16,607 matches
-
Turda, prezidată de către soția medicului Jozsef Reich. Funcționa în oraș și societatea Chevra Kadișa, care se ocupă de înmormântarea evreilor, președinte fiind Weinberger Mor. Datorită donației președintelui comunității, Lazăr Simon, funcționau în oraș și clase de "talmud tora". Cei trei învățători de la „talmud tora” asigurau pregătirea în limba ebraica a copiilor din oraș. Lazăr Simon a îndeplinit funcția de președinte al comunității evreiești timp de peste 35 de ani. Și familia Lazăr Simon se numără printre familiile evreiești vechi ale Turzii. Un
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]
-
25 noiembrie 1996, București) a fost un teatrolog, prozator și dramaturg român, fiul Surei și al lui Isac Moscovici, constructor. După mărturia scriitorului din 1985, primii ani de școală i-a urmat în satul Scânteia, jud. Iași, avându-l ca învățător pe domnul Marian, un "Domnul Trandafir" al vremurilor sale. În iunie 1935 Valentin Silvestru a fost admis la Liceul Național Iași și repartizat în clasa I A, pentru anul școlar 1935-1936. După absolvirea Liceului Național din Iași în 1942, urmează
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
a fost o asociație profesională din Comitatul Sălaj înființată în 1871 cu sediul la Șimleu Silvaniei. Este cea mai veche asociație culturală din Sălaj. În iunie 1919 sediul s-a mutat la Zalău, iar denumirea s-a schimbat în Asociația Învățătorilor Români Sălăjeni. Pe 16 octombrie 1870, la adunarea convocată la Șimleu Silvaniei, se dezbat și se aprobă statutele "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni", alegându-se totodată și un birou de conducere provizoriu. Statutele sunt trimise, apoi, spre aprobare ministerului de resort
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
asociație culturală din Sălaj. În iunie 1919 sediul s-a mutat la Zalău, iar denumirea s-a schimbat în Asociația Învățătorilor Români Sălăjeni. Pe 16 octombrie 1870, la adunarea convocată la Șimleu Silvaniei, se dezbat și se aprobă statutele "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni", alegându-se totodată și un birou de conducere provizoriu. Statutele sunt trimise, apoi, spre aprobare ministerului de resort, care le retrimite la Șimleu aprobate, cu unele modificari neesențiale, pe data de 12 iunie 1871. Printre cei 17 membrii
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
-se totodată și un birou de conducere provizoriu. Statutele sunt trimise, apoi, spre aprobare ministerului de resort, care le retrimite la Șimleu aprobate, cu unele modificari neesențiale, pe data de 12 iunie 1871. Printre cei 17 membrii fondatori ai Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni s-a aflat și preotul Gavril Vaida. Amintim câteva din personalitățile sălăjene marcante, care au fondat reuniunea: Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu, ulterior canonic de Gherla; Vasiliu Pop, canonic de Gherla; marele om politic și mecen Gheorghe Pop de
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
de religie și limba română la gimnaziul superior din Satu Mare; Gavril Trif, la vremea respectivă profesor la preparandia din Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea, se alege o comisie, care urma să elaboreze un proiect pentru a se împărți filialele în mod corespunzător și să se stabilească activitatea lor, sperându-se ca prin această împărțire să se eficientizeze activitatea reuniunii. Cea
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
care urma să elaboreze un proiect pentru a se împărți filialele în mod corespunzător și să se stabilească activitatea lor, sperându-se ca prin această împărțire să se eficientizeze activitatea reuniunii. Cea de-a 32-a adunare generală a "Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni" are loc în Bobota pe 10 august 1902. În funcția de președinte a fost reales vicarul Alimpiu Barboloviciu, vicepreședinte a fost ales Vasile Olteanu, secretar Ioan Hendea, notar George Nichita, casier Nicolae Pop, controlor Daniil Graur senior, iar
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
Nichita, casier Nicolae Pop, controlor Daniil Graur senior, iar ca jurist consult a fost ales dr. Coriolan Meseșian. Pe data de 10 iunie 1919, în cadrul unei adunări care a avut loc la Zalău, se schimbă denumirea societății din "" în "Asociația Învățătorilor Români Sălăjeni", ca secție a asociației transilvănene.
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
a fost un ziar didactic și politic al învățătorilor români din Ungaria, al cărui prim număr a apărut la Șimleu Silvaniei pe 1 octombrie 1912, sub conducerea lui Daniil Graur. În ziua de 26 iulie 1912 la scoala română din Șimleu Silvaniei a fost ales comitetul de redacție: Președinte
Gazeta Învățătorilor () [Corola-website/Science/323948_a_325277]
-
redacție Simion Oros, redactor-șef și girant Ioan P. Lazăr, iar restul: membri în Comitet. Tot în această ședință se redactează și semnează următorul act: Fondatorii împreună își asemneaza salariile lor pe un an de zile, înființează în Simleu "Gazeta învățătorilor", un organ de publicitate al tuturor învățătorilor români din întreg Ardealul. A fost un săptămânal, în 4 p., format 290x420, redactor-responsabil Ioan P. Lazăr, secretar de redacție, Simion Oros. Gazeta s-a tipărit la tipografia “Victoria“ din Șimleu Silvaniei. Din
Gazeta Învățătorilor () [Corola-website/Science/323948_a_325277]
-
Ioan P. Lazăr, iar restul: membri în Comitet. Tot în această ședință se redactează și semnează următorul act: Fondatorii împreună își asemneaza salariile lor pe un an de zile, înființează în Simleu "Gazeta învățătorilor", un organ de publicitate al tuturor învățătorilor români din întreg Ardealul. A fost un săptămânal, în 4 p., format 290x420, redactor-responsabil Ioan P. Lazăr, secretar de redacție, Simion Oros. Gazeta s-a tipărit la tipografia “Victoria“ din Șimleu Silvaniei. Din 10 noiembrie 1912, proprietar și editor al
Gazeta Învățătorilor () [Corola-website/Science/323948_a_325277]
-
la Șimleu Silvaniei, la tipografia “Măgureanu“, având redactor - responsabil pe Simion Oros. Apare săptămânal sub îngrijirea unui comitet. Foaia apare doar până la 1 august 1928. La 1 martie 1931, gazeta reapare până la 15 aprilie 1931, având subtitlul “organ didactic al învățătorilor din județul Sălaj”. A aparut bilunar sub îngrijirea unui comitet, iar redactor-responsabil era tot Simion Oros.
Gazeta Învățătorilor () [Corola-website/Science/323948_a_325277]
-
(n. 6 august 1834, Chilioara — d. 10 decembrie 1914, Bocșa, Sălaj) a fost un protopop greco-catolic și vicar, publicist, presedintele la “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni și “Astra” din Comitatul Sălaj. Tatăl său, Alexandru (1807-19 ianuarie 1869) născut în comuna Crăciunel de lângă Blaj, era prieten cu Vicarul Silvaniei Isidor Alimpiu (1824-1835). Acesta îi face Vicarului o vizită la Șimleu Silvaniei în vara lui 1830
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
a fost ales președintele Despărțământului “Astrei” din Sălaj. În calitate de președinte a organizat două adunări generale la Simleu: prima în 6 august 1878, iar a doua în 6 august 1908. La 15 mai 1874 a fost ales și președinte al “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni”, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 11 ani. Din 1881 a fost membru fondator și membru de încredere al “Reuniunii Femeilor Române Sălăjene”, din 1888 a fost membru fondator și primul președinte al Institutului de Credit
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
mână, strigând: "Caut un Om". Omul, în sensul "Ideilor" platoniciene, nu poate fi găsit, există doar diverși oameni concreți. Krates din Theba, discipol al lui Diogene, propaga arta virtuții și a ascetismului, a făcut trecerea de la cinism către stoicism, fiind învățătorul lui Zenon din Citium. Krates a fost căsătorit cu Hipparchia, una din puținele femei filosoafe din antichitate. Cinismul s-a caracterizat printr-o sfidare a oricărei convenții sau norme sociale. Cinicul pledează pentru o viață naturală, apropiată de animalitate și
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
dintre acestea a fost înființarea, în 1773, a Comisiei pentru Educație Națională ("Komisja Edukacji Narodowej")—primul minister al educației din lume. S-au deschis noi școli în orașe și sate, s-au tipărit manuale în format unic, au fost pregătiți învățători și profesori, iar elevi săraci au primit burse. Armata Uniunii a fost modernizată. S-au introdus reforme economice și comerciale, inițial considerate neimportante de șleahtă, și s-a încurajat dezvoltarea industriei. Țăranii au primit unele drepturi și un nou minister
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
fruntea delegației s-a aflat o serie de personalități de prim-rang din viața publică a românilor bănățeni, de un șir de delegați din rândurile preoților (printre care și episcopii Miron Cristea și Valeriu Traian Frențiu), zeci de profesori și învățători aleși delegați de satele și localitățile de baștină. Marele Sfat Național Român avea în componența sa 44 de membri din tot cuprinsul Banatului. Printre cei 6 secretari se aflau și bănățenii Caius Brediceanu și Traian Novac. Adunarea a proclamat fără
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
Bulăiești, Jud. Orhei, aproape de Nistru, în Basarabia, și-a petrecut copilăria în partea de Nord Vest a Basarabiei, lângă malul Prutului - pe atunci granița de est a României - în comunele Costești și Susleni, în județul Orhei. Tatăl său a fost învățător, dar cu pregătire teologică, ambii părinți fiind descendenți ai unor familii de preoți. Școala primară a început-o în comuna Costești și a terminat-o în comuna Susleni, unde tatăl său a fost mutat cu serviciul. Părinții au vrut să
Vladimir Stângaciu () [Corola-website/Science/318921_a_320250]
-
pe azur”. Amuletele de culoare albastră au darul de a anihila „privirile rele”. Mantia zeului scandinav Odhinn este albastră precum a Fecioarei Maria, care, poetic, este considerată „Crinul albastru”. În mitologia vedică Vișnu reîncarnat în Krișna era vopsit în albastru. Învățătorul Iisus este și el reprezentat în veșminte albastre. „Albastrul, simbolul adevărului și al veșniciei lui dumnezeu (căci ceea ce este adevărat este veșnic) va rămâne întotdeauna simbolul nemuririi omenești” (P Portal). China antică avea față de albastru o atitudine contradictorie. În arta
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară pentru funcția de educator-puericultor, a celui din învățământul preșcolar și primar pentru funcțiile de educatoare/educator și învățătoare/învățător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiștrilor-instructori și a antrenorilor prin unități de învățământ terțiar nonuniversitar. ... ---------- Alin. (2) al art. 236 a fost modificat de pct. 57 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
fost introdus de pct. 59 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014. (1^2) Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, învățător, antrenor și maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației Naționale și se desfășoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenții liceelor pedagogice și colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I. ---------- Alin. (1^2) al
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
abrogată; ---------- Lit. b^1) a art. 247 a fost abrogată de pct. 64 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 486 din 30 iunie 2014. c) în învățământul primar: învățător/învățătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învățământ primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi; ... ---------- Lit. c) a art. 247 a fost modificată de pct. 63 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 iunie
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
octombrie 2011. e) în învățământul preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaționale; ... f) în învățământul special și în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învățător-educator, învățător itinerant și de sprijin, învățător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant și de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză și kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
preșcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaționale; ... f) în învățământul special și în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator, educatoare/educator de sprijin, învățător-educator, învățător itinerant și de sprijin, învățător, maistru-instructor, institutor, profesor itinerant și de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză și kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator nevăzător; ... ---------- Lit.
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]