrivă, caracterul vag/imprecis al criteriilor de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat de încălcarea regulilor de către concurenți sau de către arbitru/juriu (ceea ce este perceput ca un fapt foarte grav). Conflicte proprii ale concurenților Concurenții sunt victime ale propriilor lor derute: înțelegerea greșită a condițiilor concursului, modul neadecvat de a se prezenta, ridicarea unor pretenții nejustificate la resurse care nu intră
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se prezenta, ridicarea unor pretenții nejustificate la resurse care nu intră în discuție; după cum, și conflicte lăuntrice (intrapersonale), precum, neconcordanța dintre resursele dobândite și aspirațiile prezente ale câștigătorului (Popova, 2006, p. 101). Conflicte legate de arbitrare Sunt situații, împrejurări când "arbitrii nu au grijă ca informațiile referitoare la regulile jocului, la criteriile de alegere a câștigătorilor, la resursele care devin disponibile prin concurs să ajungă în mod egal la cunoștința tuturor participanților la concurs" (idem, pp. 101-102). Toate acestea provoacă cum
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin concurs să ajungă în mod egal la cunoștința tuturor participanților la concurs" (idem, pp. 101-102). Toate acestea provoacă cum este și de așteptat numeroase conflicte. În viața de zi cu zi există: Concurența pentru conformitate Este situația în care arbitrul (sau juriul) desemnează drept câștigător acel subiect/ concurent care se dovedește cel mai potrivit prin prisma criteriilor lui. Arbitrul alege persoana cea mai convenabilă din punctul său de vedere (sau al așteptărilor/anticipărilor sale). Concurența ce evidențiază superioritatea Este situația
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cum este și de așteptat numeroase conflicte. În viața de zi cu zi există: Concurența pentru conformitate Este situația în care arbitrul (sau juriul) desemnează drept câștigător acel subiect/ concurent care se dovedește cel mai potrivit prin prisma criteriilor lui. Arbitrul alege persoana cea mai convenabilă din punctul său de vedere (sau al așteptărilor/anticipărilor sale). Concurența ce evidențiază superioritatea Este situația în care se urmărește obținerea victoriei datorită unor abilități/capacități speciale în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
procentajul secvențelor violente pe oră (într-o zi); numărul și procentajul actorilor principali implicați în acte de violență de diferite feluri (omucideri, tâlhării, bătăi etc.), actori ca eroul/falsul erou, agresorul/victima, donatorul/auxiliarul, generosul sau tolerantul, tenebrosul sau killer-ul, arbitrul etc. În prima etapă s-au măsurat indicatorii conținuturilor violente astfel: ● pe cele trei intervale orare menționate; ● pe tipuri și forme de violență „reală” și „ficțională; ● genuri și tipuri de emisiuni (informative, filme de cinema, telefilme și emisiuni de divertisment
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de raționament care este încă folosit în conflictele internaționale. Dar, într-o zi, în timp ce doi oameni se certau, unul îi spune celuilalt: Hai să nu ne mai certăm. Am putea să murim amândoi din cauza asta. Hai să ne adresăm unui arbitru și să îi acceptăm dinainte decizia. " Iată o achiziție istorică importantă, care ne-a făcut să progresăm. În Scoția, acum 160 de ani, minerii erau robi din tată în fiu, în Franța criminalii erau torturați legal, în public, iar în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și focalizarea lor pe problema de rezolvat. Activitatea antrenorului va consta într-o alternanță de momente, în care acesta observă, reflectează, acționează și interacționează cu toți actorii situaționali: sportiv, adversar (dacă vorbim de competiție), coechipieri (dacă vorbim de joc sportiv), arbitri, alți membri ai staff-ului tehnic, alți antrenori, prin diverse căi de comunicare, verbale sau non-verbale, explicite sau codificate, cu mesaje de tip: corectiv, mobilizator, încurajator, critic sau cu scop informativ. Multitudinea de factori intervenienți, concentrați pe o unitate de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
etnologul se oprește îndelung: "șeful cu pielea de leopard". Căutînd să-i înțeleagă rolul și puterea pe care o exercită, etnologul descoperă, de fapt, specificitatea organizării politice a lumii Nuer. "Șeful cu pielea de leopard" are funcția de mediator, de arbitru: doi oameni pot veni din proprie inițiativă să-i prezinte conflictul; el însuși se poate interpune între cei gata să se omoare între ei. Rolul său este cu adevărat unul politic: reglarea raporturilor între persoane și grupuri aparținînd unui sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
între Toulouse, Alpi și Carcassonne) și papalitatea aliată regelui Franței este total: religios, politic, economic, militar, cultural 85. Catarii cred în natura pur divină a lui Iisus Hristos, resping simbolul crucii (considerată instrument de tortură), neagă păcatul originar și liberul arbitru al omului (pentru ei, omul nu alege să facă răul), admit femeile în rîndul clericilor, resping sistemul feudal, reabilitează împrumutul pe dobîndă (camăta), denunță implicarea mondenă a Bisericii, condamnă războiul (deci cruciadele). Considerîndu-se adevărații continuatori ai apostolilor, sprijinindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
așa cum voiau maniheenii, și atunci determinismul divin ar fi cîntărit greu asupra unui Occident abandonat, fără scăpare, claselor dominante care n-ar fi pregetat să se autoproclame interpreții acestei atotputernicii divine. Sau pelagianismul 6 triumfător ar fi instaurat supremația liberului arbitru și atunci lumea, pradă unei asemenea amenințări, s-ar fi distrus prin anarhie. Vedem însă că Occidentul nu avea de ales (...) Construită ca să aștepte sfîrșitul lumii, societatea Evului Mediu și-a creat, fără să-și dea seama, structurile specifice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
5 Tobă; instrument muzical tradițional african și hispanic (n. trad.) 6 Doctrină din secolul al V-lea d. Hr., considerată eretică, potrivit căreia omul nu are nevoie de grația divină din moment ce poate să nu mai păcătuiască, prin voință și liber arbitru.( n. trad.) 7 Opusul predicției (n. trad.). 8 "Războiul fulger" (n.trad.) 9 Rachiu distilat din mere, specific regiunii franceze Normandia. (n. trad.) 10 Precum "banda lui Moebius": o foaie de hîrtie care, răsucită și prinsă la capete, nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
își manifestă subiectivitatea; dacă inovația are condiții de a se răspîndi și de a fi acceptată social, ea poate deveni obiectivitate pentru alți vorbitori. În nici un caz însă, vorbitorul nu este în măsură să-și exerseze cu succes liberul său arbitru pe terenul limbii, încît libertatea lingvistică este un aspect foarte complex și cu manifestări deosebit de variate. Conceptul de "limbă" se definește în știința actuală în primul rînd prin raportare la "vorbire", așa cum a conceput Ferdinand de S a u s
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dar, cu toată dependența ei de voință, norma limbii literare nu este un domeniu al manifestării voluntarismului, ea nu poate pierde din vedere baza obiectivă care este în ultimă instanță tradiția, istoria, încît normarea nu se poate realiza prin liber arbitru, ci în limitele funcționării normale a limbii. Teoria limbii literare Cînd a cercetat problema limbii de cultură (a limbii literare), Alexandru P h i l i p p i d e a constatat că aceasta diferă sub aspectul principiilor formative
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în vreme ce obiectivitatea de tip social presupune o construcție subiectivă instituită ca realitate de sine stătătoare tuturor subiecților). Din precizările pe care le face în legătură cu acțiunea și cu rolul voinței, rezultă că Philippide concepea manifestarea acesteia ca fiind diferită de liberul arbitru, neechivalabilă cu existența unui factor de decizie cu putere absolută, ci concretizată printr-un mecanism regulator de perfecționare a unei realități, care păstrează în linii mari și un caracter obiectiv. Situația nu este neobișnuită căci orice artefact este și un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiindcă noutatea de expresie este cheia de boltă a operei sale, celălalt urmărește claritate, orientare univocă a desemnărilor, precizie, fiindcă numai în aceste condiții opera sa este viabilă. În ambele cazuri însă nu este admisibilă manifestarea voinței în forma liberului arbitru. Obiectiv și subiectiv în limbă Deși nu întotdeauna formulată explicit, problema cea mai de seamă a oricărei filozofii este, în ultimă instanță, raportul dintre obiectiv și subiectiv, exprimat sau subînțeles în diferite nuanțe: dacă lumea este o construcție a subiectului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin voința sa infinită, nu poate totuși decât să admită evidența ce-și are sursa în Dumnezeu, singura voință cu adevărat liberă, sau altfel spus, creatoare de valori și de adevăruri. Dimpotrivă, Jean Paul Sartre va atribui omului acest liber arbitru absolut originar și creator pe care îl consideră în același timp ca responsabilitate absolută. Atunci când se realizează în mod efectiv, libertatea umană subjugă și determinismele sociale,astfel că societatea, indivizii pot deveni responsabilii propriilor acte, ai propriilor destine. Abraham Lincoln
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care începe anevoiosul proces progresiv de eliberare. Trecând de acest prag, întâlnim o a doua modalitate de interpretare : LIBERTATEA INDIFERENTA . O întâlnim anticipată de stoici, reluată în formula lui Duns Scott: „ liberum arbitrum indifferentiae”, mai târziu în Tratatul asupra liberului arbitru al lui Bossuet întâlnim relativ recent, unele incidențe și la Albert Camus în Mitul lui Sisif, dar prin caracteristicile sale esențiale, concepția filosofului francez, încadrează întro altă modalitate de tratare a libertății ce va fi analizată la locul cuvenit. Libertatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]