16,567 matches
-
șir de reminiscențe, de mirosuri, de lumini. Râul s-a umflat înainte ca vijelia să ajungă la locul unde eram noi. Ne-am dezmeticit auzind curentul clipocind deja la rădăcinile sălciilor. Cerul devenea violet, negru. Stepa, vâlvoi, încremenea în șocante peisaje livide. Un miros înțepător, acru, ne-a pătruns o dată cu prospețimea primelor răpăieli. Iar Charlotte, împăturind ștergarul pe care prânzisem, își termina expunerea: - Dar la sfârșit, în ultimul vers, există un adevărat paradox al traducerii. Brusov îl depășește pe Baudelaire! Da
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fuga mea, că o nouă epocă avea să se deschidă, începând cu primul meu gest, cu prima mea vorbă rostită de cealaltă parte a frontierei. Trăiam deja din perindarea de chipuri noi pe care aveam să le întâlnesc, din strălucirea peisajelor visate, din surescitarea primejdiei. Cu egoismul infatuat al tinereții, am întrebat-o pe un ton puțin hilar: - Dar și tu ai putea să pleci în străinătate! În Franța, de pildă... Te-ar tenta, nu-i așa? Expresia trăsăturilor ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mult, presimțind, dincolo de colinele acoperite de pini, eterna așteptare a oceanului. Două zile, două nopți... Grație Însemnărilor, timpul dobândise pentru mine o densitate surprinzătoare. Trăind în trecutul Charlottei, mi se părea, totuși, că nu simțisem niciodată atât de intens prezentul! Peisajele de altădată dădeau un relief cu totul aparte colțului aceluia de cer printre smocurile de ace, poienii luminate de asfințit ca o dâră de ambră... Dimineața, reluându-mi drumul (un trunchi de pin scrijelit, pe care nu-l observasem în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cafea amestecat cu must (n.tr.). Paillard (fr.) = desfr`nat, destr\b\lat (n.tr.). 1 „Or, simt de c`te ori auzu-mi `nfioar\ Cu dou\ veacuri inima-mi c-a-ntinerit: - Sub Ludovic al treisprezecelea s`ntem; v\d afar\ Verde peisaj, mai galben acum `n asfin]it. V\d un castel de ]igl\ [i col] de piatr\ cald\, Cu vitrele vopsite `n purpurii culori, ~ncins cu parcuri mari, o ap\ care-i scald\. Picioarele la poale [i curge printre flori. O
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
parcuri naturaleă. Aceste parcuri se încadrează, conform clasificării IUCN, în categoriile II respectiv V. Parcul național reprezintă o 15 arie naturală protejată administrată, în special, pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere, iar parcul natural se constituie, în special, pentru conservarea peisajului. Din rețeaua națională de arii naturale protejate, Rezervația Deltei Dunării se distinge, atât ca suprafață, cât și ca nivel al diversității biologice, având triplu statut internațional: Rezervație a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanță internaționalăă, Sit al Patrimoniului Mondial
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
umane. Tipuri de poluare: chimică cu hidrocarburi cu materiale plastice cu pesticide cu metale grele cu îngrășăminte minerale cu materii organice fermentescibile cu derivați ai sulfului, azotului, fosforului. fizică termică radioactivă sonoră biologică: contaminarea mediului cu agenți patogeni. estetică: degradarea peisajului, sau sistematizarea urbană haotică. Poluarea cu hidrocarburi Hidrocarburile care apar în mediu, pot avea proveniență naturală (emanații de gaze naturale, descompuneri anaerobe de materie organică, ieșiri de petrol) sau antropică (urmare a desfășurării activităților umaneă: arderi de combustibili fosili, a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ei un fel de autoportret sentimental, o dezbatere asupra propriei sale ființe dăruită frumosului. Se simte bine în liziera unei păduri, în vecinătatea unei straduțe pitorești, pe malurile unei ape sau la țărm de mare. Are înțelepciunea de a transfera peisajului atributele unei umanități sensibile și prin acest proces de antropomorfizare se simte împlinită atît în etic cît și în estetic. Altfel spus, întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare. Ceea ce vede preexistă în
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
admirație invocat are ca finalitate o sporire sensibilă a conotațiilor și sugestiilor lirice. În fapt, acuarela are capacitatea de a da un sens realității ca secvență. Fluiditatea culorilor de apă, inefabilul lor fac ca imaginea să devină similară respirației naturii. Peisajul în acuarelă nu trăiește prin mase sau cantități, ci doar prin transparențe și duhul locului. Acest spirit al locului traversează deopotrivă acuarelele din spațiul autohton cît, mai ales, pe acelea din orizontul britanic sau din Normandia. Puritatea aerului de la țărmul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
traiul prosper și generozitatea primarului Octavian Moșescu au transformat Balcicul într-o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe drept cuvînt un peisaj pictogenic, Balcicul furniza în ordinea peisajului abundente priveliști deschise spre largul mării, dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau, dacă lipsește, se include în imaginea ideală a locului. În schimb, pictorii sunt
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Moșescu au transformat Balcicul într-o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe drept cuvînt un peisaj pictogenic, Balcicul furniza în ordinea peisajului abundente priveliști deschise spre largul mării, dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau, dacă lipsește, se include în imaginea ideală a locului. În schimb, pictorii sunt atrași de exotismul localnicilor, fie ei
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
În același timp casele, între luxuriante ochiuri de apă, și o amplă vegetație ilustrează tainic prezența omului. O inaltă, discretă umanitate, un cald climat afectiv, în culori de o rară și suavă pace interioară, uneori calme și luminoase culori, dau peisajului vibrație, transparență, mobilitate. Casele tac, dar la malul apei corăbii în repaus își așteaptă oaspeții într-un decor magnific, sacerdotal. O confesiune, împărtășind respectul pentru artă și cultură, acuarela devine o superbă variantă a poeziei, comunicând cu avânt o delicată
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Universitatea Tehnică Gh. Asachi - Simpozion Național de Desen și Geometri Descriptivă 1992 - nov. Sala Dalles, București, a prezentat criticul Marin Mihalache 1995 - Sala Victoria Iași - Icoana pe lemn, a prezentat Gh. Macarie și Valentin Ciucă 1995 - Galeriile „Trianon”, icoane și peisaj mănăstiresc, a prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon” Iași - „Corrida
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Sala Dalles, București, a prezentat criticul Marin Mihalache 1995 - Sala Victoria Iași - Icoana pe lemn, a prezentat Gh. Macarie și Valentin Ciucă 1995 - Galeriile „Trianon”, icoane și peisaj mănăstiresc, a prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon” Iași - „Corrida”, a prezentat Gloria Lăcătușu și Valentin Ciucă 1997 - dec. - Culori din grădina mea
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Cultură Ploiești - Tema “ Compoziția” cu lucrarea „Târg la Toplița” 1987 - Casa de Cultură Bistrița Năsăud - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1988 - Expoziția „Artur Verona” - Ed. a 7-a Dorohoi, Galeriile de Artă Minerva 1988 - Virtuțile plastice ale peisajului românesc - Ed. A III-a, Galeriile de Artă Constanța 1989 - Expoziția anuală Republicană - Sala Dalles București 1991 - Galeriile de Artă „Ștefan Dimitrescu” RTV Iași - 50 de ani de radio 1993 - Sala Dalles București - ”Culorile primăverii”, prezintă criticul Marin Mihalache 1994
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de Pictură Alba Iulia 1998 - Galeriile de Artă „Petru Rareș” - Hârlău 1999 - Salonul Național de Pictură Alba Iulia 2000 - Salonul anual al Filialei U.A.P. Iași - Muzeul de Artă Palatul Culturii 2000 - Ritmuri plastice - Galeriile Cupola Iași 2000 - Expoziția - Tabăra, peisaje ieșeni, flori portrete - Palatul Culturii, Iași, președintele expoziției pictorul Adrian Podoleanu 2001 - Pictori ieșeni - Muzeul de Artă Bacău 2002 - Centrul Cultural German -a prezentat prof. univ. Cleopatra Mociuțchi 2002 - Salonul anual al filialei U. A. P., Iași - Muzeul de Artă Palatul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Zbranca - Steliana Delia Beiu - „Flacăra Iașului”, 22 dec., 1979 8 Expoziția Viorica Toporaș - Steliana Deia Beiu - „Flacăra Iașului”, 4 iulie, 1981 9 Expoziția Viorica Toporaș - George Chirilă, „Contemporanul”, oct. 1981 10 Catalog 1981 „Rotonda U.M.F.” - Aurel Leon - Cuvânt înainte 11 Peisaje Steliana Delia Beiu - „Cronica”, 30 aprilie, 1982 12 Viorica Toporaș în Sala Victoria - Aurel Leon, „Cronica”, nr. 30, din 29 iulie, 1983 13 Viorica Toporaș - N.D. Zaharia, „Flacăra Iașului”, oct., 1983 14 Evocări - toamne, ierni, oameni - Constantin Ciopraga, „Flacăra Iașului
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ca fiind propriu Mediteranei, “un fel de amestec de cer, de pământ și de apă, variabil pentru fiecare și alcătuind climatul nostru”, (...) “o lumină care face ca lumea să pară străvezie“. Ea își notează tonalitățile știind că un astfel de peisaj “trebuie să-l începi întotdeauna neutru“, pentru ca abia apoi să te oprești la suculența unui pământ care cuprinde și țărmurile zdrumicate ale Adriaticii și misterioasa Corsică și acea mare a grecilor, leagăn al civilizației noastre. Privindu-i grafica îl răsfoiești
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
terestrului, ritmul veșniciei marcat de obsesia infinitului, lucruri ce țin de sensibilitatea și puterea de exprimare pe care le strunește în spațiul artei. Temele artistice ce figurează atmosfera Iașilor de ieri și de azi privesc în anotimpuri, ipostazele simbolice ale peisajului. Copaci, case și drumuri, coline, parcuri părăsite, sunt doar sugestii perspectivale desfășurate pe un cer vibrant cromatic, deopotrivă de calm, deopotrivă de insinuant sau vorace. Volumele, hotarnice linii ori tușe comunică în câmpul pictural, se topesc în game calde sau
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
insinuant sau vorace. Volumele, hotarnice linii ori tușe comunică în câmpul pictural, se topesc în game calde sau reci de griuri colorate, tonalitățile dominante fiind determinate de anotimp. Sintetizarea treptată a formelor, „potolirea gamelor” au dus la imaginea survenită în peisaj, la rafinamente picturale ce definesc personalitatea artistei în pictura ieșeană. Deschiderea artistei către experiențele artistice ale lumii este dublată de puterea constituirii unor unități armonice, care în fapt sunt sinteze absorbante și posesive ale acestor locuri. Traian MOCANU - 1998 VIORICA
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
temă. În felul acesta, publicul recunoaște „aerul” și „culoarea” picturii Vioricăi Toporaș, semnătura devenind inutilă. Aurel LEON - 1983 VIORICA TOPORAȘ [...] În mai toate aceste scene ludice, de un colorit atrăgător, adesea cu accente exuberante, personajele apar în mișcare, impetuos dezlănțuite. Peisajul, când e prezent, constituie doar locul unei acțiuni, fundalul aproape neutru al desfășurării unor scene dinamice, tensionate, în care elementul principal rămâne figura umană, adecvat costumată, vestimentația constituind, de fiecare dată, pretextul realizării unor acorduri cromatice viguros ritmate, care conferă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de pictură din Sala „Galla“ București a Uniunii Artiștilor Plastici din România în care expun lucrări în ulei și acuarelă: Monica Gorovei, Mariana Stratulat și Viorica Toporaș [...] Ce să admiri mai întâi? Sau așezarea domoală, cu prietenie și admirașie de peisajele plaiurilor ieșene și dinîmprejurimi, pline de frumusețe, redate în culori, simetrie și plinătate creatoare, de cătreneobosita și talentata Viorica Toporaș.În lucrările expuse descoperi simțiri moldovenești, cu titluri poetice, colorit specific,sensibilitate și măiestrie.Viorica Toporaș, care a lucrat multă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
publicate. Folcloriștii autohtoni au realizat câteva dicționare referitoare la figurile mitologice, datinile și sărbătorile populare, iar unele dicționare de sociologie și o traducere a unui dicționar de antropologie ar putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii ’70. Cu toate acestea, tânărul Învățăcel sau cititorul pasionat de antropologie nu beneficiază Încă de nicio carte consacrată familiarizării lui cu formele ceremoniale și mitologice și cu limbajul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și faptele de instituire. Uneori, cele două mișcări se suprapun: pe locurile marilor bătălii, considerate definitorii pentru identitatea unei comunități, se refac vestigiile arheologice sau se ridică monumente comemorative, mausolee, statui, altare sau complexuri religioase: „Evenimentele trecute par fixate În peisajul În care au avut loc. Textele pot fi corectate sau rescrise, filmele pot să modifice povestea, iar fotografiile pot fi trucate. Peisajul rămâne Însă imuabil. De secole, această impresie de imuabilitate a pus În mișcare pelerinii către locuri geografice care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vestigiile arheologice sau se ridică monumente comemorative, mausolee, statui, altare sau complexuri religioase: „Evenimentele trecute par fixate În peisajul În care au avut loc. Textele pot fi corectate sau rescrise, filmele pot să modifice povestea, iar fotografiile pot fi trucate. Peisajul rămâne Însă imuabil. De secole, această impresie de imuabilitate a pus În mișcare pelerinii către locuri geografice care Încorporează memoria evenimentelor sacre” (C. Koonz, 1994, p. 258). În această categorie intră locuri precum Gettysburg, Alamo, Lexington și Mount Rushmore din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
autohtonului - o nouă „situație” cosmică și instituțională se instaurează În lume. (M. Eliade, 1981, pp. 215-216) Mitul cosmogonic cel mai cunoscut la populațiile Asiei Centrale și Septentrionale este un mit aproape universal răspândit, deși În forme destul de diferite. ș...ț Peisajul său este Întotdeauna același: Marile Ape de dinaintea Creației. Scenariul prezintă variante: 1. Dumnezeu, sub formă de animal, se scufundă În hăul apelor, ca să aducă puțin pământ din care să facă lumea; 2. sau trimite pentru aceasta un animal amfibie; 3
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]