161,927 matches
-
Gheorghe Ștefan a fost sfătuit să fugă din țara sa amenințată, a exclamat: "Mai degrabă mă las mîncat de cîinii acestei țări decît să o părăsesc!"61 Pe măsură ce situația se înrăutățea, s-a iscat o mișcare puternică în Cameră: "să mergem la Odessa!" Dr. Constantin Angelescu l-a întrebat pe Iorga cum să facă față acestei situații. Iar el a răspuns: "Cu o companie de soldați; este anticonstituțional, dar va fi un act istoric"62. Iorga și-a încheiat entuziast discursul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
răzvrătiri revoluționare dintre 1917 și 1920, România fiind înconjurată de comunismul și de războiul civil din Rusia și Ungaria și de o mișcare de stînga în Bulgaria. Rolul soldatului țăran român va fi hotărîtor în zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea războiul în România (și în alte părți)? În vreme ce dezintegrarea forțelor rusești se accentua, o nouă armată română instruită și echipată de francezi era gata la sfîrșitul primăverii anului 1917. După afirmațiile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite și echipate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a concentrat atenția asupra speranței: a sărbătorit ziua de naștere a lui George Washington și a ridiculizat poziția României, adică faptul că țara se întorcea "la neutralitate". "Sînt oare două Românii diferite?"106 întreba el. A scris un alt editorial: Mergem la Canossa?107 Partizanii tratatului de pace separată (în primul rînd Constantin Stere) de la București și cel de la Iași, neimplicați direct în negocierile de pace (ca V. Madgearu, I. Mihalache sau Brătienii), au fost prezentați într-o lumină nefavorabilă în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac germanilor, el a început să se agite și să-i ceară regelui să "facă în sfîrșit gestul mîntuitor" (adică să abdice). A mers pînă la a cere (sau a permite) ca Brătianu și ceilalți "răspunzători de izbucnirea războiului să fie judecați. În cele din urmă, Camera Română a rezolvat această problemă printr-un compromis inteligent: a emis o lege care acorda amnistierea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a retras la Bicaz, în pădurile Carpaților. Pe parcursul întregii primăveri și veri a lui 1918, poziția lui Iorga a rămas impenetrabilă în privința "Ghibelinilor" de la București. I s-au alăturat cei care, ca Take Ionescu erau gata (cum spuneau ei) să meargă pe jos pînă la Port-Arthur decît să renunțe la demnitatea națională 114. Prințul Carol nu a contribuit deloc la alinarea durerii și umilinței părinților săi. Ghidîndu-se după firea sa, și-a părăsit țara în suferință și, îmbrăcat într-o uniformă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României 1. Deși nu totul mergea foarte bine, în anii de început exista un optimism general. Mareșalul Foch remarca însă (atunci cînd i s-a arătat, în 1919, textul Tratatului de Pace de la Versailles): "Acesta nu este un tratat de pace, ci un armistițiu pe 20
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era prezent la Iași în 1918, cînd Iorga s-a adresat conducerii Partidului Naționalist Democrat: "Nu am nevoie de nici un partid; nu face decît să mă irite; îmi impune sacrificii pe care nu mi le pot permite. Sînteți liberi să mergeți unde vreți". Și au plecat, chiar și cumnatul lui, Ștefan Bogdan. Șeicaru avea dreptate cînd spunea că nici un devotament nu poate rezista unui astfel de tratament 33. Conducerea Partidului Naționalist Democrat a fost întotdeauna o mică coterie de oameni mediocri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatică: ungurii din Transilvania trebuie să renunțe la revizionism, după care vor primi drepturi și vor fi acceptați "proporțional" cu loialitatea lor și cu recunoașterea de către ei a României Mari79. Românii nu au mers atît de departe ca ungurii în campania de românizare forțată. Au luat totuși o serie de măsuri pentru a-și asigura dominația, măsuri care nu corespundeau imaginii perfecțiunii de rai pe care se străduiau să o prezinte despre Transilvania. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stratificarea socială, cu alte cuvinte să-i transforme pe evrei în cetățeni perfecți, patrioți și utili, așa cum vedea că se întîmplă în țările occidentale. Nu putem decît să ne gîndim că, dacă cerințele moralității și cele ale omeniei aveau să meargă mînă-n mînă cu cele ale eficienței politice, atunci totul urma să meargă dintr-o dată în direcția în care trebuia. Evreii din Regat au reacționat entuziast. Mai puțin entuziast au reacționat la ideea asimilării evreii din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
perfecți, patrioți și utili, așa cum vedea că se întîmplă în țările occidentale. Nu putem decît să ne gîndim că, dacă cerințele moralității și cele ale omeniei aveau să meargă mînă-n mînă cu cele ale eficienței politice, atunci totul urma să meargă dintr-o dată în direcția în care trebuia. Evreii din Regat au reacționat entuziast. Mai puțin entuziast au reacționat la ideea asimilării evreii din Transilvania, Bucovina și Basarabia. Iorga a sesizat diferența. A protestat atunci cînd organizația centrală a evreilor din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în public, oameni intrînd în restaurantele evreiești și plecînd fără să achite nota de plată și scene de nedescris cu evrei aruncați din trenuri în plin mers. Uneori, studenții erau instigați de profesorii lor pînă și de oficialitățile polițienești să meargă chiar și mai departe. Evreii erau supuși umilințelor și unei permanente bătăi de joc, o trăsătură omniprezentă a antisemitismului est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia și veșmintele lor. Într-un cuvînt, caracterul lor uman. Antisemiții din Europa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și care nu puteau fi modificați în istorie, astfel încît politica externă era determinată de aceștia cu o consecvență riguroasă. Condițiile geografice și etnice își au implicațiile lor. (Dînd drept exemplu Marea Britanie). În prezent, era de așteptat ca România să meargă pe urmele celui mai puternic aliat al ei, Franța, și să mențină legături strînse cu Italia. Schimburile comerciale trebuie să servească întăririi relațiilor "naturale" (latine) cu aceste țări. Pe baza acestor relații, România trebuie să-și orienteze politica spre Balcani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Justiție. În octombrie 1929, la moartea lui Buzdugan, Vaida a propus ca Iorga să-l înlocuiască. Dar Iorga nu era de acord cu regența, astfel că un alt înalt demnitar, Constantin Sărățeanu, a devenit regent în locul lui. Nu toate lucrurile mergeau ca pe roate în cadrul regenței. Așa cum îi explica lui Iorga patriarhul: Lucrurile nu merg bine în țară pentru că prințul Nicolae fumează țigări de foi și se ceartă cu Sărățeanu; iar eu, ca preot, nu pot decît să încerc să-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-l înlocuiască. Dar Iorga nu era de acord cu regența, astfel că un alt înalt demnitar, Constantin Sărățeanu, a devenit regent în locul lui. Nu toate lucrurile mergeau ca pe roate în cadrul regenței. Așa cum îi explica lui Iorga patriarhul: Lucrurile nu merg bine în țară pentru că prințul Nicolae fumează țigări de foi și se ceartă cu Sărățeanu; iar eu, ca preot, nu pot decît să încerc să-i împac"205. Iorga a luat deschis poziție împotriva regenței, considerînd-o "dăunătoare"206. Întrucît clanul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost foarte nefericit. Atunci cînd a scris Scurtă istorie a slavilor răsăriteni: Rusia și Polonia (București, 1919), Iorga s-a temut, ca de obicei, că oamenii nu o vor citi. Ar fi păcat dacă n-au făcut-o. Lucrarea aceasta merge pînă la rădăcinile controversei polonoruse, explicînd că, deși rușii și polonezii aparțineau aceluiași neam, drumurile lor s-au despărțit atunci cînd polonezii au fost creștinați de Roma, iar rușii de Bizanț. Datorită acestui fapt, ei au evoluat în culturi și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cred". Ulterior, s-a referit la propriul său guvern ca la o "sarcină lipsită de sprijin și înțelegere" și făcea următoarea remarcă: " Dacă aș fi avut un partid puternic sau o națiune curajoasă și inteligentă în spatele meu, lucrurile ar fi mers altfel"36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dacă s-ar fi bucurat de sprijinul pe care și-l dorea, poziția lui ar fi fost extrem de precară. Numai că Iorga nu era nici politician, nici economist, iar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
frate, Gheorghe. Programul guvernului lui Iorga era ambițios în privința reformelor lui educaționale. Acestea au fost zădărnicite de Depresiune și de lipsa de fonduri. Iorga a fost nevoit să emită un moratoriu pentru țărănimea înglodată în datorii. Economia împovărată de criză mergea din rău în mai rău, dar Franța, principala aliată a României, era încă prosperă. Avea oare Franța să-i dea o mînă de ajutor? Avea oare Liga Națiunilor (afiliată sub influența Franței) să sară în ajutorul României? Nu era ușor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a explodat el. A primit un răspuns dat cu sînge rece: francezii considerau că românii sînt "nerecunoscători!"55 Iorga era propriul său ministru al instrucției publice. El voia să reformeze școlile primare, sperînd că acestea vor deveni "sufletul satului", să meargă pe urmele spiritului lui Spiru Haret și, mai presus de orice, să rămînă credincios Sămănătorismului. În privința liceelor, dorea ca obținerea bacalaureatului să se facă în mod cinstit și să fie mai dificilă. Proiectul legii lui propunea ca directorii de licee
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
69. În primăvara anului 1932 un nou scandal a zguduit Palatul, eroul principal fiind Prințul Nicolae. Lui Iorga îi plăcea și Prințul Nicolae, care era un tînăr inteligent, dar irascibil. Dacă vreo mașină stătea în calea mașinii sale sport în timp ce mergea pe stradă, nu considera că este sub demnitatea lui să-i pălmuiască și să-i lovească cu picioarele în public pe șoferi sau pietoni. Escapadele lui erau de notorietate publică. S-a îndrăgostit de domnișoara Doleti Dumitrescu, fiica unui viticultor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în armata română, în marșul spre Transilvania, dar a fost trimis acasă de comandantul său din cauza vîrstei sale fragede. După război, orientarea politică a tatălui său (și a lui Cuza) s-a separat de cea a lui Iorga. Corneliu a mers pe urmele tatălui său. În 1919 s-a înscris la Universitatea din Iași. În lunile acelea, Iașul era centrul tulburărilor de stînga. În plus, la doi pași, în Basarabia, amenințarea bolșevică constituia un element foarte concret. În următorii cîțiva ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
generație de istorici era o generație romantică. Aceștia au sacrificat adevărul din considerente naționale, ceea ce avea sens înainte de realizarea unității naționale. Dar acestor falsificări, utile în vremurile acelea, trebuie să li se pună capăt acum; de acum înainte trebuie să mergem pe calea obiectivității necontrafăcute. În acest scop, urma să fie creată o nouă revistă (istorică) care trebuia să devină instrumentul acestei lupte 150. Discursul acesta a fost piatra de fundație a "Noii școli" istorice românești. Lupta va dura pînă aproape de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
migrații și apariția lor ulterioară în mare număr era și rămîne un mister. Acest fapt este cel mai bine exprimat de către medievistul Gheorghe Brătianu în titlul cărții sale, Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain (București, 1942). Iorga merge mai departe cu formularea: "un miracol pe care l-am săvîrșit de unii singuri". Poziția lui Dománovszky se bazează pe lipsa de documente pe parcursul a aproape o mie de ani. Există, totuși, un document medieval autentic: scrierile cronicarului anonim al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încurajate de agresiunea energică a naziștilor și a fasciștilor italieni (ca și a celor japonezi) și de politica dezastruoasă a "concilierii". Vremurile acestea nefericite vor servi drept ultima picătură a ultimilor ani ai vieții lui Iorga, în timpul cărora nazismul va merge din triumf în triumf, călcînd lumea în picioare. Dar el își va păstra credința în victoria finală a Occidentului și în înfrîngerea nazismului 1. Va pieri luptînd. Tragedia a constat în faptul că și-a dat sfîrșitul în momentul în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga în această chestiune pe parcursul anului 1937? Iorga îi susținea pe evrei cu condiția ca aceștia să accepte să se asimileze și să fie loiali față de România. Numai că tocmai în privința asimilării și a loialității evreilor față de România nu prea mergeau bine lucrurile. Și aceasta nu numai din vina evreilor. Toate speranțele nutrite o dată cu nașterea României Mari se spulberaseră deja prin 1937. Ele au fost înlocuite de isteria "mărșăluirii", care constituia ultima picătură a unei chestiuni evreiești extrem de grave. Forțe puternice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și ele în broșura intitulată Judaica. Articolele acestea constituiau reacția lui Iorga la un articol publicat de liderul evreu român dr. Willy Filderman în cotidianul "Curentul" 36. Iorga a replicat la ceea ce el considera ""insolențele" doctorului Wilhelm Filderman". Dar a mers mai departe decît atît, făcîndu-l praf pe Filderman pentru marea greșeală a acestuia (după părerea lui Iorga): "Dr. Filderman scrie că "există loc destul în România pentru toată lumea, evrei sau nu"". Dr. Filderman n-ar fi putut invoca un argument
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]