20,606 matches
-
polemice față de „complexul Dinicu Golescu” (mirare, admirare și comparare în raport cu ce ai lăsat acasă). Expresia căutat vulgară e consonantă cu „românul rupt în fund”, care nu se mai miră de nimic și nu dă doi bani, la propriu, pe rafinamentele civilizației. Edițiile publicate de C. din opera de tinerețe a lui Marin Preda și din memorialistica lui Mihai Beniuc au oferit de fiecare dată un aport de noutate în interpretare: existențialismul de tinerețe al lui Preda a apărut mai clar, iar
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
vedere”. Dintre editoriale se remarcă Prilej de îndoială. La o răscruce de drumuri: spre o țărănie, o mitocănie și un stil „național”, semnat de H.H. Stahl (2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a acestei școli extraordinare la scară mondială. Paradigma își vădește trăinicia prin continuatori. Or, metodele dezvoltate de comunitatea disciplinară a gustienilor au fost perpetuate în și prin cercetări de tipul celor inițiate la Sibiu, finalizate prin crearea primului Muzeu al civilizației instrumentarului tradițional românesc, ori prin cercetările noastre de la ISAR, în cadrul unui proiect de „Enciclopedie etnopolitică a românilor în secolul XX”, din care am și realizat volumul I, în colaborare cu Valentina Roșca și Radu Baltasiu, dedicat Basarabiei. Pe aceeași linie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interes cu cât rostul lui începe a fi pătruns de masele largi și conștiente populare. În adevăr, de la ursitoarele ce veghează deasupra leagănului nostru și până când preotul ne psalmodiază rugăciunile pentru expiarea sufletului - materialul omenesc ca și orice urmă de civilizație cu care ne-a înzestrat natura a fost cercetat, studiat și catalogat în laboratorul Dvs. Tăind în secțiuni în mod abstract așezămintele umane - într-o profundă adâncime - pe categorii sociale, ați ajuns să extrageți filoanele de preț ale închegărilor disparate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în cercetările actuale din colectivitățile rurale. Aceasta nu înseamnă că, timp de 70 de ani, satele din România nu s-au schimbat. Există însă elemente de cultură și civilizație rurală cu o mare persistență în timp sau permanente. În consecință, și tehnicile de studiere a acestor elemente își păstrează validitatea pe perioade mari de timp. În plus, schimbările din România de după 1989 au readus în actualitate unele probleme economice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în relație cu statul și o informare exactă sunt condiții absolut necesare pentru a menține însăși existența națiunii. Această nouă etapă în istorie este, în viziunea lui Golopenția, una necesară, pornind din chiar atitudinea fundamentală din care s-a dezvoltat civilizația occidentală modernă. Starea actuală a științelor sociale și politice necesită o nouă și comprehensivă integrare. Științele liberale, în special cele „teoretice”, cum ar fi economia politică și dreptul, dar și sociologia, în măsura în care aceasta s-a transformat îmtr-o știință formală și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
findings with those of national and international public opinion surveys (Eurobarometrul de Opinie Publică, 2004, apud New Europe Barometer, 2004). Primit la redacție: mai 2005 Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație Alexandru Rizescu Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu Articolul tratează rolul instituției „vecinătății” în viața comunităților din Mărginimea Sibiului și modul cum a devenit mod învățat de gândire și acțiune sistemul normativ. Importanța sistemului normativ al unei organizații, comunități sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însă metodele au fost folosite pentru a analiza și alte sisteme de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru explicarea sistemului normativ instituit și asumat, care reprezintă un domeniu relevant pentru nivelul de civilizație al unei națiuni. Repere teoretice Între procedurile generale ale unui etnolog se includ, de regulă, următoarele etape: - definirea domeniului cognitiv; - descrierea obiectelor, a faptelor sau realităților incluse în acest domeniu; - determinarea acelor obiecte care sunt grupate într-o anumită categorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu mare atenție orchestrațiile diverse ale acestui model „unic” al „vecinătății” la români, maghiari, dar chiar și la sași, la jocul influențelor reciproce țesute în și prin practicile istorice ale instituției, constatăm mai degrabă osmoză și creativitate decât „ciocnire” între civilizații. Un fapt rămâne însă sigur, și anume importanța aculturală a „vecinătății” în societatea românească. Lumea medievală a fost una a solidarităților, și nu a unei solidarități. Omul medieval era prins într-o vastă rețea de solidarități, ce mergeau de la comunitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instituțională (cete, vecinătăți, Sfatul bătrânilor, tovărășii etc.), relațiile etice care au stat la bază sunt concrețiuni social-istorice ale concepției despre lume și viață, ale viziunii particulare despre ideea de dreptate, justiție și administrație la români, despre formele de cultură și civilizație, cu nimic mai prejos decât ale vecinilor sau ale Occidentului. „Cercetările efectuate în satele din sudul Transilvaniei, cu populație românească, au scos în evidență continuitatea în timp, până în actualitate, a vecinătăților cu statute asemănătoare celor consemnate în documente. La români
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
identitară. Modul în care românul a conceput normele sociale, a întreprins organizarea instituțională în plan social, administrativ și juridic și a concretizat-o în plan cultural scoate în evidență experiența particulară, maturitatea de gândire și originalitatea creatoare a culturii și civilizației populare românești. O altă trăsătură este comunitatea de drept definită în izvoarele medievale prin „obiceiul și legea țării noastre”, ce corespunde formulei consuetudines terrae din sursele germane contemporane de expresie latină. Asemănările dintre „vecinătatea” românească, Nachbarshaft-ul săsesc și „vecinătatea” maghiară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
culturii europene, care funcționează cu norme bine definite și presupune colaborări mult mai strânse decât în comunitățile bazate pe legăturile de rudenie. Urmărind filiera weberiană și evaluând rolul important al religiei, Samuel Huntington aprecia că „dintre toate elementele care definesc civilizațiile, cel mai important, în mod frecvent, este religia. Într-o foarte mare măsură, marile civilizații din istoria omenirii au fost strâns identificate cu marile religii ale lumii...” (Huntington, 1998, 59), deși realitatea demonstrează că, în acest caz, confreriile, deși au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în comunitățile bazate pe legăturile de rudenie. Urmărind filiera weberiană și evaluând rolul important al religiei, Samuel Huntington aprecia că „dintre toate elementele care definesc civilizațiile, cel mai important, în mod frecvent, este religia. Într-o foarte mare măsură, marile civilizații din istoria omenirii au fost strâns identificate cu marile religii ale lumii...” (Huntington, 1998, 59), deși realitatea demonstrează că, în acest caz, confreriile, deși au fost caracteristice confesiunilor romano-catolică și protestante, au funcționat și în cadrul religiei ortodoxe („vecinătățile” și cetele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Transilvania). București: Editura Enciclopedică. Hackman, J.R. (1986). Group influence on individual. În M.D. Dunnete (ed.). Handbook of industrial and organizational psychology. Chicago: Rand McNally, 1455-1525. Herseni, Traian. (1931). Sociologia spațiului, Societatea de mâine, Cluj-Napoca, VIII, 5. Huntington, Samuel. (1998). Ciocnirea civilizațiilor. București: Editura Antet. Irimie, Cornel; Dunăre, Nicolae; Petrescu, Paul (coord.). (1985). Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Kalinowski, George. (1972). La logique des normes. Paris: Press Universitaire de France. Lundberg, A. George; Schrag, C. Clarence
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ed.). Handbook of industrial and organizational psychology. Chicago: Rand McNally, 1455-1525. Herseni, Traian. (1931). Sociologia spațiului, Societatea de mâine, Cluj-Napoca, VIII, 5. Huntington, Samuel. (1998). Ciocnirea civilizațiilor. București: Editura Antet. Irimie, Cornel; Dunăre, Nicolae; Petrescu, Paul (coord.). (1985). Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Kalinowski, George. (1972). La logique des normes. Paris: Press Universitaire de France. Lundberg, A. George; Schrag, C. Clarence; Larsen, N. Otto; Catton, R. William Jr. (1968) Sociology. New York, Evanston și Londra: Harper
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
7,4‰ în 2000. În concluzie, numărul populației orașului crește foarte lent, pe seama unei natalități reduse și a unei mortalități în scădere, ceea ce va avea urmări sociale și economice nefavorabile pe termen lung. Mortalitatea infantilă Este un indice important al civilizației și educației sanitare. El se menține în prezent la un nivel ridicat, deși înregistrează o ușoară tendință de scădere. Tabelul 4. Rata mortalității infantile (1985-1995) (După Planul Urbanistic General al municipiului Fetești - județul Ialomița, vol. I, 2000) Anul 1985 1989
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
filosofia artei) (2001), de literatură - Irenikon (1990), Anti-Gog (1997), Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Periplu prin memorie (O, tempora!) (1998), de istorie - Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație) (1993). Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, H. susține în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic, pe de alta
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
2003; Intoarcerea la literatură. Printre clasici, Iași, 1970; Curs de estetică, I-II, Iași, 1978; Ars longa, București, 1980; Metapoetica. Prolegomene, București, 1983; Izvoarele artei. Ad fontes, București, 1988; Irenikon, Cluj-Napoca, 1990; Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație), Iași-Chișinău, 1993; Lecțiile istoriei (O, tempora!), Iași, 1995; Anti-Gog, Iași, 1997; Periplu prin memorie (O, tempora!), Iași, 1998; Miorița (De la motiv la mit), Iași, 1999; Întoarcerea la literatură. Aplicații, Iași, 2000; Poeme de odinioară, Timișoara, 2000; Pro Eminescu, Iași, 2001
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
în folclorul românesc. Destinul individual a fost multă vreme corelat cu astrele, cu configurația orientării corpurilor cerești, a planetelor mai ales, în momentul începerii vieții cuiva. Astrologia babiloniană și egipteană este una dintre marile contribuții la istoria culturii a acestor civilizații, alături de alchimie. Treptat, s-a structurat zodiacul, care, în perioada culturii greco-romane, era deja deosebit de elaborat. El era corelat cu concepția ptolemeică a cosmosului, potrivit căreia planetele - concepute ca zei - se învârt în jurul Pământului, fiecare având o perioadă de ascensiune
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se transmit trăsăturile parentale? Există o ereditate biologică și una psihologică. Astfel, trăsăturile fizice sunt în mod inegal determinate de factorii ereditari, creșterea corporală și maturizarea sexuală având și condiționări sociale. Are loc accelerarea dezvoltării lor în țările cu o civilizație materială avansată, precum și datorită ritmurilor vieții moderne, care favorizează maturizarea precoce funcțională a sistemului nervos central. Trăsăturile fizice se transmit ereditar într-o măsură mai mare decât cele psihice - cognitive și afective, mai complexe. Este important nivelul de conștientizare al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
2.II.1979, Huningue, Franța), poetă și prozatoare. Debutează cu versuri publicate în revistele bănățene „Fruncea” și „Foaia diecezană”. În 1933 i se publică romanul științifico-fantastic Cataclismul anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I. se stabilește în Franța, de unde trimite versuri revistelor din exil. Colaborează la toate cele trei serii ale revistei „Drum” (Pittsburg), la „Apoziția” și „Revista scriitorilor români” din München, la „Vatra” din Freiburg și la „Buna
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
școală. Amintiri, Cluj, 1939; Însemnări din închisoare și exil (1917-1918), I-II, îngr și introd. Valentin Orga, Maria Aldea și Cosmin Budeancă, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, 124; Ilie Moise, Cutul, eșantion de cultură și civilizație tradițională românească, „Studii și comunicări” (Sibiu), 1990, 314; Ion Buzași, Mihai Eminescu și Blajul, București, 1994, 65-66; Păcurariu, Dicț. teolog., 144. I.Ms.
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur albuș,/până-n polen de gălbenuș.” Un număr important de poezii sunt scrise în călătoriile în jurul lumii, constituindu-se în mărturii transfigurate ale unor întâlniri cu alte civilizații. Exotismului locurilor i se adaugă și o oarecare teatralitate a personajelor, precum și o grandilocvență a gesturilor acestora; rezultatul este o poezie în care totul se percepe într-un mod exotic, aventuros, cu un filon de patetism, dar și de umor
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
I. Cuza” din Iași (1961), la a cărei Catedră de limba română funcționează ca profesor. În 1976 a obținut titlul de doctor în filologie, cu o teză despre toponimia românească. În 1975 și 1976 a predat cursuri de limba și civilizația română la Universitatea din Aix-en-Provence (Franța). Debutează în „Iașul literar” (1963). Publică articole și studii de istorie literară, adunate în 1978 în volumul Contribuții. Debutul poetic are loc în 1981, cu placheta Cumpăna gândului. A colaborat la „Argeș”, „Ateneu”, „Convorbiri
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]