16,448 matches
-
unui proces de „îmbătrânire” și demodare, de pierdere completă a valențelor lor competitive. Astfel, „forța de muncă este cea mai perisabilă dintre toate resursele, dat fiind faptul că aptitudinile nefolosite se pierd ușor sau se demodează din cauza noilor tehnici, iar motivația mentală necesară muncii pierdute nu mai poate fi niciodată pe deplin recuperată”<footnote Giarini, Orio, Stahel, Walter R., Limitele certitudinii, Editura Camro, București, 1998, p. 159. footnote>. 3) Fac parte din resursele rare, cu o importanță tot mai mare. Raritatea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și rezolvări de probleme responsabilitate față de echipament față de sarcină față de alții, față de efectele creației proprii cunoștințe limitate la operațiile executate diverse, de produse și marketing superioare, de specialitate și nu numai comunicare limitată cu superiorii de negociere de tip cognitiv motivație economică socială (organizațională) de personalitate. În etapa a doua, datele sunt analizate, caracteristicile necesare a fi asigurate resurselor umane se evaluează în raport cu „aprecierea dificultății postului printr-un număr de puncte care rezultă din însumarea punctelor aferente factorilor de dificultate sau
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu modelul, factorii care pot bloca realizarea modelului țintă; 4) Măsura în care resursele umane disponibile pot prelua misiunea de a duce mai departe realul spre model; 5) Căile și factorii necesari și accesibili pentru dezvoltarea de noi capabilități și motivații în rândul resurselor umane pentru ducerea mai departe a proceselor de schimbare indusă (promovată conștient și dirijată din interior); 6) Mecanismele de fead-back și de fead-for (reglarea anticipativă prin scop și obiective) etc. În analiza posturilor este necesar a se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o parte și să ne focalizăm atenția asupra ceea ce vrem să citim. Acest lucru se realizează în momentul în care textul este cu adevărat important și răspunde unei nevoi de a ne informa. Atenția și concentrarea sunt strâns legate de motivația de a citi acel text. Cu cât acel text este mai important pentru noi, cu atât vom fi mai atenți și vom reține mai mult. 3. Înainte de a citi propriu-zis este bine să survolăm textul sau cartea, să încercăm să
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
și cea pe care o presupune o artă modernă, cu mențiunea că arta artizanilor populari are "caracter". Criticul refuză categoric transferul nemijlocit al caracterului "rustic primitiv de artă casnică în opere cu caracter orășenesc înaintat, din artă decorativă modernă"157. Motivația este enunțată la fel de concis "Primitivitatea (...) nu poate constitui, prin sine însăși, un element de artă, care ar putea fi folosit ca un element național într-un stil de formațiune"158, criticul, citând articolul lui Eugene Grasset apărut în același an
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alt teren de luptă, cel al războiului dintre sexe, și se încarcă cu ambiguitatea unui erotism caruia îi conferă o aură perversă. În contextul esteticii decadente, victoria asupra bărbatului este capitalizată ca suprema sursă a satisfacției sexuale, iar toate celelalte motivații țin de domeniul secundarului. Tabloul este surplombat de elementul decorativ, aurul constituind o expresie a luxurii, pentru că în economia simbolică a decadenței actul atroce se desfășoară pe fundalul luxurei întreținând cu acesta tensiunea necesară a contrastelor. Frumusețea Judithei și bogăția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare, ne vom ocupa În continuare de prefigurarea modalităților În care se produce
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este customer, iar rădăcina cuvântului custom Înseamnă obicei. Clientul ar fi așadar, acea persoană care are obiceiul de a cumpăra de la un anumit comerciant, magazin, produs, marcă. Consumatorul este mai mult decât un client, este o persoană ale cărei preferințe, motivații, valori și obiceiuri sunt cunoscute nu numai comerciantului, cât și producătorului mărfii. În funcție de caracteristicile acestui potențial și ulterior loial consumator Își ajustează producătorul specificul produsului și modul În care Își face reclamă. In genere, calitatea de consumator o deține orice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială; factori sociali care includ grupuri de referință, familia, roluri și statusuri; factori personali care se referă la vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață, circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine; factori psihologici desemnați prin motivație, percepție, Învățare, convingeri și atitudini. Și Wilhelmina Wosinska (op. cit., 339-370) propune o abordare bazată pe trei mari dimensiuni determinante ale comportamentului consumatorului: socială referindu-se la rolul procesului de socializare a consumatorului În clasele sociale, culturală analizând caracteristicile culturii și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
propune o abordare bazată pe trei mari dimensiuni determinante ale comportamentului consumatorului: socială referindu-se la rolul procesului de socializare a consumatorului În clasele sociale, culturală analizând caracteristicile culturii și modul de influențare a consumatorului și psihologică studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinea În orice Împrejurări, de a-și alege calea”. Este adus În discuție și Hugh Downs ce susținea: „o persoană fericită nu este aceea aflată Într-o anumită situație, ci mai degrabă aceea care are o anumită atitudine”. Atitudini și motivații. Putem defini motivațiile ca fiind rezultatele stărilor de tensiune internă ale individului, provocate de nevoi și care pot declanșa conduite adecvate satisfacerii acestor nevoi. Deși există numeroase puncte comune Între motivații și atitudini, ele pot fi diferențiate astfel: a) motivația
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Împrejurări, de a-și alege calea”. Este adus În discuție și Hugh Downs ce susținea: „o persoană fericită nu este aceea aflată Într-o anumită situație, ci mai degrabă aceea care are o anumită atitudine”. Atitudini și motivații. Putem defini motivațiile ca fiind rezultatele stărilor de tensiune internă ale individului, provocate de nevoi și care pot declanșa conduite adecvate satisfacerii acestor nevoi. Deși există numeroase puncte comune Între motivații și atitudini, ele pot fi diferențiate astfel: a) motivația care Își are
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
degrabă aceea care are o anumită atitudine”. Atitudini și motivații. Putem defini motivațiile ca fiind rezultatele stărilor de tensiune internă ale individului, provocate de nevoi și care pot declanșa conduite adecvate satisfacerii acestor nevoi. Deși există numeroase puncte comune Între motivații și atitudini, ele pot fi diferențiate astfel: a) motivația care Își are sursa Într-o nevoie este mai puțin stabilă decât o atitudine; b) obiectul motivației este mai precis decât cel al atitudinii; c) contrar schemei clasice potrivit căreia motivațiile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivații. Putem defini motivațiile ca fiind rezultatele stărilor de tensiune internă ale individului, provocate de nevoi și care pot declanșa conduite adecvate satisfacerii acestor nevoi. Deși există numeroase puncte comune Între motivații și atitudini, ele pot fi diferențiate astfel: a) motivația care Își are sursa Într-o nevoie este mai puțin stabilă decât o atitudine; b) obiectul motivației este mai precis decât cel al atitudinii; c) contrar schemei clasice potrivit căreia motivațiile stau la baza atitudinilor, acestea din urmă pot fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care pot declanșa conduite adecvate satisfacerii acestor nevoi. Deși există numeroase puncte comune Între motivații și atitudini, ele pot fi diferențiate astfel: a) motivația care Își are sursa Într-o nevoie este mai puțin stabilă decât o atitudine; b) obiectul motivației este mai precis decât cel al atitudinii; c) contrar schemei clasice potrivit căreia motivațiile stau la baza atitudinilor, acestea din urmă pot fi la originea emergenței motivațiilor. Ca variabile latente, situate În zona virtual subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
motivații și atitudini, ele pot fi diferențiate astfel: a) motivația care Își are sursa Într-o nevoie este mai puțin stabilă decât o atitudine; b) obiectul motivației este mai precis decât cel al atitudinii; c) contrar schemei clasice potrivit căreia motivațiile stau la baza atitudinilor, acestea din urmă pot fi la originea emergenței motivațiilor. Ca variabile latente, situate În zona virtual subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sursa Într-o nevoie este mai puțin stabilă decât o atitudine; b) obiectul motivației este mai precis decât cel al atitudinii; c) contrar schemei clasice potrivit căreia motivațiile stau la baza atitudinilor, acestea din urmă pot fi la originea emergenței motivațiilor. Ca variabile latente, situate În zona virtual subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini favorabile) și unul negativ (atitudini defavorabile). Atitudinile sunt rezultatul unui proces continuu și dinamic de Învățare socială. Atitudinile nu sunt izolate de celelalte componente ale sistemului psihic individual, Întreținând numeroase relații, Într-un sistem organizat, unitar și multifuncțional, cu motivațiile, interesele, opiniile, credințele și comportamentele manifeste ale individului. 1.4. Schimbarea atitudinală - efecte În comportamentul de cumpărare și consum Formarea atitudinilor este un proces complex. Punctul de pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opiniile, credințele și comportamentele manifeste ale individului. 1.4. Schimbarea atitudinală - efecte În comportamentul de cumpărare și consum Formarea atitudinilor este un proces complex. Punctul de pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea determină motivația consumatului de a prelucra informațiile. Variabilele situaționale În care se află marca sau produsul vor afecta de asemenea procesul de formare a atitudinii. Expunerea la stimulii reprezentați de reclamă joacă un rol important În favorizarea proceselor de Învățare și formare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tari Rolul potrivit Mari manageri dezvoltarea armonioasă a inteligențelor multiple: inteligența emoțională, inteligența socială și creativitatea structurându-se Într-un comportament inteligent al consumatorului. 2. Provocările venite din toate domeniile culturale, sportiv, economic, politic, profesional solicită gândirea, trezesc trebuințele și motivația, orientează dorințele și influențează dorința de consum a indivizilor. Psihologul de familie va fi un bun consilier al membrilor familiei În diverse situații. De exemplu: la ora actuală legea permite o gamă largă de terpaii alternative de la presopunctură, acupunctură și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că acum 200 000 de ani homo sapiens Își confecționa și folosea Îmbrăcămintea mai degrabă pentru a se proteja de intemperii decât din pudoare. Treptat Însă, Îmbrăcămintea a căpătat motivații și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup sau la o anumită arie geografică. Societățile tradiționale aveau roluri sociale relative fixe și coduri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
natură, ceea ce Înseamnă că va cumpăra probabil pantofi din piele ecologică. Determinând, deci, stilurile de viață vom putea face previziuni corecte asupra comportamentului cumpărătorului și asupra preferințelor subiectului În ceea ce privește produsele sau reclamele. Abordarea psihografică a studiului personalității Îmbină rigoarea cercetării motivației cu rezultatele teoriilor trăsăturilor și factorilor. Evaluarea stilului de viață implică de obicei studii lungi și complicate efectuate asupra unor eșantioane mari de populație: Conform acestei expertize pot fi identificate diferite stiluri de viață și evident, tiparele comportamentale corespunzătoare acestora
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de bază, fiziologice, de siguranță de apartenență, de statut; 2) crearea de noi trebuințe (diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]