161,480 matches
-
Municipal George Coșbuc Bistrița. A debutat în 1965 cu poezia Noapte senină, în Scânteia pionierului din București. Debutul în volum: traducerea «Jean Paul Sartre-Existențialismul este un umanism», Editura George Coșbuc, Bistrița, 1994; Colaborări la reviste: Minerva, Mesagerul literar și artistic, Litera Nordului, Conexiuni, Mișcarea literară (Bistrița), Atlas-Clujul liber, Renașterea (Cluj-Napoca), Interval (Brașov), Răsunetul cultural Bistrița și altele. Volume publicate: Cărți originale: Clar de caprifoi (poezii) Editura Karuna; Mugur de iarnă (poezii), Editura Karuna Bistrița, Ninge (poezii), Editura Studis Iași; ningeri (antologie
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Coșbuc” 2007; Andrei Moldovan-Pretexte. Antologie, dictionar de scriitori din Bistrița-Năsăud, Editura Eikon, 2008; Dumitru Munteanu-"Scriitori romani la frontiera mileniului III - Dictionar critic - volumul I Bistrita-Nasaud", Editura ,George Coșbuc” Bistrița; Dumitru Munteanu-,Al nouălea cer” (Antologie a Grupării de scriitori ,Litera Nordului”, Editura ,George Coșbuc” Bistrița, 2009; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-,Conexiuni” antologie de poezie, Editura ,Karuna”, Bistrița, 2010; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-,Conexiuni” antologie de proză, Editura ,Karuna”, Bistrița, 2010; Irina Petraș - Scriitori ai Transivaniei. Dicționar critic ilustrat, 2014; Dorel
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
literar român, hispanist și traducător din limba spaniolă. S-a născut în familia lui Alexandru Georgescu și a soției sale, Virginia (n. Burgulescu). A urmat școala primară și Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1925-1932) și apoi, în paralel, Facultatea de Litere și Filosofie (secția de sociologie) și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, obținând ambele licențe în 1936. A obținut un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat în filologie
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
lui Petru Maior. A urmat școala primară la Murfatlar și Bârlad, iar apoi, cu ajutorul unchiului său, poetul George Tutoveanu, s-a înscris la secția clasică a Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În 1925 a fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în 1944. A
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
Buescu și a soției sale, Elena (n. Constantinescu). A urmat școala primară la Coțofenii din Față (1918-1922), Liceul „Carol I” din Craiova (1922-1929), obținând cea mai mare medie din România la examenul de bacalaureat, apoi a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie, secția limbi clasice, a Universității din București (1929-1933), absolvind magna cum laude. Participă, ca voluntar, la săpăturile arheologice de la Histria. Își continuă studiile la École Pratique des Hautes Études din Paris între anii 1933 și 1936, fiind student
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
țină cursuri libere pentru cei interesați până la sfârșitul vieții. Universitatea îi va recunoaște meritele mai târziu, numindu-l asistent la sfârșitul anului 1961 și apoi, cu puțin timp înainte de moarte, profesor auxiliar de limba și cultura română la Facultatea de Litere. Participă la mai multe congrese internaționale (Congresul de Toponimie și Antroponimie, Bruxelles, 1949; Congresul Ovidianum, Sulmona, 1959; Colocviul Eminescu, Veneția, 1964; Congresul de Studii Mediteraneene, Malta, 1969). Victor Buescu a debutat cu articole rebusistice în 1929, publicând primele sale studii
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu, precum și scrieri ale lui Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Ionel Teodoreanu ș.a. Cea mai mare parte a traducerilor din literatura română a apărut în cadrul Colecției Lectoratului Român de la Facultatea de Litere din Lisabona.
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” din Iași (1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar (1977-1992) și profesor (1992-2001) la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof.
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
născut în satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie (1924). I-a avut ca profesori în facultate pe Gheorghe Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu și Ioan Lupaș. După absolvirea facultății lucrează ca redactor
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
1949 în satul Hăsnășenii Mari, Bălți, Republica Moldova. Tatăl său, Gherasim Lungu, a fost socotitor la SMT, iar mama - Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975). Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
valorează validarea oficială a existenței unui obiect. Când un astru necunoscut a fost urmărit mai multe nopți, coordonatele sale pot fi trimise la "Minor Planet Center" care va emite o denumire provizorie. Aceasta este compusă dina nul, apoi de o literă care indică jumătatea lunii în care s-a produs descoperirea, urmată de o literă care indică ordinea descoperirii în această jumătate de lună. Litera I nu este folosită pentru a se evita confuzia cu cifra 1, iar Z este inutil
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
mai multe nopți, coordonatele sale pot fi trimise la "Minor Planet Center" care va emite o denumire provizorie. Aceasta este compusă dina nul, apoi de o literă care indică jumătatea lunii în care s-a produs descoperirea, urmată de o literă care indică ordinea descoperirii în această jumătate de lună. Litera I nu este folosită pentru a se evita confuzia cu cifra 1, iar Z este inutil pentru desemnarea jumătății unei luni. Dacă se fac mai mult de 25 de descoperiri
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
Planet Center" care va emite o denumire provizorie. Aceasta este compusă dina nul, apoi de o literă care indică jumătatea lunii în care s-a produs descoperirea, urmată de o literă care indică ordinea descoperirii în această jumătate de lună. Litera I nu este folosită pentru a se evita confuzia cu cifra 1, iar Z este inutil pentru desemnarea jumătății unei luni. Dacă se fac mai mult de 25 de descoperiri în cincisprezece zile, se încheie cu litera A și se
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
jumătate de lună. Litera I nu este folosită pentru a se evita confuzia cu cifra 1, iar Z este inutil pentru desemnarea jumătății unei luni. Dacă se fac mai mult de 25 de descoperiri în cincisprezece zile, se încheie cu litera A și se adaugă un număr care indică de câte ori cea de-a doua literă a fost utilizată în această jumătate de lună. De exemplu a fost cel de-al douăzeci și șaptelea asteroid descoperit în a doua jumătate a lunii
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
cifra 1, iar Z este inutil pentru desemnarea jumătății unei luni. Dacă se fac mai mult de 25 de descoperiri în cincisprezece zile, se încheie cu litera A și se adaugă un număr care indică de câte ori cea de-a doua literă a fost utilizată în această jumătate de lună. De exemplu a fost cel de-al douăzeci și șaptelea asteroid descoperit în a doua jumătate a lunii august 1992 (după #25 = 1992 QZ și #26 = ). E frecvent ca mai multe denumiri
Denumirea planetelor minore () [Corola-website/Science/337178_a_338507]
-
primit trasee diferite prin Merksem, astfel încât au încetat să mai circule pe traseele tramvaielor de pe strada "Bredabaan". Doar autobuzele dinspre Schoten încă mai circulă pe vechiul lor traseu de pe "Bredabaan" până în Piața Roosevelt. Tramvaiele al căror număr era marcat cu litere galbene pe fond negru rulau până la un depou sau o buclă de întoarcere. Pasagerii puteau călători până la ultima stație dinainte de depou. Începând din 2 mai 2012, circulația tramvaielor pe Strada Națională ("Nationalestraat") a fost întreruptă pentru efectuarea unor lucrări de
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
fapt o particularizare a fenomenului de confundare a dreptului cu morala. Este bine știut că morala are o sferă mult mai largă decât cea a dreptului. Însă, dreptul trebuie aplicat fără a-l deturna de la finalitatea sa. Numai privind dincolo de litera legii juristul poate spera să identifice spiritul acesteia și numai stăpânind principiile care stau la temelia dreptului el poate înțelege de unde vine și încotro se îndreaptă dreptul[43]. În aceeași opinie, un adevărat jurist este acela care conștientizează că dreptul
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
întreține, de asemenea, Iris, biblioteca Qt/C++ XMPP pe care Psi se bazează. În 2003, Remko Tronçona început să-și scrie proprile patch-uri pentru PSI, urmând să devină un dezvoltator oficial în Mai 2005. "Psi" este a douăzeci și treia literă a alfabetului grecesc (Ψ), care este folosit ca logo-ul software-ului.
Psi (instant messaging client) () [Corola-website/Science/337249_a_338578]
-
dintr-o Istorie a Limbii Franceze, avîndu-i coautori pe Brunot și Bruneau) și a profesorului Jean-Marie Klinkenberg, membru al grupului MU de "Retorica generală", autorii unui oarte cunoscut volum de retorica. În paralel a absolvit cursurile doctorale ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Pisa, fiind și doctor în "Lingue e Letterature Straniere Moderne - Indirizzo europeo". E de asemenea posesoarea unui doctorat în Comunicare socială la Universitatea Catholică din Lovanio. A cîștigat o bursă de perfecționare la Școală Normală
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Universitatea Catholică din Lovanio. A cîștigat o bursă de perfecționare la Școală Normală Superioară din Pisa, a ținut seminarii la cursurile profesorilor Contini, Nencioni și Stussi și a fost cercetătoare de rol pentru rerupareaa Filologiei Romanice după reforma Cursurilor de Litere din anul 1984. Successiv a predat ca profesor asociat la Uniersitatea din Cassino (1992-1994) și ca profesor extraordinar la Universitatea din Trieste. Din 1997 pînă în 2008, a fost profesor habilitat de Literatură franceză la Facultatea de Litere și Filosofie
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Cursurilor de Litere din anul 1984. Successiv a predat ca profesor asociat la Uniersitatea din Cassino (1992-1994) și ca profesor extraordinar la Universitatea din Trieste. Din 1997 pînă în 2008, a fost profesor habilitat de Literatură franceză la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria, unde este, din 1999, profesor de Literatură comparat, și unde între (2004-2008), a ținut și cursul de Limbă și Literatura Română. Din 2008 este titular la catedră de profesor de Limbă și Literatura română
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
Echinox, în traducerea lui Egyed Peter; în 1976 este publicat de revista Vatra de la Târgu Mureș, cu o prezentare a prozatorului Mihai Sin. Debutul editorial individual are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
(n. 2 ianuarie 1910 - d. 17 aprilie 1945) a fost un om de litere, antologator, editor de reviste, poet, prozator și translator român originar din Bucovina. s-a născut în Cuciurul Mare din raionul Storojineț de astăzi (Ucraina) în regiunea istorică românească a Bucovinei. Părinții săi au fost preotul ortodox român "Gavril Streinul" și
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
În Urziceni, participă la ședințele cenaclului literar Dor fără sațiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase și Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secția de critică, istorie literară și eseistică
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]