18,079 matches
-
era reședința plășii Podu Turcului din județul Tecuci și avea aceeași compoziție și o populație de 2502 locuitori; comuna Giurgioana făcea și ea parte din plasa Podu Turcului și avea 1860 de locuitori în aceleași sate. Comuna Giurgioana a fost desființată în 1931, satele ei fiind arondate comunei Boghești, cu excepția satului Dânceni care a trecut la comuna Podu Turcului. În 1950, comuna Podu Turcului a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
și (după 1956) din regiunea Bacău. Comuna Căbești a făcut în acea perioadă parte din raionul Bârlad al regiuni Bârlad și (după 1952) din regiunea Iași. În 1968, ambele comune au trecut la județul Bacău, iar comuna Căbești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Podu Turcului, care a preluat și satele fostei comune Giurgioana; tot atunci, au fost desființate satele Sighea (comasat cu Căbești) și Dânceni (comasat cu Podu Turcului). Trei obiective din comuna Podu Turcului sunt incluse în
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
și (după 1952) din regiunea Iași. În 1968, ambele comune au trecut la județul Bacău, iar comuna Căbești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Podu Turcului, care a preluat și satele fostei comune Giurgioana; tot atunci, au fost desființate satele Sighea (comasat cu Căbești) și Dânceni (comasat cu Podu Turcului). Trei obiective din comuna Podu Turcului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic așezarea din
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
o biserică și trei mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Trotuș a aceluiași județ având aceeași alcătuire; comuna Parava avea 1050 de locuitori, iar comuna Drăgușani 1177. În 1931, comuna Parava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Drăgușani, care avea în compunere satele Drăgușani, Rădoaia, Parava și Teiuș. În 1950, comuna a fost transferată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; denumirea
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău, și în timp au fost unificate sub numele de "Pârjol". În 1968, comuna Pârjol a revenit la județul Bacău, reînființat și a preluat satul Pustiana de la comuna vecină Scorțeni; tot atunci, au fost desființate satele Dealu Ariei (comasat cu Băhnășeni), Hemeeni (comasat cu Tărâța), Solomonești și Timărești (comasate cu Bărnești). Singurul obiectiv din comuna Pârjol inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala (astăzi, cămin cultural) din
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
și Valea Rea-Târg au primit respectiv denumirile de Livezi-Vale și Livezi-Deal. În 1968, comuna Livezi a revenit la județul Bacău, reînființat; tot atunci satele Livezi-Vale și Livezi-Deal au fost comasate pentru a forma satul Livezi, iar satul Lunca a fost desființat și comasat cu satul Prăjoaia. Trei obiective din comuna Livezi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea eneolitică aparținând culturii Cucuteni și aflată la sud de
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
Oituz" și cu reședința în satul Grozești, dar ulterior ele au fost din nou separate. În 1950, comunele Poiana Sărată, Hârja și Grozești au fost toate transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și ulterior comuna Poiana Sărată a fost desființată în 1966, satul ei trecând la comuna Hârja. În 1968, comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului Bacău, reînființat, și au fost din nou comasate sub numele de Oituz, nume luat și de satul de reședință (Grozești). Alte două
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
era formată din satele Bălțata de Jos, Bălțata de Sus, Chiștea, Dealu Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu; tot atunci, au fost desființate satele Talpa și Dealu Nou (comasate cu satul Sărata). Comuna a fost reînființată în 2004, prin desprinderea satelor Sărata și Bălțata din comuna Nicolae Bălcescu.
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu; tot atunci, au fost desființate satele Talpa și Dealu Nou (comasate cu satul Sărata). Comuna a fost reînființată în 2004, prin desprinderea satelor Sărata și Bălțata din comuna Nicolae Bălcescu.
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
Hăghiaca, Oprișești, Tochile și Ursa. În 1950, comuna Răchitoasa a devenit reședința raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad, raion din care au făcut parte și celelalte două comune. În 1952, raionul a trecut la regiunea Bacău și în 1956 a fost desființat, cele trei comune fiind transferate raionului Adjud. În 1964, satul Bahnița-Gunoaia din comuna Răchitoasa a luat numele de "Dumbrava", iar în comuna Burdusaci satul Gunoaia de Jos a primit numele de "Movilița", iar satul Cârna pe cel de "Lunca". În
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
de "Dumbrava", iar în comuna Burdusaci satul Gunoaia de Jos a primit numele de "Movilița", iar satul Cârna pe cel de "Lunca". În 1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele lor trecând la comuna Răchitoasa. Tot atunci, au fost desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni, Lunca (comasate cu Tochilea), Gura Sohodol, Poteca și Stupeni (comasate cu Burdusaci). În comuna Răchitoasa se află (secolele al XVII-lea-al XVIII
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
primit numele de "Movilița", iar satul Cârna pe cel de "Lunca". În 1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele lor trecând la comuna Răchitoasa. Tot atunci, au fost desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni, Lunca (comasate cu Tochilea), Gura Sohodol, Poteca și Stupeni (comasate cu Burdusaci). În comuna Răchitoasa se află (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea), ansamblu cuprinzând biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1698), zidul de incintă
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Jos, Bazga de Sus, Galeri, Gura Răcătău, Răcătău-Răzeși, Slobozia-Răcătău, Recea de Jos și Recea de Sus. În 1950, comunele au trecut la raionul Bacău al regiunii Bacău. În 1968, au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comună Răcătău a fost desființată și satele ei incluse în comuna Horgești, în timp ce satul Petrești a trecut la comună Pâncești. Satul Gură Răcătău a fost desființat și comasat cu satul Gură Răcătău. Patru obiective din comuna Horgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
la raionul Bacău al regiunii Bacău. În 1968, au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comună Răcătău a fost desființată și satele ei incluse în comuna Horgești, în timp ce satul Petrești a trecut la comună Pâncești. Satul Gură Răcătău a fost desființat și comasat cu satul Gură Răcătău. Patru obiective din comuna Horgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
avea 526 de locuitori, o școală mixtă și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Motoșeni și includerea ei în comuna Burdusaci din plasa Podu Turcului a județului Tecuci. În județul vecin Tutova, comuna Praja fusese și ea desființată și inclusă în comuna Șendrești ce avea 2487 de locuitori, iar comuna Stănuești avea 1310 locuitori și aceeași compoziție, aparținând aceleiași plăși. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
cea de "Satu Nou". Între timp, sătul Nănești se separase în Nănești-Vale și Nănești-Deal, si au apărut și satele Podu Roșu, Vârlănești și Valea lui Noe. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și unele sate au fost desființate și comasate cu alte sate: Parincea-Sat și Parincea-Târg au fost reunite sub numele "Parincea"; Nănești-Vale și Nănești-Deal sub cea de "Nănești"; Vârlănești a fost desființat și comasat cu Poieni; Burdugani cu Mileștii de Sus; Iazu cu Parincea; Podu Roșu și
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Noe. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și unele sate au fost desființate și comasate cu alte sate: Parincea-Sat și Parincea-Târg au fost reunite sub numele "Parincea"; Nănești-Vale și Nănești-Deal sub cea de "Nănești"; Vârlănești a fost desființat și comasat cu Poieni; Burdugani cu Mileștii de Sus; Iazu cu Parincea; Podu Roșu și Valea lui Noe cu Vladnic. Două obiective din comuna Parincea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Unul
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
principalul proprietar de terenuri era statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea satului Traian, comuna rămânând cu satele Prăjești (rezultat prin unirea satelor Prăjești-Moldoveni și Prăjești-Unguri), Bogdăneștii de Jos și Bogdăneștii de Sus, având 2083 de locuitori. Comuna a fost desființată în 1931, satul Prăjești trecând la comuna Traian, în cadrul căreia a făcut parte între 1950 și 1968 din raionul Bacău al regiunii Bacău. Comuna a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Prăjești din comuna Traian (prin Legea nr.
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
Comuna Urechești avea 1323 de locuitori, iar comuna Cornățel 932. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; în timp, comuna Cornățel a fost desființată și inclusă în comuna Urechești, care a preluat și satul Slobozia de la comuna Coțofănești, desființată și ea. În 1968, comuna Urechești, în alcătuirea actuală, a trecut la județul Bacău.
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
Secuieni și Văleni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, arondându-i-se și satele comunei Odobești, desființată, precum și satul Glodișoarele (fost la comuna Izvoru Berheciului); tot atunci a fost desființat satul Câmpeni, comasat cu Secuieni. Comuna Odobești a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul Bacău, iar comunele Pâncești și Berești au fost desființate, iar satele lor au trecut la comuna Sascut; au fost desființate satele Bălcuța și Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele Păncești-Târg și Sascut-Târg au fost comasate și au format satul Sascut. Șase obiective din comuna Sascut sunt incluse în lista
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul Bacău, iar comunele Pâncești și Berești au fost desființate, iar satele lor au trecut la comuna Sascut; au fost desființate satele Bălcuța și Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele Păncești-Târg și Sascut-Târg au fost comasate și au format satul Sascut. Șase obiective din comuna Sascut sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
numele de "Nicolae Bălcescu", la fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, preluând și satele comunei Sărata, care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă. Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata. Singurul obiectiv din
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
fel ca satul de reședință (fost Ferdinand) și din 1950 a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, preluând și satele comunei Sărata, care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă. Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata. Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
2732 de locuitori în satele Brănești, Negreni, Poduri, Prohozești, Rusăești și Valea Soșii. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Bucșești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poduri; tot atunci, au fost desființate satele Brănești și Rusăești (comasate cu Poduri), Băieni (comasat cu Cernu), și Lereni (comasat cu Bucșești). În comuna Poduri se află , lângă fostul sat Rusăești (astăzi parte a satului
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]