162,438 matches
-
și organisme vii incluzând bacteriile electroluminescente; de exemplu, potențialul de membrană al unei celule și curenții electrici din nervi și mușchi ca rezultat al potențialului de acțiune. Alte arii de studiu includ orientarea animalelor folosind câmpurile geomagnetice; efectele posibile ale surselor umane de câmp electromagnetic precum telefoanele mobile, și dezvoltarea unor noi terapii pentru remedierea acestor efecte. Termenul poate fi folosit și cu referire la capacitatea unor celule vii, țesuturi și organisme de a produce câmpuri electrice și reacțiile celulelor la
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
ferită. În plus față de bobina detectoare, amplasată deasupra inimii, ei au folosit și o bobină identică, legată în serie cu prima dar amplasată lateral. Cele două bobine erau în opoziție ceea ce facilita anularea câmpurilor magnetice distante ce proveneau din alte surse. O remarcabilă creștere a senzitivității măsurătorilor biomagnetice a fost obținută prin utilizarea dispozitivelor supraconductoare numite SQUID ("Superconducting QUantum Interference Device)"
Bioelectromagnetism () [Corola-website/Science/332933_a_334262]
-
numesc pecenegi” ce se referă la realitățile etno-politice nord-dunărene. "Suda" este în același timp un dicționar care explică formele gramaticale complexe și dă definițiile unor cuvinte rare în greaca veche. Este și o enciclopedie care comentează persoane, locuri sau instituții. Sursele pe care le utilizează sunt deseori biblice sau antice și nu furnizează decât puține informații despre epoca bizantină. Ingnorată în Evul Mediu, lucrarea a fost redactată în Imperiul Bizantin. A fost publicată, pentru prima oară, în Europa în 1499, la
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
despre scriitori păgâni și creștini, dintre care cei mai mulți dispăruți; Scholiile despre Aristofan, Sofocle și Tucidide au servit mult. Notițele biografice provin, adesea, din mărturiile autorului, din "Onomatologion" sau din "Pinax" de Hesychius din Milet (secolul al VI-lea). Printre alte surse folosite din abundență figurează "Excerpta" de Constantin Porfirogenetul, "Cronica" lui Gheorghe Harmatolos / Gheorghe Călugărul, biografiile lui Diogenes Laertios, lucrările lui Athenaeus și ale lui Philostrates. Documentul conține prima mențiune despre românii (valahii) din nordul Dunării sub etnonimul "daci". Pentru unii
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
ca și cum ar fi vorba despre un personaj diferit. În revanșă, poate deveni foarte interesant de-a lungul notelor biografice sau ale citărilor. Faptele pe care le relatează nu sunt întotdeauna exacte, dar lucrările despre Antichitatea greacă citează foarte frecvent această sursă. Era o lucrare foarte populară și, din această cauză, numeroase manuscrise sau extracte au fost păstrate. Autori mai târzii, ca Eustathius din Thessalonica, Ioan Zonaras, Constantin Lascaris sau chiar Maxim Grecul, s-au folosit din plin de această lucrare. Dacă
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
poate face pe un drum sătesc, ce se desprinde din DN15 din apropierea podului ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec Episcopul în a sa "Cronică a Romanului și a Episcopiei
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
achiziționarea unui teren din Pleașa, județul Prahova, plasat în perimetrul Dealul Mare. Aici va înființa, pe baza unui proiect propriu, prima sa fabrică speciaizată în producția de băuturi spirtoase. Beneficiind de un cadru natural ideal, ecologic, și dispunînd de o surse de apă cu o puritate garantată, esențială în producția de băuturi, fabrica s-a dezvoltat în următorii ani într-un ritm foarte susținut. Evoluția constant pozitivă a afacerilor a creat cadrul propice extinderii gamei de produse sub marca Alexandrion și
Nawaf Salameh () [Corola-website/Science/333559_a_334888]
-
care trec printr-o sită de 500 μm dar sunt reținute de o sită de 67 μm (cu diametrul de ~0.06 - 0.5 mm). Agenția pentru Protecția Mediului a Statelor Unite a declarat într-un raport din anul 1992 că sursa principală de materiale plastice în mediul marin o reprezintă pierderile din timpul fabricării și transportului, sau, în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
în unele cazuri, înainte de atingerea stadiului de fabricație. Studii recente arată faptul că cele mai multe microparticule din material plastic identificate în mediul marin sunt rezultatul procesului de fragmentare și de descompunere a deșeurilor din materiale plastice. <br> Deșeurile plastice provenite din surse terestre constituie 80% din deșeurile de acest gen, prezente în mediul marin. Astfel de materiale plastice includ microplasticele primare utilizate în produsele cosmetice și în tehnologia de sablare uscată cu jet de aer. Aceste tipuri de plastic au un potențial
Microplastic () [Corola-website/Science/333542_a_334871]
-
Anihilare (2014) (titlu original "Annihilation") este un roman science fictionhorror al scriitorului american Jeff VanderMeer. Acesta este primul volum al trilogiei Southern Reach, a cărei acțiune se petrece într-o zonă abandonată, izolată de restul civilizației, numită Aria X. Sursa de inspirație a romanului și a seriei a constituit-o drumul de paisprezece mile din St. Marks National Wildlife Refuge, aflat în nordul Floridei. Mare parte din flora și fauna văzută de VanderMeer în această zonă în ultimii 17 ani
Anihilare (roman) () [Corola-website/Science/333576_a_334905]
-
ales că în Coran este scris în partea 25, Sura 42, Sfatul, că „Nimic nu este asemenea lui". Se presupune că Ghaylăn a negat atributele lui Allah. Ghaylăn a negat ideea că ar fi Coranul la fel de vechi ca Dumnezeu. Unele surse spun că Ghaylăn a trăit în Damasc în apropierea porții de la est. Ghaylăn a mai fost numit și ibn Yuns. Ghaylăn a fost servitor din tribul Rasip. Ghaylăn a fost apoi membru al armatei făcând parte din cavalerie și a
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
erau discutate de către gânditorii musulmani problema predestinării (jabr), a liberului arbitru (ikiyar) și problema justiției divine. În secolul I doi gânditori musulmani au susținut ideile de liber arbitru și libertate umană: Ma’bad al-Juhanī și Ghaylăn al-Dimashqi, iar conform acestei surse de informare primul dintre aceștia a murit în 80 (699), iar al doilea dintre aceștia a murit în 105 (723). Autorul cărții „O introducere în științele islamice” a menționat că alți gânditori s-au opus ideilor de liber arbitru și
Ghaylān ibn Marwan al Dimashqi () [Corola-website/Science/333566_a_334895]
-
întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee și mijloace specifice . Acțiunea de stingere a incendiului diferă în funcție de tipul materialului: Pentru a fi incendiu trebuie să fie simultan o cantitate suficientă de material combustibil, oxigen (aer) si o sursă de aprindere. În practică, se spune că se produce un incendiu, atunci când se formează așa numitul triunghi al focului cu laturi egale. Apa este substanța de stingere cu cea mai mare eficacitate în ceea ce privește stingerea incendiilor din clasa A, datorită căldurii
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
trebuie aplicată în așa fel încât să acopere materialul care arde, blocând contactul focului cu oxigenul. Acest lucru va duce în final la stingerea focului din cauza lipsei oxigenului. Spuna nu se poate utiliza la incendiile în care sunt implicate și surse de electricitate. Pulberile stingătoare sunt amestecuri de substanțe chimice solide, fin divizate, având unul sau mai mulți componenți principali și o serie de aditivi pentru ameliorarea caracteristicilor de mobilitate și depozitare. După destinație, pulberile stingătoare sunt de două tipuri: Datorită
Stingerea incendiilor () [Corola-website/Science/333574_a_334903]
-
coreene, Tamna a îngenunchiat de bunăvoie în fața Sillei, iar celor 3 prințese din regatul subjugat li s-au dat titlurile Seongju (성주, 星主), Wangja (왕자, 王子) și Donae (도내, 内 都) pentru ca regatul lor să fie menționat în istorie. Unele surse menționează că acest eveniment a avut loc în timpul regelui Munmu, la sfârșitul secolului al VII-lea. Tamna și-a recăpătat independența abia după ce Silla a căzut, în 935, dar nu pentru mult timp. În 938, a fost din nou subjugată
Tamna () [Corola-website/Science/333580_a_334909]
-
a fost tradusă în secolul al XII-lea,iar în secolul al XIII-lea a fost tradusă "Al-Hawi" - "Cartea cuprinzătoare" a lui Ar-Razi, fiind mult mai complex decât "Canonul medicinii." Până în secolul al XVI-lea,aceste lucrări au reprezentat principala sursă pentru studierea medicinii în universitățile europene. Occidentul a făcut cunoștință cu filisofia greacă,datorită lucrărilor și traducerilor arabe. Conform declarațiilor unor occidentali obiectivi,în Evul Mediu arabii au fost proferorii Europei timp de șase secole. Printre protagoniștii literaturii europene din
Impactul islamului asupra istoriei () [Corola-website/Science/333590_a_334919]
-
cunoscut și ca Abu Mihriz. S-a născut în Kufa dar apoi s-a stabilit în Khurasan în timpul primului secol al Hegirei. A murit în anul 746 (128 AH) (conform [http://www.at-tawhid.net/article-jahm-ibn-safwan-m-128-88752244.html) sau 745 după altă sursă (Imaldaldin Al-Jubouri). Nu s-au păstrat scrieri ale lui Jahm bin Safwan. Jahm bin Safwan este un "inovator care a fondat propria sa secta numită al jahmiyyah (secta jahmită), a cărei doctrină are câteva puncte comune cu aceea a mu
Jahm ibn Safwan () [Corola-website/Science/333589_a_334918]
-
iei partea zidită de Allah în deplină ruină! Cea mai mare parte a cuvintelor folosite în dialectul vorbit în Khwarezm în timpul vieții lui Al -Zamaḫšarī se regăsește în dicționarul arab - persan scris de acesta. Acest dicționar,Muqaddimat al-Adab este o sursă foarte importantă pentru a studia această limbă pe cale de dispariție.
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
lui 'Uthman. Acest război civil s-a desfășurat în decursul a 5 ani între 656 și 661. Totul a început după moartea celui de-al treilea calif, ‘ ibn ‘Affan, care fusese omorât de către rebelii ce i-au invadat căminul. Alte surse menționează că " ’Uthman a fost omorât după 12 ani din cauza nemulțumirilor extinse datorită manierei sale de a conduce. Clanul sau Omeyyad a fost implicat în revoltă pentru uciderea fiului lui ’Abu Bakr” Acest asasinat a dus la alegrea unui nou
Muawiya () [Corola-website/Science/333587_a_334916]
-
alătură unui grup de sufiști care a dus o serie de bătălii împotriva Cruciaților. Saadi este capturat de Cruciați la Acra , unde petrece șapte ani ca sclav săpând la digurile fortăreței orașului. Eliberarea sa din sclavie rămâne o enigmă. Unele surse susțin că Saadi a fost eliberat ca urmare a compensației plătite de Mameluci pentru răscumpărarea prizonierilor musulmani aflați în captivitatea Cruciaților. Alte surse, care iau în calcul o poveste din Golestan, susțin că poetul ar fi fost răscumpărat de un
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
șapte ani ca sclav săpând la digurile fortăreței orașului. Eliberarea sa din sclavie rămâne o enigmă. Unele surse susțin că Saadi a fost eliberat ca urmare a compensației plătite de Mameluci pentru răscumpărarea prizonierilor musulmani aflați în captivitatea Cruciaților. Alte surse, care iau în calcul o poveste din Golestan, susțin că poetul ar fi fost răscumpărat de un bogat compatriot din Alep, care i-ar fi dat și mâna fiicei sale. Saadi a vizitat Ierusalimul și a mers în pelerinaj la
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
Egipt) • el Mūled - Nașterea (arabii din Tunisia) • Maulid Nabi - Nașterea Profetului (Indonezia) • Maulud Nabi - Nașterea Profetului (Malayezia) • Mawlūd-e Sharīf - Nașterea Profetului (Dârî/Urdu) Mevlid-i Șerif - Sfântă naștere / (Turcia) • Mevlud/Mevlid -Nașterea Profetului (Bosnia) • Yawm an-Nabī - Ziua Profetului (Arabă) Nu există surse care să ateste comemorarea nașterii profetului, în perioada ommeyadă și/sau abbasidă. Abia după 350 ani de la Hijra, în Egipt, a început să fie sărbătorită în timpul Fatimizilor. În perioada otomană, pe vremea lui Selim al II-lea, nașterea profetului era
Mawlid - Nașterea Profetului () [Corola-website/Science/333604_a_334933]
-
social, Wikipedia susține ideea că există o singură lume, chiar și dacă în diversitate. Ea este o lucrare de referință digitală, disponibilă în multe limbi și aflată în permanentă dezvoltare. Prin caracterul său deschis, Wikipedia scoate în evidență faptul că sursele cunoașterii nu sunt neutre și trebuie permanent cumpănite. Prin atenția critică pe care o acordă textului, surselor și răspândirii cunoașterii, Wikipedia reflectă ideile lui Erasmus din Rotterdam, cetățean al lumii al cărui nume îl poartă premiul.
Premiul Erasmus () [Corola-website/Science/333615_a_334944]
-
lucrare de referință digitală, disponibilă în multe limbi și aflată în permanentă dezvoltare. Prin caracterul său deschis, Wikipedia scoate în evidență faptul că sursele cunoașterii nu sunt neutre și trebuie permanent cumpănite. Prin atenția critică pe care o acordă textului, surselor și răspândirii cunoașterii, Wikipedia reflectă ideile lui Erasmus din Rotterdam, cetățean al lumii al cărui nume îl poartă premiul.
Premiul Erasmus () [Corola-website/Science/333615_a_334944]
-
ei au devenit Conți de Metz și au condus în Alsacia și Lorena. Ducii renascentiști de Lorena au avut tendința de a aroga strămoși carolingieni, așa cum este ilustrat de Alexandre Dumas, în romanul "Doamna de Monsoreau" (1846);, de fapt, puținele surse existente în legătură cu primele generații care să reconstruiască un arbore genealogic pentru strămoșii Casei de Alsacia implică multe presupuneri. Ceea ce este sigur demonstrat este că în 1048 împăratul german Henric al III-lea a acordat ducatul Lorenei superioare lui Adalbert de
Casa de Lorena () [Corola-website/Science/333620_a_334949]