16,872 matches
-
Comisia pentru muncă și protecție socială - raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecția muncii, sistemul de salarizare, jurisdicția muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicția conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor și al organizațiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizații, ajutor de șomaj, alocație de stat); asistența socială (ajutoare materiale, gratuități); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori și altele
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
alin. (1) al art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. a) pe teritoriul României; ... b) în apele de sub jurisdicția națională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state. (2) Prezenta ordonanță de urgență stabilește măsurile privind: ... a) organizarea și administrarea sectorului pescăresc; ... b) protecția, conservarea și exploatarea resurselor acvatice vii; ... ------------ Lit. b) a alin. (2
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
situația sportivului sau a persoanei din cadrul personalului asistent al sportivului, suspendată pe o perioadă mai mare de 4 ani, după scurgerea perioadei de suspendare de 4 ani, sub aspectul posibilității participării la competiții sportive locale, care nu se află sub jurisdicția unui semnatar al Codului, doar dacă acea competiție nu îl califică direct sau indirect în vederea participării la un campionat național sau manifestare sportivă internațională; ... p) dispoziții referitoare la interzicerea asocierii între un sportiv și o persoană care a suferit o
REGULAMENT din 31 mai 2016 de organizare şi funcţionare a Comisiei de audiere a Sportivilor şi a personalului asistent al Sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272352_a_273681]
-
taxei, justițiabilului îi este îngrădit dreptul la justiție, mai ales în acțiunile formulate împotriva actelor prejudiciabile emise de stat, care stabilește și taxele. Aceste taxe duc astfel la crearea unui serviciu public prohibitiv și discriminatoriu pentru justițiabilul de rând. Deși jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituție, iar prevederile constituționale ale art. 51 consfințesc dreptul de petiționare al cetățenilor, partea interesată este pusă în ipoteza de a contesta un act administrativ fiscal ce impune
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
a dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (2)-(4), Curtea a constatat că prevederile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează aspecte referitoare la cererile introduse în fața instanței de contencios administrativ, și nu dispun cu privire la jurisdicțiile speciale administrative care, potrivit Constituției, sunt facultative și gratuite. Așa fiind, dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (4) din Constituție nu au legătură cu prevederile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 (a se vedea Decizia
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
Capitolul I Obiectul și domeniul de aplicare Articolul 1 (1) Prezenta lege are ca obiect stabilirea cerințelor minime necesare pentru prevenirea accidentelor majore și limitarea consecințelor unor astfel de accidente ce vizează operațiunile petroliere din zonele din Marea Neagră aflate sub jurisdicția României, determinate conform principiilor dreptului internațional și convențiilor internaționale la care România a aderat, Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României, republicată, și
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
instalații cu alta, disponibilitatea de noi cunoștințe sau tehnologii și modificări la nivelul managementului operațional; ... 24. offshore înseamnă situat în apele maritime interioare, marea teritorială, în zona contiguă și în zona economică exclusivă sau pe platoul continental al Mării Negre sub jurisdicția României, în sensul dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată prin Legea nr. 110/1996 ; 25. operator înseamnă titularul de acord petrolier sau entitatea nominalizată de către titularul de acord petrolier
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
orice punct al instalației. Capitolul III Principii generale de gestionare a riscurilor privind operațiunile petroliere offshore Articolul 3 (1) Operatorii au obligația să adopte toate măsurile corespunzătoare pentru prevenirea accidentelor majore în cadrul operațiunilor petroliere din zonele din Marea Neagră aflate sub jurisdicția României, să respecte cerințele prevăzute în legislația relevantă în vigoare, precum și reglementările emise și măsurile impuse de autoritatea competentă în conformitate cu prevederile legale aplicabile și procedurile interne relevante ale operatorului. ... (2) Operatorii nu sunt eliberați de obligațiile reglementate la alin. (1
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
b) în condițiile în care furnizează servicii pentru orice instalații din zona de siguranță sau transportă persoane ori bunuri dinspre/înspre acestea; ... c) pentru a inspecta orice instalație sau infrastructură conectată din acea zonă de siguranță care se află sub jurisdicția României în Marea Neagră; ... d) în cazul operațiunilor de salvare de vieți sau de bunuri; ... e) din cauza intemperiilor; ... f) atunci când se află în pericol; ... g) în cazul în care operatorul, proprietarul sau autoritățile abilitate ale statului și-au exprimat acordul. ... (9
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
majore pentru operațiunea planificată. Autoritatea competentă răspunde notificării privind proiectarea prin comentarii de care se ține seama în raportul privind pericolele majore. ... (4) În cazul în care o instalație de exploatare existentă urmează să pătrundă în zonele offshore aflate sub jurisdicția României sau să le părăsească, operatorul notifică autoritatea competentă în scris înainte de data la care se prevede ca instalația de exploatare să pătrundă sau să le părăsească. ... (5) Notificarea privind mutarea necesară în temeiul alin. (1) lit. j) se transmite
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
de pregătire în situații de urgență Articolul 28 (1) Autoritățile responsabile la nivel național pregătesc planuri externe de intervenție în caz de urgență referitoare la toate instalațiile petroliere offshore sau la infrastructura conectată și la zonele potențial afectate aflate sub jurisdicția României. Structura-cadru a planului extern de intervenție în caz de urgență se va aproba prin hotărâre a Guvernului și va conține minimum informațiile prevăzute în anexa nr. 7. ... (2) Planurile externe de intervenție în caz de urgență sunt elaborate în
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
Română. ... (4) În cursul intervenției de urgență, autoritățile responsabile colectează informațiile necesare în vederea unei investigații aprofundate în temeiul art. 25 alin. (1). ... Capitolul XXX Capacitatea transfrontalieră de pregătire și intervenție în caz de urgență a statelor membre în a căror jurisdicție se efectuează operațiuni petroliere offshore Articolul 30 (1) În cazul în care autoritatea competentă consideră că un risc major aferent unei operațiuni petroliere offshore care urmează să aibă loc sub jurisdicția României este de natură să aibă efecte semnificative asupra
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
caz de urgență a statelor membre în a căror jurisdicție se efectuează operațiuni petroliere offshore Articolul 30 (1) În cazul în care autoritatea competentă consideră că un risc major aferent unei operațiuni petroliere offshore care urmează să aibă loc sub jurisdicția României este de natură să aibă efecte semnificative asupra mediului dintr-un alt stat membru, aceasta, înainte de demararea operațiunii, transmite informațiile relevante autorității competente din statul membru potențial afectat și depune toate eforturile, împreună cu autoritatea competentă a statului membru potențial
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
competente din statul membru potențial afectat și depune toate eforturile, împreună cu autoritatea competentă a statului membru potențial afectat, pentru adoptarea unor măsuri de prevenire a daunelor. Atunci când consideră teritoriul României potențial afectat, autoritatea competentă solicită autorității competente din statul sub jurisdicția căruia urmează să aibă loc operațiunea petrolieră offshore să îi transmită toate informațiile relevante. Autoritatea competentă evaluează împreună cu autoritățile competente din celelalte state membre, după caz, eficacitatea măsurilor, fără a aduce atingere funcțiilor de reglementare ale autorității competente în a
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
urmează să aibă loc operațiunea petrolieră offshore să îi transmită toate informațiile relevante. Autoritatea competentă evaluează împreună cu autoritățile competente din celelalte state membre, după caz, eficacitatea măsurilor, fără a aduce atingere funcțiilor de reglementare ale autorității competente în a cărei jurisdicție ar avea loc operația în cauză în temeiul art. 8 alin. (1) lit. a)-c). ... (2) În cadrul planurilor interne și externe de intervenție în caz de urgență se ține cont de riscurile majore identificate în conformitate cu alin. (1), pentru a facilita
LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273860_a_275189]
-
De regulă, postul de prim ministru este ocupat de liderul celui mai mare partid, iar cel de ministru de finanțe de liderul celui de al doilea partid. Sistemul juridic finlandez este un sistem de drept civil împărțit între instanțe cu jurisdicție normală și instanțe de contencios administrativ, cu jurisdicție asupra litigiilor între cetățeni și administrația publică. Legislația finlandeză este bazată pe codurile suedeze și, în sens mai larg, pe legislația romană. Sistemul de instanțe pentru jurisdicțiile civilă și penală este format
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
de liderul celui mai mare partid, iar cel de ministru de finanțe de liderul celui de al doilea partid. Sistemul juridic finlandez este un sistem de drept civil împărțit între instanțe cu jurisdicție normală și instanțe de contencios administrativ, cu jurisdicție asupra litigiilor între cetățeni și administrația publică. Legislația finlandeză este bazată pe codurile suedeze și, în sens mai larg, pe legislația romană. Sistemul de instanțe pentru jurisdicțiile civilă și penală este format din instanțe locale ("käräjäoikeus", "tingsrätt"), curți de apel
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
civil împărțit între instanțe cu jurisdicție normală și instanțe de contencios administrativ, cu jurisdicție asupra litigiilor între cetățeni și administrația publică. Legislația finlandeză este bazată pe codurile suedeze și, în sens mai larg, pe legislația romană. Sistemul de instanțe pentru jurisdicțiile civilă și penală este format din instanțe locale ("käräjäoikeus", "tingsrätt"), curți de apel regionale ("hovioikeus", "hovrätt"), și Curtea Supremă ("korkein oikeus", "högsta domstolen"). Ramura administrativă a aparatului de justiție constă din instanțe de contencios administrativ ("hallinto-oikeus", "förvaltningsdomstol") și Curtea Supremă
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
anul 1318 sașii din Mediaș și cei din Șeica Mare au fost scutiți de obligația de a participa la oastea regală, obținând totodată și unele privilegii fiscale. La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor. În 1576 aici a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei, și tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcția de principe al Transilvaniei. Biserica „Înălțarea Domnului”, prima biserică românească din Mediaș, a fost
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
și munte este foarte multă vegetație, în general pădure de foioase și, desigur, fructe că zmeura, căpșuni, vișine și multe altele. Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Albă Iulia. Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
și multe altele. Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Albă Iulia. Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste. Bibliotecă Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă
Deva () [Corola-website/Science/296946_a_298275]
-
unul de geniu, unul de comunicații și informatică și încă unul de logistică, iar în apropierea orașului, la Boboc se află o școală de aplicații pentru aviație. Cea mai înaltă instanță judecătorească ce funcționează în oraș este Tribunalul Buzău, cu jurisdicție asupra întregului județ. În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria Buzău, își are sediul în oraș și acoperă municipiul și alte 34 de comune din jur, având astfel cea mai mare jurisdicție
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
jurisdicție asupra întregului județ. În circumscripția acestui tribunal se află cele patru judecătorii din județ, dintre care una, Judecătoria Buzău, își are sediul în oraș și acoperă municipiul și alte 34 de comune din jur, având astfel cea mai mare jurisdicție dintre judecătoriile din județ. Instanța superioară acestora este Curtea de Apel Ploiești. În Parlamentul României, Buzăul alege deputați în două colegii (unul, cu numărul 6, cuprinzând exclusiv părți din municipiu, și altul, cu numărul 7, cuprinzând și câteva comune din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile Vaday și Tompe, care aveau proprietăți în oraș. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai și Suhanyi, erau nobili inscripționali, aflându-se sub jurisdicție nobiliară. Deci, orașul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi și jeleri), se dezvoltă comerțul și meșteșugurile. În anul 1784 în oraș existau 370 de meseriași care practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești. În anul
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
Moreni cu Stavropoleos, apare orașul Moreni. În 1950, Moreni a devenit oraș raional în raionul Târgoviște al regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, Moreni a fost transferat județului Dâmbovița, și până în 1989 a avut în jurisdicție și comuna Iedera, drept comună suburbană. Din 2003, prin legea nr. 259/2003, orașul a fost ridicat la rangul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Moreni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]