161,927 matches
-
material și are nevoie de noi impulsuri. În legătură cu această idee va fi formulată critica virulentă a lui Leibniz, care nu putea accepta imaginea unui Dumnezeu care intervenea precum un ceasornicar nepriceput pentru a întoarce rotițele ceasului care înceta să mai meargă. În secțiunea finală din lucrarea Optica, intitulată Queries (Chestiuni), Newton abordează o serie de probleme care țin de aspectele inobservabile ale materiei. De exemplu, apare aici ideea posibilității ca între particulele corpurilor să opereze o forță asemănătoare gravitației care justifică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
de diferențele dintre ei, să poată să împărtășească aceeași experiență și să se simtă în mod egal acceptați (pentru că numai așa vor ajunge să-i accepte pe ceilalți). Împărțirii îi aparțin toate materializările solidarității în cadrul clasei și în exterior. Acestea merg de la ascultarea celuilalt, până la colaborarea și împărțirea componențelor, la recunoașterea și la apărarea drepturilor celuilalt, ca și la ajutorul reciproc (P. Dasen, C. Perregaux, M. Rey, 1999, p. 185). Dar cum se ajunge de la solidaritate la autonomie? Puntea de legătură
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
devenirii copilului. Adepții educației noi, de exemplu, se situează la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge atât de departe în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă recomandă intervenția adultului numai la cererea copilului, în rest, lăsându-i acestuia din urmă libertatea de a-și alege activitățile. Concepțiile amintite limitează foarte mult sau chiar neagă necesitatea intervenției
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
doar de 42 de ori. Un alt element „surprinzător” este diferența mare între frecvențele caracteristicii aflate pe primul loc și cea aflată pe locul al doilea. Având în vedere scăderea frecvențelor, nu s-au mai luat în considerare restul caracteristicilor. Mergând mai departe cu analiza se observă că aceste trăsături identificate chiar de către elevi adolescenți nu aduc nimic nou din punct de vedere al conținutului. „Libertate”, „impulsivitate”, „curiozitate”, „inteligență”, „nonconformism” apar drept caracteristici unanim recunoscute ale acestei perioade. Ceea ce sar putea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de conținut s-au constatat diferențe între răspunsurile băieților și cele ale fetelor. Este vorba mai mult despre particularități ale răspunsurilor celor dintâi. Astfel băieții par mai „duri” oferind răspunsuri de genul „nebun”, „rebel”, „vulgar” pentru a caracteriza elevul adolescent, mergând până la cuvinte de jargon precum „șmecher”, sau „stresat de mate”. Pentru elevul autonom cele mai „șocante” trăsături au fost identificate tot de băieți. Acestea au fost: „se duc la Mall”, „învață când are chef”, „se distrează prin cluburi”. Spre deosebire de băieți
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Kruczkowski, Kordian și țăranul, București, 1952 (în colaborare cu Teodor Holban); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu Jean Grosu și V. Bănățeanu); V. Kaverin, Doi căpitani, București, 1956 (în colaborare cu Lidia Zamfirescu); A. Verșinin, Cei ce merg împotriva curentului, București, 1956 (în colaborare cu E. Antonescu); Aleksandr Fadeev, Înfrângere, București, 1957 (în colaborare cu Maria Roth), Tânăra gardă, București, 1959 (în colaborare cu Natalia Stroe); Lessa Origines, Dona Beralda își caută fiica, București, 1957 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
atributele ei. Fiind asimilată cu Inanna și cu Astharte, lui Ishtar i s-a atribuit și iubirea pentru trufașul rege sumerian Ghilgameș, de iubirea căruia a vrut să se elibereze, de aceea l-a omorât. S-a răzgândit însă, a mers în infern unde, prin magie, l-a readus la viață. Astharte este zeița feniciană a frumuseții, fecundității, procreației și patroana prostituatelor sacre din temple. Este asimilată cu Inanna și cu Ishtar. Fenicia s-a aflat în teritoriul de pe coasta răsăriteană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe intruși. Rahab i-a apărat de mânia regelui, ascunzându-i sub niște fuioare de in. Pe o funie i-a coborât în afara cetății, după ce i-a încredințat că Ierihonul este slăbit și ușor de cucerit. I-a îndrumat să meargă spre munte, să se ascundă trei zile și apoi să continue drumul. Cei doi intruși i-au cerut lui Rahab să pună la geam un fir roșu pentru a semnaliza că nu-i va fi casa atacată. Drept recompensă, ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iar în cinstea ei s-au prins în horă. Și ea a luat ramuri în mână și le-a dat femeilor care o însoțeau. Și s-a încununat cu ramuri de măslin, atât ea cât și însoțitoarele ei. Și ea mergea în fruntea poporului și conducea corul femeilor. Și toți bărbații lui Israel, cu arme și încununați, o însoțeau în cântare de laudă. (Cartea Iuditei, 15: 12, 13). Dalila (în ebraică, slabă, plăpândă) este o tânără din neamul filistenilor de care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
determinat pe Dumnezeu să hotărască a distruge cetățile. Se spune în Facerea / Geneza: Zis-a Domnul: "Strigarea Sodomei și a Gomorei e mare, păcatul lor cumplit de greu." (18: 20). Doi îngeri, trimișii Domnului, au luat înfățișare omenească și au mers la Sodoma, unde au fost găzduiți de Lot. Sodomiții au venit pentru a-i captura pe intruși. Lot i-a apărat, oferind în schimb năvălitorilor, pentru a-i îmbuna, pe fiicele lui. Sodomiții au fost alungați iar cei doi îngeri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ele s-a culcat, din greșeală, peste el și copilul a murit. A schimbat copilul mort cu cel viu iar cealaltă a femeie a recunoscut că nu este copilul ei. Cauza conflictului era revendicarea copilului viu și, pentru judecare, au mers la Solomon. Regele le-a ascultat și s-a gândit să identifice adevărata mamă a copilului viu. A cerut o sabie pentru a tăia copilul și să dea fiecăreia câte o jumătate. Una dintre femei, disperată, i-a cerut regelui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
n-a încetat să-Mi sărute picioarele. De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis: Iertate îți sunt păcatele. Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace." (7: 44, 45, 46, 47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era lapidarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și derutați, fariseii s-au îndepărtat. Rămas singur cu femeia, Iisus i-a spus: "Femeie, unde sunt pârâșii tăi? Nu te-a osândit niciunul?". Iar ea a zis: "Niciunul, Doamne". Și Iisus i-a spus: "Nu te osândesc nici Eu. Mergi, de-acum să nu mai păcătuiești." (8: 3, 4, 5, 7, 10, 10). Maria Magdalena este modelul biblic al pocăinței prin renunțarea la viața păcătoasă și slujirea cu credință și smerenie lui Iisus. Se cunosc multe istorii și legende legate
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Evanghelia după Matei: Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeți, că știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis; veniți de vedeți locul unde a zăcut. Și degrabă mergând, spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți și iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
știu că pe Iisus cel răstignit Îl căutați. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis; veniți de vedeți locul unde a zăcut. Și degrabă mergând, spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți și iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (28: 5-8). Când femeile au venit la mormânt
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Învierii și faptul că Mariei Magdalena i S-a arătat Iisus, că a dus vestea ucenicilor. Plângea lângă mormânt când Iisus i S-a arătat, zicând: "Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru". Ea a vestit minunea Învierii. Și a venit Maria Magdalena vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul și acestea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Pace vouă! Luați Duh Sfânt." (20: 17, 18, 19, 22). Au circulat și circulă numeroase variante legate de viața Mariei Magdalena. În tradiția greacă, Maria l-ar fi urmat pe Apostolul Ioan, logodnicul ei și ucenicul lui Iisus, ar fi mers cu el în Efes și acolo ar fi murit. Moaștele lor ar fi fost aduse și așezate în Biserica "Sfântul Lazăr" din Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea. După tradiția occidentală, Maria Magdalena ar fi ajuns la Roma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
părintesc și a plecat la Alexandria, oraș în Egipt în care mișunau femei ca oferte de plăceri carnale. În acest loc de pierzanie, a trăit ea șaptesprezece ani. Într-o zi, s-a alăturat unui grup de pelerini dornici să meargă în locurile sfinte din Ierusalim. Dorea să se închine lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Isus. Pe drum, conform năravului, a sedus mai mulți bărbați, la fel, în Ierusalim. În ziua de 14 septembrie, Ziua Înălțării Sfintei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dezvăluit fapte din viața ei lumească. La doisprezece ani și-a părăsit familia și a plecat în Alexandria unde a dus o viață de desfrâu. I-a povestit monahului cum s-a hotărât să se alăture grupului de pelerini ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cum s-a hotărât să se alăture grupului de pelerini ce mergea la Ierusalim, cum a vrut să intre în Biserica Sfântului Mormânt și nu a putut, cum o voce i-a șoptit să-și ia câteva merinde și să meargă să se pocăiască în pustiu. După ce și-a terminat merindele, s-a hrănit cu ierburile deșertului, s-a adăpostit în grote, s-a acoperit cu Cuvântul Domnului, în nădejdea mântuirii. I-a cerut monahului s-o împărtășească, el a zărit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ispitei de a privi o femeie desfrânată. I-a spus diaconului Iacob că a visat o porumbiță ce s-a apropiat de altar; era murdară, s-a curățat în cristelniță și s-a înălțat la cer. Tânăra artistă, măgulită, a mers în Biserica în care a predicat episcopul, a fost impresionată de predică, s-a căit pentru că a fost o podoabă a diavolului, ducând o viață desfrânată, i-a cerut s-o boteze, luându-și numele Pelaghia, și, cerându-i haine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vinovat că nu a ocrotit-o suficient pe nepoata sa, că nu a avertizat-o de eventualele ispite. S-a întors la mânăstire, în chilie a mai trăit, în rugăciune și în privațiuni lumești, încă cinci ani, după care a mers la Domnul. Teodora trăia, în jurul anului 472, la Alexandria, în Egipt. Părinții au căsătorit-o cu un demnitar și era fericită. Ademenită de un tânăr, a încălcat jurământul fidelității. Văzând că nu poate depăși starea de întristare, și-a luat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
adulte. Acesta este completat de obi, un șal lat purtat la mijloc, fixat cu o fundă în spate, cu o simbolistică specială. Chimonoul era de fiecare zi, fudangi, și pentru ocazii, haregi. Sandalele, zori, cu platformă înaltă, le obliga să meargă elegant și cu pași mărunți. Gulerul era o componentă importantă a vestimentației și marca gâtul, locul cu o senzualitate aparte. O altă atracție pentru privitor reprezenta coafura complicată și sofisticată, efectuată de maeștri specializați, și care se menținea un timp
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-și ofere fetele pentru o viață respectabilă sigură, selecția făcându-se pe criterii estetice și psihologice riguroase. Odată selectate, fetele erau aduse în ceainării ochaya / okasan conduse de patroane ce se ocupau de educația fetelor. Învățau de timpuriu să meargă elegant, să salute, să vorbească, să-și poarte hainele, să întrețină o conversație. Toate gesturile: să deschidă, să închidă ușa, să țină o ceașcă în mână, să poarte evantaiul, să prepare ceaiul, să-l ofere etc. trebuiau executate cu grație
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
auzind de slava lui Solomon cea în numele Domnului, a venit să-i încerce înțelepciunea cu cuvinte greu de înțeles. Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogăție, cu cămile încărcate cu aromate, cu foarte mult aur și pietre scumpe, a mers la Solomon și s-a sfătuit cu el pentru tot ce avea ea pe inimă. Și i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei și n-a fost vorbă adâncă pe care să n-o cunoască regele și să nu i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]