16,454 matches
-
Umorul care eliberează individul de presiunile existenței, care face posibilă dominarea lucrurilor dezagreabile (Ionescu, Jacquet, Lothe, 2002) era într-o efervescență continuă. în fiecare zi apăreau bancuri noi care circulau cu o mare rapiditate, de la o persoană la alta, aducând zâmbete pe fețele întunecate ale oamenilor. Numeroase bancuri aveau ca subiect membrii familiei Ceaușescu și erau spuse cu voce joasă, dar cu râsete copioase. „Umorul antrena o diminuare a efectului evenimentelor stresante făcându-le mai puțin amenințătoare” (Jourdan, Ionescu, 2004, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
s-o descâlcească dar când a ieșit era total schimbat ca atitudine și dispoziție. El era un bărbat cu bună dispoziție permanentă, cântând mai mereu câte o arie de operetă - firește, pe unde-i permiteau soldații din escortă -, cu un zâmbet permanent pe figură. Cum vă spuneam, a ieșit din apă cu o tristețe inexplicabilă. "Măi, Loredan, ce s-a întâmplat cu tine, de ce ești trist omule, ce s-a întâmplat în apă? Te-a mușcat vreun pește?" Nu vorbea deloc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu puteau lua capul familiei, noi copiii care rămăseserăm eram nimic pentru ei. Au mers după ea și au adus-o înapoi. Ei, și când au adus-o înapoi și-au revenit din panică și am văzut un fel de zâmbet pe fața lor. Ne-au spus atunci: "luați-vă ce aveți, luați-vă de îmbrăcat că de aici mergem mai departe, ca să dați și acolo o declarație!" Ăsta a fost tertipul. Iar mama le-a zis: "ați venit cu mașina
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în urmă. Insula, cu peisajul ei alterat, cu muntele chel acum, este prezentată ca o ființă omenească. "O gură care a păstrat același fel de a zâmbi, dar ale căror transformări interne, dinți stricați, înveliți în aur, dinți falși dau zâmbetului o altă expresie." Pinul singur pe povârnișul stâncos este o aluniță pe un obraz tare și fără riduri, muntele cu un vârf dublu este pieptul unei femei culcate " Cu sutienul alb al satului, pe care îl brodau ruinele fortului venițian
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
emoționate. Totul se reduce poate la diferitele grade de intensitate față de diferitele obiecte; și de la emoția cea mai ușoară de plăcere, care abia dacă ne alterează trăsăturile chipului, care nu atinge decât extremitatea buzelor și răspândește pe ele finețea unui zâmbet și care nu adaugă decât o nuanță imperceptibilă de strălucire în ochii noștri, până la zbuciumul și trăirea intensă provocate de groază care ne ține cu gura întredeschisă, cu fruntea palidă, cu chipul încremenit, cu privirea pierdută, cu părul vâlvoi, cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o "mare desfășurare de ceremonii militare, apoi de apariția unor ordonanțe, a unui torpedo militar, "cenușiu și uriaș", care transportă lăzile ce sunt așezate în camera pe care trebuie să o ocupe von Ebrennac, intruziune forțată, agresivă, (deși făcută cu zâmbete) și pe care o întărește bariera lingvistică: "Îmi vorbiră, în ceea ce crdeau ei că e franceza. Nu am înțeles o boabă". Această activitate, cea a cavalerilor care folosesc după placul lor lucrurile ocupatului, are loc în afara oricărei comunicări, pe lângă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
presărat la tot pasul cu interogații retorice, vaiete, tânguieli, interpelări hazlii”. C.I. Gulian îi răspunde primul lui L. Rusu în Contemporanul (nr. 24, 14 iunie 1963, p. 7), însă unele dintre frazele scrise atunci nu pot să ne stârnească decât zâmbete: „Prof. Rusu ignoră complet faptul că pe vremea aceea existau mase populare [s.n.], că în 1872 ia ființă prima asociație muncitorească din România [...]. Fără nici o șovăială, L. Rusu aruncă peste bord întreaga gândire estetică cuprinsă în opera genială a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să aibă loc? A.B. N-am vorbit despre muzică, am vorbit mai mult despre noi. Camera de luat vederi și sunete s-a mai deschis odată pe una din aleile înfrigurate ale parcului Copou. Cu pași molcomi, cu un zâmbet transfigurat, Adriana Bera a găsit, spontan, cele mai profunde, mai simple și mai frumoase cuvinte despre relația interpret-instrument. Ascultătorul poate nici nu-și imaginează că din tăinuita relație prinde viață muzica inventată de compozitor. A.B. Mi-ar plăcea, cumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
oameni de teatru și de film care v-au descurajat? Ori au încercat să vă descurajeze? A.V. Da, întâlnesc și acum. A.V. Și cum reacționați? A.V. Înăuntrul meu, cu durere, primesc o lovitură. În afară cu un zâmbet și cu încercarea (cât reușesc, nu știu) de a-i înțelege că nu pot mai mult. A.V. Sunteți încăpățânat? A.V. Probabil că sunt și încăpățânat. Dar o încăpățânare care nu mă domină. Calitatea mea, dacă ar exista una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în haine vintage Am fugit întotdeauna de fotografii, de obsesia tuturor părinților de a-și imortaliza odrasla la mare, la munte, la premierea de sfârșit de an, când trebuie să stai frumos și să surâzi către cameră, chiar dacă nu e zâmbetul tău, chiar dacă ai prefera să o zbughești la joacă. Singurele care-mi plac sunt câteva fotografii făcute înainte de a împlini un an, când nu știam „să pozez“ și nu-mi păsa cine mă privește - îmbufnată, gata de plâns, fericită că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de școală medie, cum încă se spunea, repartizată la noi la dispensar, nu am reținut ce: asistentă, moașă, doctoriță? N-a stat mult. Curând s-a măritat și-a luat drumul orașului, unde se simțea, bănuiesc, în elementul ei natural. Zâmbetul cu care a răspuns șuierului meu puștesc mi-a răsărit deseori în amintire, colorând clipe anoste... Lita Ford m-a cucerit - e nevoie s-o spun? - prin coincidența de prenume. Habar n-am când am auzit prima dată de ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
oarecum asemănător cu Linha de passe, pentru că vorbește despre societatea italiană în care tineri lipsiți de perspective visează să se identifice cu eroii mafioți din filme, dar capotează în fața realității, în vreme ce marii șmecheri, mafioți adevărați, o duc bine mersi, cu zâmbetele lor tot ca din filmele și hainele lor deschise la culoare. E interesant cum Garrone creează această ramă cinematografică referențială, reușind un film aspru și profund despre o realitate cu mult mai dură decât o arată filmele. Three Monkees a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dovadă de o remarcabilă stăpânire de sine, deloc îmbătat fiind de puterea sa de a crea și distruge destine de hârtie. Din interiorul lumii pe care a inventat-o, retras cuminte într-un colț, naratorul își marchează poziția printr-un zâmbet larg, suav, evanescent. Răzvan Rădulescu, Viața și faptele lui Ilie Cazane, ediția a doua, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2008 De-atunci și de-acum: Cinema-ul românesc peste Ocean Diana Soare S-a numit „Shining Through A Long Dark
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
din colecția doctorului Mengele. Savanta de renume mondial în ipostaze porno (cum orice tractorist și-ar fi pus-o în cabina sa), Sergiu Nicolaescu fumând o țigară la mormântul maeștrilor săi, cuplul Ceaușescu, din nou Savanta mângâind un vibrator cu zâmbetul pe buze, apoi fețele postrevoluționare. Ion Iliescu e un alt favorit al lui Ion Bârlădeanu. Iliescu în fața mulțimilor, lângă Marx, Lenin și Păunescu, Iliescu imprimând bani falși în noua economie de piață, Iliescu între steagul PCR și zvastică, Iliescu pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
copilului să te ducă, ia șalul, deschide buzunarul, închide mintea, zburdă intuiția. La templu te așteaptă soluția de legat, delegat, alungat. Sparge inhibiția, fumează-ți intuiția, lustruiește-ți sclipirea, șterge doctrina. Chai în loc de cafea, puls în loc de tic-tac, palme în loc de cuțite, zâmbet în loc de licoare. Ultimul act Între timp, în spatele zidurilor negre de praf și de noapte, spiritele își fac jocul de foc. Tabla*, ta-ta-ta, bla-bla, bla, se joacă cu clipa ta privită prin prisma culorilor țipătoare care urlă din spatele cortinelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Krishna: zeitate hindusă dedicată dansului și cântului. Reprezentarea lui Krishna este de obicei un prinț tânăr care cântă la fluier și oferă direcții spirituale hindușilor. Pentru alții, Krishna înseamnă stare de bine, de îngânat Hare Krishna și de stat cu zâmbetul în soare. *Rickshaw: este un fel de motocicletă cu acoperiș în care pot intra de la doi la șase, chiar șapte oameni, în funcție de ambiție. Pentru localnici și turiști este cea mai convenabilă modalitate de deplasare prin traficul derutant. La partea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ție. Ca de obicei îți citesc ușor emoționată, știind că mă asculți în cea m-ai profundă liniște, deși în jurul tău aud cum latră câinii. Mă intimidez, de parcă ar fi prima oară când fac asta, încep cu prima propoziție, cu zâmbetul pe chip, apoi continui serioasă '' Parcă ar fi prima scrisoare pe care ți-o trimit și pentru prima oară simt că am atâtea să-ți spun că nu știu cu ce să încep...hm! Mă gândesc cum o să ți se
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92928]
-
-nconjoară, un fluturaș nebun cu pete roz în miez de primăvară Încep să cânt și parcă simt mireasma florilor de seară. Pe fața mea se-așterne-ncet o pătură de fericire Sub ochii mei stau atârnați mărunt câțiva stropi de iubire Un zâmbet larg, obrajii albi se văd sub pălărie Mă mângâie și mă atinge, e vântul ce madie. Simt muzica, mă poartă-n gând, pe aripi moi de viață Cântare caldă, primitoare de un pian pictată Aceste sunete-ndrăznețe-ți toarnă miere
A doua oară unu by Gorgan Adina Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92945]
-
protector al mamei ai pășit într-o nouă lume, un labirint pe care îl străbați în fiecare zi. Cauți pace, fericire, acea liniște mult dorită care crezi că-ți va împlini viața. Dar un copil? Acea ființă gingașă a cărui zâmbet colorat te înveselește, oare ea ce caută? Ceva ce are sau ar trebui să aibă fiecare copilaș: pace, doar pace, un cuvânt atât de simplu, dar totuși atât de greu de obținut. De ce balonașul cu iluzii al unui suflet tânăr
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
ne inunde viața? De ce nu privim copilașul de lângă noi ca pe o oază de bucurie? De ce unii oameni sunt atât de orbi încât își distrug propria fericire, ascunsă sub chipul blând al unei ființe a cărui păcat este doar acel zâmbet sincer? De ce...poate doar pentru că nu am descoperit comoara din inima unui copil, comoară ce ascunde toate visele și dorințele noastre. Să învățam să „furăm” din pacea și fericirea dintr-un suflet pueril, dar nu distrugându-l, ci doar iubindu
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
Un vaiet de 100 de ani, O teamă de necunoscut, Un copil, Lumea mea, lumea ta, lumea lui, Lacrima, Durerile nașterii, Măseaua de minte, Ura pentru cel de-alături, Dragostea, Speranța, Noaptea de vară, Ploaia caldă sub care te răsfeți, Zâmbetul meu, al tău, al lui, Boala care ne usucă, Bola care ne ia, Drumul spre rai, Cântecul inimii, Eu azi, eu mâine, eu cândva, Căldura mâinii întinse, Dragostea mea, Privirea, Noi, Eu, Tu...
A doua oară unu by Cucoreanu Gretti () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92961]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > NE RISIPIM IUBIREA ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Am adunat iubire din dragostea de mamă, Din zâmbetul de prunci și cântecul din ploi, Din plânsul fericirii ori clipa grea de dramă, Din toate câte-au fost... trecute peste noi. Am adunat iubire din umbră și din soare, Din frumuseți de flori, din freamătul pădurii, Din grijile cerești
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
spre ecranul mare și colorat, dându-și seama că așa cum era de așteptat că moneda unică euro înregistrează noi scăderi în raport cu dolarul american. Semn bun pentru investițiile din Europa" își spune în gând, în timp ce-și reține un vag zâmbet în colțul gurii. Se certase îndelung cu tatăl său apărând investițiile de acolo. Nu apucă însă să vadă și alte cifre și analize că o voce, a asistentei sale, împrumutată computerului, îl anunța că trebuie să se grăbească. Peste o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ședința mulțumindu-le pentru participare. În drum spre bucătărie aude vocea pilotului care îi invită să ia loc deoarece vor trece printr-o zonă de turbulențe. John se așază, ușor speriat, pe primul fotoliu pe care îl întâlnește, provocând un zâmbet secretarei sale, rătăcită pe undeva prin coada avionului și care îi cunoștea răul de avion. Într-adevăr parametrii climatici din exterior indicau intrarea într-o furtună, dar în același timp, lucru îmbucurător, se aflau deja deasupra Chinei și mai rămăsese
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe ecranul telefonului cu fața sa zâmbitoare care îi mulțumea spunându-i că nu mai era nevoie de încă un mesaj în plus, de încă o invitație în plus. ,,Ca să fiu sigur că vei fi acolo", îi răspunde cu un zâmbet complice. Și aș vrea să te mai rog ceva", îi spune cu voce sugrumată de emoție, ,,(...) nu ai vrea să fii cu mine? Te rog să mă ierți că nu ți-am spus aceste cuvinte direct, față în față...mă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]