18,079 matches
-
comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța. În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
Buda și Șipote; iar comuna Valea lui Ion era formată din satele Păsăreni, Târdeni și Valea lui Ion si din cătunele Boița, Cotreanța, Frunzeni și Poiana Negustorului, populația totală fiind de 3000 de locuitori. În 1931, comuna Buda a fost desființată, cele două sate ale ei trecând la comuna Blăgești Ulterior, și comuna Valea lui Ion a avut aceeași soartă. În 1950, comunele Blăgești și Valea lui Ion au fost transferate raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
a avut aceeași soartă. În 1950, comunele Blăgești și Valea lui Ion au fost transferate raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și tot atunci au fost desființate satele Boița, Șipote și Pascareni (comasate respectiv cu satele Blăgești, Buda și Valea lui Ion). Două obiective din comuna Blăgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este ridicată în 1918 și
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
au format comuna Palanca. În 1950, comuna Brusturoasa a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău, iar satul ei Surdu a luat în 1964 denumirea de "Hângănești". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, a fost desființat satul Pârâul Ursului, comasat cu satul Brusturoasa.
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
piețele agroalimentare din localitățile vecine. Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93, în localitate funcționa fosta fermă zootehnică a CAP (Cooperativa Agricolă de Producție), însă aceasta a fost desființată, iar cele 10 grajduri au fost distruse în totalitate. În secolul al XIX-lea, mai exista un sat pe actualul teritoriu al comunei - în Hută - în care exista și o importantă fabrică de sticlă, însă, după Primul Război Mondial, a
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja. Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții”, aflat la est de satul Cleja
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
din satele Boșoteni, Enăchești, Prisaca și Prisaca-Vidrașcu, cu o populație totală de 1146 de locuitori. Comuna Tețcani, denumită acum "Tescani" avea 2710 locuitori și era formată din satele Gura Cernului, Sârbi, Stroești-Românești și Tescani. În 1931, comuna Berești-Tazlău a fost desființată, satul ei de reședință trecând la comuna Enăchești; ulterior, această comună și-a mutat reședinta la Berești-Tazlău și a luat numele acestui sat, completând astfel unirea celor două comune. În 1950, comunele Tescani și Berești-Tazlău au fost transferate raionului Moinești
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
și a luat numele acestui sat, completând astfel unirea celor două comune. În 1950, comunele Tescani și Berești-Tazlău au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Tescani a fost desființată, satul ei de reședință, împreună cu satul Românești, trecând la comuna Berești-Tazlău; tot atunci, satul Gura Cernului a fost desființat și inclus în satul Românești. În comuna Berești-Tazlău se află , astăzi secția „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu” a Muzeului Național „George Enescu
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Tescani a fost desființată, satul ei de reședință, împreună cu satul Românești, trecând la comuna Berești-Tazlău; tot atunci, satul Gura Cernului a fost desființat și inclus în satul Românești. În comuna Berești-Tazlău se află , astăzi secția „Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu” a Muzeului Național „George Enescu” din București, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul cuprinde casa Rosetti-Tescanu (1894), biserica „Sfântul Gheorghe” (1769) și
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ, în care Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, În același an comuna a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
cei din comuna Bâlca, în comunele vecine. Anuarul Socec consemnează cele trei comune Coțofănești, Bâlca și Borșani, în aceeași configurație în plasa Trotuș a aceluiași județ, având respectiv 823, 665 și 542 de locuitori. În 1931, comuna Borșani a fost desființată, iar satul său a fost inclus în comuna Bâlca. Ulterior, și comuna Bâlca avea să fie desființată, cele două sate revenind comunei Coțofănești. În 1950, comuna Coțofănești a fost arondată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
în aceeași configurație în plasa Trotuș a aceluiași județ, având respectiv 823, 665 și 542 de locuitori. În 1931, comuna Borșani a fost desființată, iar satul său a fost inclus în comuna Bâlca. Ulterior, și comuna Bâlca avea să fie desființată, cele două sate revenind comunei Coțofănești. În 1950, comuna Coțofănești a fost arondată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a fost transferată la județul Bacău. Singurul obiectiv
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura Văii", iar satul și comuna Gropile au primit denumirea de "Dumbrava". În 1968, cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii. Comuna a avut
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii. Comuna a avut statut de comună suburbană a municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Gura Văii a fost subordonată direct județului Bacău. Două obiective din
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968 a fost transferată la județul Bacău. Tot atunci, satul Târgu Găiceana a luat numele de "Găiceana" și au fost desființate satele Lunca, Marginea, Petroasa și Recea (comasate cu satul Găiceana), Valea Morii (comasat cu satul Huțu) și Zlătăreasa (comasat cu satul Popești); iar satul Unguri a luat denumirea de "Arini". Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
În 1931, legea administrației locale a adăugat și satul Lilieci. În 1950, comuna a devenit parte a raionului Bacău din regiunea Bacău, cu numele de "Hemeiuș". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Andrieșeni a fost desființat și comasat cu satul Hemeiuș. Hemeiuș a devenit atunci comună suburbană a municipiului Bacău. A păstrat acest statut până în 1989, când a dispărut conceptul de comună suburbană din administrația din România, iar comuna a fost subordonată administrativ direct județului Bacău
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
nu clăcași. Departamentul Treburilor din Lăuntru face cuvenita cercetare, iar la 4 iunie 1835 domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica a constatat că învoiala pe care stroeștenii au avut-o cu mănăstirea Bistrița „este împotriva Regulamentului Organic carele prin articolu 146 au desființat toate asemenea obiceiuri și așăzământuri”. El poruncește „"a să supune numiții lăcuitori la răspunderea datoriilor proprietaricești întocmai după legiuirile pomenitului Regulament, făr’ de nici o osebire, ca unii ce se află pe proprietate străină"”. Din acest moment stroeștenii devin clăcași pe
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
1950 raionului Bacău din regiunea Bacău, primind și numele de "Itești", după satul de reședință. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu fiind atunci desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
1540 de locuitori; comuna Cârligi cu satele Cârligi și Ruptura avea 2427 de locuitori; și comuna Onișcani cu satele Boanța, Hârlești și Onișcani-Sat și cătunele Aldești, Cornești, Onișcani-Târg și Șerbănești avea 1000 de locuitori. În 1931, comuna Onișcani a fost desființată, iar satele ei Cornești, Hârlești, Onișcani și Șerbănești au fost incluse în comuna Cârligi. Ulterior, în timp, comuna Galbeni a luat numele de Filipești, după satul care i-a devenit reședință, în timp ce satul Ruptura s-a separat, formând o comună
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
În 1950, comunele Cârligi și Filipești au fost transferate raionului Roman din regiunea Bacău (raion ce a făcut parte între 1952 și 1956 din regiunea Iași). În 1968, comunele au fost trecute la județul Bacău, iar comuna Cârligi a fost desființată și inclusă în comuna Filipești. Patru obiective din comuna Filipești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de „la pod la Bulgari” aflată la 1,5
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Bacău, reședința regiunii Bacău. Satul Secătura a primit în 1964 denumirea de "Pădureni", iar satul Lingurari al comunei Luncani a primit numele de "Poiana". În 1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
1968, Mărgineni a devenit comună suburbană a municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în satul Luncani. Constantin Cândea, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate respectiv cu satele Mănăstirea Cașin și Pârvulești, iar satul Lupeștii Cârjeu a luat numele de "Lupești". În comună se află , monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656-1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
Valea Rea și Teiușu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău, iar autoritățile comuniste au schimbat numele satului Gheorghe Buzdugan în "Gheorghe Doja". În 1968 a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Berindești a fost desființat și comasat cu satul Gâșteni. Trei monumente istorice de interes național se află pe teritoriul comunei Răcăciuni. Este vorba despre , construit pe la 1900 (astăzi, spitalul de psihiatrie Gâșteni); (1906-1909) din satul Gheorghe Doja, ambele monumente de arhitectură; și , realizat în
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]