21,363 matches
-
sînt efectele capitalismului de consum. Căutarea identității este într-adevăr mai intensă în prezent decît în orice altă perioadă. A existat chiar și o anume formă de rebeliune împotriva procesului de producere a identității ca realizare personală în epoca contemporană, accentul fiind pus pe formele de identitate colectivă de grup, națională, religioasă, etnică; se pot face paralele cu așa-numita politică a identității în care indivizii își cîștigă identitatea prin apartenența lor ca membri ai unui anumit grup și prin identitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de modern sau de postmodern. Există argumente în favoarea ambelor poziții. Trăsăturile pe care le-am descris ca aparținînd postmodernității ar putea fi interpretate ca forme accentuate ale unor trăsături deja prezente în epoca modernă, ale unei noi configurații cu noi accente pe care am putea-o numi "postmodernă". De fapt, ca și identitatea însăși, conceptele și termenii sînt constructe sociale, noțiuni arbitrare care servesc la identificarea și aducerea în centrul atenției a unor anumite fenomene care satisfac anumite criterii analitice sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
te căsătorești cu mine?", la care băieții și fetele răspundeau: "Daaa!" Mișcîndu-și energic coapsele și cîntînd "mă faci să mă simt ca o fecioară", ea își dezvelea, unduindu-se, ombilicul intonînd "atinsă pentru prima dată în viață". Această interpretare cu accente sexuale evidente persiflează virginitatea, dar și sexualitatea, ironizîndu-le codurile și gesturile. Acest joc cu codurile sexualității revelează caracterul de construct artificial al acesteia, de produs, în parte, al imaginilor și codurilor culturii populare, și nu un fenomen "natural". Mai arată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Dare. Interpretarea cîntecului "Material Girl" din turneul "Blonde Ambition", de exemplu, este pur și simplu ironie; Madona, împreună cu alte două interprete, apar șezînd pe o platformă înălțată deasupra publicului, cu bigudiuri în păr și în halate de baie, cîntînd cu accente false, în falsetto și cu voci stridente. Imaginea prezintă chinurile și activitățile ridicole ale femeilor pentru a fi "frumoase" și ironizează idealul de "fată materialistă" (pe de altă parte, însă, Madona însăși este exemplul extrem al femeii care depune eforturi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
7 A existat, desigur, o suprapunere a diferitelor stadii de creație și Madona nu și-a abandonat publicul din primele etape și nici nu i-a neglijat interesele. O piesă de pe albumul True Blue intitulată "Where's the Party" continuă accentul pus în stadiile anterioare pe eliberarea de grijile cotidiene cu ajutorul petrecerilor, idee exprimată prin refrene ca "Vreau să-mi eliberez sufletul" și "Vreau să-mi pierd controlul" ("I want to free my soul" și "I want to lose control"). Ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cotidiene cu ajutorul petrecerilor, idee exprimată prin refrene ca "Vreau să-mi eliberez sufletul" și "Vreau să-mi pierd controlul" ("I want to free my soul" și "I want to lose control"). Ca atare, apare întotdeauna în creația Madonei un anumit accent pus pe petrecere și dorința de distracție, legitimînd astfel hedonismul și căutarea plăcerii. 8 Chiar în săptămîna în care Madona a lansat videoclipul "Like a Prayer", a fost transmis și spotul publicitar făcut de ea pentru firma Pepsi, care utiliza
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte, această epocă a dominației conservatoare a fost martoră a numeroase intervenții locale surprinzătoare, a proliferării unor culturi alternative și a unor lupte politice intense, adesea cu orientare culturală. Această experiență a influențat poate și politica postmodernă care a pus accentul pe elementul local în defavoarea celui global; este însă important de observat că atît lupta cu caracter local, cît și cea pe plan național, reprezintă chestiuni de maximă importanță. Pe plan local, se poate adesea observa mai clar o schimbare, deși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
politic este cu adevărat general și se poate aplica oricărei guvernări din orice societate; constituționalismul, pe de altă parte, a avut o sferă de cuprindere mai redusă, deoarece valorile de care se preocupa tindeau să fie liberale. Se poate pune accent pe diversele valori din diverse societăți, însă întrebuințarea corectă a conceptului de sistem politic vizează analiza tuturor formelor de guvernământ, nedepinzând de un anumit set de valori. În al doilea rând, definiția dată privește un sistem politic (sau de guvernământ
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
accepte un grad de "politizare" și au alcătuit organizații desemnate înscrierii populației într-un partid "de masă", al cărui scop principal este exprimarea sprijinului pentru lider și regim; în consecință, aceste partide sunt în mod tipic structurate ierarhic. Se pune accent pe nevoia de recunoaștere a superiorității conducătorului (a calităților sale aproape supraomenești); conceptul de democrație este respins cu desăvârșire. Societatea însăși este privită ca ierarhică, fiecare având locul său în cadrul unui set de poziții ordonate aproape biologic. Scopul este de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt numeroase și apar în mod liber în societate cu alte cuvinte, mai ales în democrațiile liberale occidentale. De la analiza structurală la cea normativă Atâta vreme cât nu se dovedește în ce sens capacitatea sistemului politic presupune existența structurilor diferențiate și autonome, accentul pus pe aceste caracteristici constituie un punct de vedere încărcat de valoare; nu mai avem în vedere elementele structurale, ci pe cele normative. Această abordare a dezvoltării politice a fost adesea acuzată de părtinire ascunsă în favoarea Occidentului. În loc să sugerăm că
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai ales la examinarea motivelor pentru care țările din Europa interbelică și din America Latină începând cu 1945 au suferit prăbușiri ale democrației (Linz și Stepan, 1978). Ele au dus de asemenea la examinarea schimbărilor în ce privește tiparele de valori și la accentul pe mișcarea de la valorile "materialiste" la cele "post-materialiste" în "societățile occidentale din anii '70" (Inglehart, 1990: 66-103). În general, "dezvoltarea" culturală era în mod clar o caracteristică nu doar a societăților "în curs de modernizare", ci și a societăților aflate
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau chiar de clasă. Un astfel de cadru de referință este deosebit de evident în cazul partidelor populiste sau autoritare egalitare de tip comunist. Acest lucru explică în special de ce în țările din lumea a treia s-a pus foarte mult accent pe naționalism. De fapt, unele grupuri, adesea relativ mici, sprijină cu adevărat partidele impuse. Partidele comuniste din Europa de Est au fost susținute într-o anumită măsură de clasa muncitoare industrială; pe de altă parte, în China, dificultățile de implementare a regimului
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
acestui tip, deși între ele au existat variații mai mari decât între partidele liberal-democratice, autoritare egalitare sau tradiționale, unul din exemplele cele mai concludente fiind cel al Uniunii Naționale Africane din Tanzania (TANU). În toate aceste cazuri s-a pus accent pe "dezvoltare" și pe participarea populară, în esență de tip "mobilizator". Aceste partide au fost adesea conduse (și alcătuite) de lideri "carismatici". În anii '90, unele dintre aceste partide s-au orientat către valorile liberal-democratice sau au fost înlocuite de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
eșalonul de vârf, organele executive și secretarii se mențineau permanent în funcție și conduceau partidele după bunul lor plac, acesta fiind mai ales cazul partidelor socialiste. Aceste perspective au fost între timp atenuate (Duverger, 1954); în plus, s-a pus accentul din ce în ce mai mult pe declinul organizațiilor (Daalder și Mair, 1983). Acest declin a fost provocat de două evoluții: prima este rezultatul rolului mai important jucat în viața politică de populație și mai ales în Occident, de diversele grupuri de interese locale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partid au propus o diversitate de alte scopuri, în special conservatoare tradiționale, autoritare inegalitare și populiste, ultima categorie fiind cea mai amplă. Sistemele conservatoare tradiționale au devenit relativ rare, atât datorită faptului că în general în lumea contemporană se pune accent pe dezvoltare cât și pentru că astfel de sisteme cu un singur partid nu par a fi în stare să prevină de-a lungul timpului apariția partidelor de opoziție decât dacă intensifică represiunea, schimbându-și astfel parțial scopurile. Cele mai bune
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un număr de regimuri precum Benin, Congo și Etiopia sunt sau au pretins o vreme a fi marxiste, dar aceste experimente au durat de obicei doar câțiva ani. Aceste sisteme cu un singur partid sunt sau au fost populiste datorită accentului pus atât pe dezvoltare cât și pe participare, deși în grad variat. Unele țări precum Tanzania au permis o multitudine de candidaturi dintre care votanții puteau alege, deși toate în cadrul partidului, în timp ce altele nu au tolerat astfel de soluții. Nivelul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să fie întreprinse, în special pentru țările occidentale, dar aceste analize se concentrează mai presus de toate pe evaluarea diferențelor în politicile guvernamentale în funcție de caracterul de stânga sau de dreapta al partidelor de la putere (Castles, 1982; Budge et al., 1987). Accentul pus pe rolul mai general al partidelor este limitat, acesta referindu-se în special la problema dacă ele modelează structura societății sau, dimpotrivă, sunt în primul rând produsul acelei societăți. Pentru a fi clară, analiza trebuie să ia în calcul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
duce la ambiguități și tensiuni în cadrul partidelor, care apar uneori atunci când partidele sunt înfrânte, deoarece o parte o acuză pe cealaltă că este "prea pragmatică" sau "prea ideologică". Sistemele comuniste și regimurile mai "progresiste" ale lumii a treia au pus accent în mod tradițional mai mult pe mobilizare decât pe reprezentare. Susținătorii lor au justificat acest fapt pe temeiul că o abordare complet reprezentativă favorizează mai curând forțele conservatorismului decât dezvoltarea pe termen lung a economiei și societății. Într-adevăr, în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
existente decât de aspirația la alta nouă. În consecință, a existat de fapt un element de reprezentare în aceste partide, cel puțin în ce privește o parte a membrilor de partid. Partidele au devenit organizații de sine stătătoare în care se pune accent mai mult pe poziționarea colegilor decât pe crearea unei legături menite să influențeze populația în numele conducătorilor. Ce pot obține partidele mobilizatoare Aceasta nu înseamnă că niciun efort de mobilizare nu poate avea succes vreodată, ci că va reuși doar dacă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să se comporte organele guvernamentale. O lungă perioadă de timp, analiza structurilor guvernamentale a fost dedicată aproape în întregime examinării prevederilor constituționale care reglementează aceste structuri. Din rațiuni discutate în capitolul 1, știința politică modernă a pus în mod deliberat accentul pe analiza tiparelor comportamentale în paralel cu examinarea configurațiilor constituționale, uneori pe socoteala acestora. O abordare cu adevărat realistă impune ca dispozițiile și comportamentul să fie examinate în paralel, deoarece prescrierile înaintate de constituții nu numai că influențează comportamentul, dar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fapt, cuvintele "constituție" și "constituțional" au trei înțelesuri distincte: * Ele se referă la o serie de prevederi prescriptive: acest lucru este rezumat în expresia "conducere constituțională", care se referă de obicei la o formă de guvernare care este liberală, pune accent pe restricțiile asupra acțiunii guvernului și dă libertate maximă cetățenilor. * Cuvântul "constituție" se referă la un document scris la un moment dat. Acest document stabilește instituțiile și procedurile, care pot fi sau nu în conformitate cu principiile "conducerii constituționale", însă documentul este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
principalele mijloace de combatere a tiraniei și de garantare a libertății. Aceste constituții se legau inițial de ceea ce am numit în capitolul 3 dimensiuni sau mijloace de guvernare, mai curând decât de participare sau chiar de politicile substanțiale; ele puneau accent pe proceduri. Acest fapt a ajuns ulterior să fie privit ca nesatisfăcător de către cei care considerau că statul nu ar trebui doar să promoveze libertatea, ci și să înfăptuiască o mai mare egalitate. S-au făcut așadar eforturi de a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
înfăptuiască o mai mare egalitate. S-au făcut așadar eforturi de a introduce declarații în acest scop în constituțiile care au fost elaborate mai târziu. Există trei tipuri de principii largi pe care s-au bazat constituțiile. În primul tip, accentul cădea aproape exclusiv pe restricțiile asupra executivului. Este cazul constituțiilor timpurii, precum cele ale Statelor Unite, țărilor din America Latină și din Europa continentală în secolul al XIX-lea (deși nu toate constituțiile franceze dinainte de 1815 se încadrează în această categorie). În
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Europa Occidentală și după al Doilea Război Mondial în alte părți ale lumii în Constituția Republicii de la Weimar din 1918 sau în cea a Franței din 1946, de exemplu autorii erau mai puțin preocupați de restricții și puneau mai mult accent pe nevoia de dezvoltare a drepturilor pozitive, în special cele sociale și economice, alături de drepturile individuale tradiționale. Aceste drepturi "pozitive" au fost privite chiar ca extensii logice ale protecției liberale despre care se vorbea în textele mai vechi. În al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
al treilea rând, în statele comuniste și în anumite țări "progresiste" din lumea a treia, constituțiile au dat prioritate scopurilor egalitare în fața restricțiilor liberale, primul exemplu fiind acela al Constituției Uniunii Sovietice din 1936. Pe baza ideologiei marxiste care punea accent pe întâietatea bazei economice în raport cu suprastructura politică, aceste documente făceau apel la politici care să genereze libertăți "pozitive" de exemplu, prin stipularea unor condiții limitative în care puteau fi exercitate libertățile tradiționale și prin însărcinarea partidelor comuniste unice cu misiunea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]