KorAP: Find »[drukola/base=așezare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...645 646 647 ...707 >

17,675 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

de pe marginea Mării Negre, care n-a putut dispărea.24 Despre populațiile turce, pecenegi, uzi, cumani, instalate la noi, P. P. Panaitescu ne dă unele amănunte: iarna locuiau în regiunile joase, aproape de mare, iar vara în pășunile de stepă, nu aveau așezări statornice (sate), nici locuințe, ci trăiau în care acoperite cu femeile și copiii. Carele lor, așezate cap la cap, alcătuiau o adevărată tabără de luptă. Nu practicau agricultura, se hrăneau cu lapte și fiertură de mei, luat de la localnici, după

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
fiind organizați pe ginți. Aceste populații, mai ales cumanii, au avut o înrâurire însemnată asupra istoriei românilor, mai ales după 1223 (bătălia de la Kalka), când o bună parte din ei s-au creștinat. Schimbându-și modul de viață, au întemeiat așezări (sate) și locuințe, au construit biserici, papa binecuvânta, în 1229, pe cei ce vin în Cumania "pentru a construi biserici și locuințe". Avem și urme arheologice ale stabilirii pecenego-cumanilor aici: coifuri de fier aurit, apărători metalice, două exemplare de căști

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
între Rusia și Cumania, adică din nordul Moldovei, în frunte cu Kadan, fiul marelui han Ogodai. Cronicarul persan Rasid ad-Din îl menționează alături de Kadan și pe Buri. În nordul Bucovinei s-au descoperit urme de distrugeri și incendieri în unele așezări întărite, provenite din invazia mongolilor. După ce au traversat Carpații Răsăriteni, Kadan și Buri au înaintat în Transilvania, pe valea Someșului Mare până la Rodna, oraș locuit de sași care exploatau minele de argint din zonă. Întâmpinați de sașii înarmați, mongolii au

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
și de sursele arheologice. Au fost descoperite complexe funerare asemănătoare cu cele din stepele meridionale ale Rusiei-aici s-au aflat 1000 de morminte din secolele X-XIV ale triburilor nomade turce. După unele izvoare, populațiile nomade turanice rareori dispuneau de așezări stabile, ele locuind îndeosebi în căruțe și corturi. Din datele pe care le deținem, la est de Carpați (Moldova) s-au descoperit 60 de morminte ce pot fi atribuite triburilor nomade turanice, aflate în 36 de puncte diferite. Complexele funerare

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
celor două fluvii românești, Dunărea (Istru) și Nistru, fiind din cele mai adecvate păstoritului nomad, interesul turanicilor s-a concentrat asupra acestor teritorii, de unde au încercat să înlăture comunitățile umane autohtone. Rezultatul confruntărilor cu nomazii turanici a constat în reducerea așezărilor localnicilor din Bărăgan și Bugeac, începând din prima jumătate a secolului al XI-lea, iar în perioada următoare (secolele XII-XIII), acestea au devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în decurs de un secol, mongolii aparținând Hoardei de Aur s-au turcizat.7 Misionarul franciscan Giovanni Carpini, trimisul papei la curtea marelui han, și-a început călătoria în 1245, venind din Polonia și Rusia apuseană și mărturisește că prima așezare aflată sub stăpânirea mongolă se situa pe Nipru, la sud de Kiev. Pe același râu s-a amenajat "hotarul" apusean al Hoardei de Aur, prima linie de apărare împotriva unui atac dinspre vest, unde era concentrat un corp mongol însemnat

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
sosit la Soldaia, centrul comercial al Crimeii, căpeteniile orașului (capitanei) se aflau la curtea hanului Batu pentru a-i duce tributul. Același regim de tutelă mongolă îl aveau toate orașele de pe țărmul Crimeii și al Mării de Azov, ca și așezările comerciale de la gurile Dunării. Teritoriile rusești de dincoace de Volga și cele sud-dunărene (statul Asăneștilor), devenite vasale ale mongolilor, după 1241, aveau un alt statut, fără a li se impune schimbări esențiale în structura lor internă. Statutul lor de vasalitate

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
regiunile neafectate de invazie, precum cnezatul Novgorodului. Supravegherea și controlul direct al căpeteniilor politice din țările supuse erau exercitate de amintiții baskaci, care aveau la dispoziție mici detașamente militare. Ei erau colaboraționiști din rândul localnicilor, în sudul Rusiei, denumirea unor așezări (Baskaci, Baskakovo, Baskeci) păstrează amintirea șederii baskacilor și cetelor lor. De reținut că astfel de toponime nu se întâlnesc în regiunile ce aparțineau efectiv Hoardei de Aur, ci numai în țările vasalice.9 Invazia și așezarea mongolilor în răsăritul Europei

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
sudul Rusiei, denumirea unor așezări (Baskaci, Baskakovo, Baskeci) păstrează amintirea șederii baskacilor și cetelor lor. De reținut că astfel de toponime nu se întâlnesc în regiunile ce aparțineau efectiv Hoardei de Aur, ci numai în țările vasalice.9 Invazia și așezarea mongolilor în răsăritul Europei au stopat, până spre sfârșitul secolului al XIII-lea, politica ofensivă a regatului Ungariei în teritoriile extra-carpatice. Regele Bela IV, temându-se de o nouă invazie, a inițiat demersuri diplomatice pe lângă papă și suveranii Apusului, pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în timp ce Hoarda de Aur era în declin, regatul Ungariei era în ofensivă.17 Societatea românească În ceea ce privește situația etno-demografică și habitatul, în intervalul menționat, au apărut decalaje în dezvoltarea teritoriilor românești intrași extra-carpatice, determinate de împrejurările de istorie politică. În Transilvania, așezările rurale (satele) și zonele mărginașe, cu un habitat românesc dens și omogen, nu sunt oglindite în documente precum locuitorii comitatelor ungurești, scaunelor săăsești și secuiești. Românii aparțineau bisericii răsăritene, iar satele locuite de ei nu figurează în registrele în care

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
dintre 1241-1350, se poate face doar pe baza unor documente mai târzii. Teritoriul locuit al Transilvaniei era limitat de pădurile întinse ce acopereau peste 50% din suprafață, iar în unele zone chiar 60-70%. Dar și în zonele împădurite existau numeroase așezări românești. În intervalul menționat, au fost întemeiate multe sate noi, ceea ce se făcea prin "roirea" lor, adifcă desprinderea de obștea sătească a unor familii care se așezau în apropiere de vechea vatră a satului și fondau o nouă așezare. În

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
numeroase așezări românești. În intervalul menționat, au fost întemeiate multe sate noi, ceea ce se făcea prin "roirea" lor, adifcă desprinderea de obștea sătească a unor familii care se așezau în apropiere de vechea vatră a satului și fondau o nouă așezare. În același timp, are loc acum o creștere a populației de 15-20 % -în Transilvania erau între 250/300-400 de sate. De pildă, Maramureșul, cu o suprafață de 10.000 km2, avea 80-100 sate, Țara Oașului cu 1000 km2, avea 25

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
70-75 %. Târgurile și orașele din Transilvania au devenit, între 1241-1350, o realitate economică, socială și demografică, cu oarecare pondere în cadrul habitatului românesc intra-carpatic, încât, până la 1350, sunt menționate 30 târguri sau orașe, adică o zecime din numărul total al așezărilor. Dar o serie de așezări sătești mai importante îndeplineau și funcția unor târguri, prin activitatea lor economică meșteșugărească și comercială, așezări cu funcții urbane. În Transilvania, așezări urbane erau Oradea, Cenad, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, centre politice, administrative și bisericești

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Transilvania au devenit, între 1241-1350, o realitate economică, socială și demografică, cu oarecare pondere în cadrul habitatului românesc intra-carpatic, încât, până la 1350, sunt menționate 30 târguri sau orașe, adică o zecime din numărul total al așezărilor. Dar o serie de așezări sătești mai importante îndeplineau și funcția unor târguri, prin activitatea lor economică meșteșugărească și comercială, așezări cu funcții urbane. În Transilvania, așezări urbane erau Oradea, Cenad, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, centre politice, administrative și bisericești; după 1241, apar noi târguri

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
românesc intra-carpatic, încât, până la 1350, sunt menționate 30 târguri sau orașe, adică o zecime din numărul total al așezărilor. Dar o serie de așezări sătești mai importante îndeplineau și funcția unor târguri, prin activitatea lor economică meșteșugărească și comercială, așezări cu funcții urbane. În Transilvania, așezări urbane erau Oradea, Cenad, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, centre politice, administrative și bisericești; după 1241, apar noi târguri și orașe (oppida et civitates) ca urmare a progresului societății transilvane. Unele orașe precum Sighișoara, Mediaș

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
sunt menționate 30 târguri sau orașe, adică o zecime din numărul total al așezărilor. Dar o serie de așezări sătești mai importante îndeplineau și funcția unor târguri, prin activitatea lor economică meșteșugărească și comercială, așezări cu funcții urbane. În Transilvania, așezări urbane erau Oradea, Cenad, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, centre politice, administrative și bisericești; după 1241, apar noi târguri și orașe (oppida et civitates) ca urmare a progresului societății transilvane. Unele orașe precum Sighișoara, Mediaș, Brașov, Bistrița își leagă întemeierea și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
civitates) ca urmare a progresului societății transilvane. Unele orașe precum Sighișoara, Mediaș, Brașov, Bistrița își leagă întemeierea și dezvoltarea de colonizarea săsească desfășurată după invazia din 1241, așadar, a doua jumătate a secolului al XIII-lea. O categorie aparte de așezări urbane o reprezentau localitățile miniere: Rodna, Turda, Baia Mare, Baia Sprie, Baia de Arieș. În ceea ce privește mărimea așezărilor urbane, în secolele XIII-XIV, ele erau modeste-orașele cele mai importante ale Transilvaniei, centre episcopale și administrative, precum Oradea și Alba Iulia, nu depășeau 3000-3500

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
întemeierea și dezvoltarea de colonizarea săsească desfășurată după invazia din 1241, așadar, a doua jumătate a secolului al XIII-lea. O categorie aparte de așezări urbane o reprezentau localitățile miniere: Rodna, Turda, Baia Mare, Baia Sprie, Baia de Arieș. În ceea ce privește mărimea așezărilor urbane, în secolele XIII-XIV, ele erau modeste-orașele cele mai importante ale Transilvaniei, centre episcopale și administrative, precum Oradea și Alba Iulia, nu depășeau 3000-3500 locuitori. Mai populate erau orașe ca Sibiu, Brașov, Cluj. În Transilvania, orașele erau fortificate, fiind prevăzute

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
spontană, a existat și una dirijată, din inițiativa vârfurilor societății locale. Odată cu elementele românești din Transilvania (Maramureș), în Moldova s-au stabilit, în grupuri mici, sași, unguri, secui, eventual. Cele mai vechi informații datează din 1234 și se referă la așezarea populației germane (Theutonici) și ungare (Ungari) în sud-vestul Moldovei și nord-estul Munteniei. Anterior, după 1211, au avut loc infiltrări ale cavalerilor teutoni dincolo de curbura Carpaților, dar acestea nu au lăsat urme durabile în structura etnică a zonei. Distrugerea episcopiei, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Dunării de către mongoli au dus la exodul coloniștilor din Transilvania, ce-au părăsit regatul, dar au revenit după 1300, când formațiunile est-carpatice urmăreau stabilitatea prin dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului. Coloniștii sași s-au stabilit pe valea Moldovei-concret, la Baia, începutul așezării sașilor în nord-vestul Moldovei a premers data emiterii documentului referitor la întemeierea orașului. Astfel, un act halician din 1334 face referire la un Alexandru Moldaowicz (adică din Molde-Mulda), cum se numea pe atunci orașul, actul fiind emis cu ani sau

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
ci s-au așezat în localități mai vechi ale autohtonilor, dar au contribuit la dezvoltarea lor. Dar principala îndeletnicire a sașilor din zona Baia era mineritul, nu olăritul-numele Baia derivă de la maghiarul Banya, adică mină. La începutul existenței sale, ca așezare minieră, localitatea se numea Bania, nume dat de minerii veniți din Transilvania. Coloniștilor străini le-au fost atribuite întemeierea, încă înainte de 1359, a mai multor cetăți și orașe de la est de Carpați sașii ar fi construit Cetatea Neamțului și fortificația

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de timpuriu și grupuri de români, de la care s-au păstrat toponime. Dacă nu s-ar admite o prezență etnică românească serioasă, în secolele XIII-XIV, nu s-ar putea explica preponderența românească după întemeiere. Cercetările arheologice au pus în evidență așezări întărite la Dărăbani, Hotin, Perebicăuți, Lencăuți (Cernăuți), cu urme din secolele XII-XIII.19 Includerea sud-estului Moldovei la Hoarda de Aur a dus la stabilirea temporară dincoace de Nistru a unor grupuri etnice de origine răsăriteană, populație eterogenă ce era concentrată

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
căror nume nu-l cunoaștem, care apoi s-au închegat într-un stat la est de Carpați. Tabloul complet al lumii românești rurale de la est de Carpați trebuie completat cu necropolele (cimitirele), fiecare sat avea cimitirul său situat în marginea așezării. Dintre centrele urbane (orașele) aflate la răsărit de Carpați, sub aspectul originii și vechimii, menționăm pe cele mai importante. Astfel, așezările de la Baia, Suceava, Piatra lui Crăciun, Siret, Iași își au originea la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar prin

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
românești rurale de la est de Carpați trebuie completat cu necropolele (cimitirele), fiecare sat avea cimitirul său situat în marginea așezării. Dintre centrele urbane (orașele) aflate la răsărit de Carpați, sub aspectul originii și vechimii, menționăm pe cele mai importante. Astfel, așezările de la Baia, Suceava, Piatra lui Crăciun, Siret, Iași își au originea la sfârșitul secolului al XIII-lea, iar prin poziția lor geografică sunt puse în legătură cu formațiunile politice-voievodate și cnezate. Astfel, dintre ele, cel puțin trei, Baia, Suceava și Siret pot

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
urbane erau cele politice, administrative și militare.20 Care sunt originile orașelor românești ? La sud și est de Carpați, germenii economico-sociali ai viitoarelor centre urbane medievale trebuie căutați în lumea rurală. Astfel, Siretul era reședința unei formațiuni politice, Suceava, ca așezare fortificată, era reședința unei alte formațiuni politice locale, Baia făcea parte dintr-un teritoriu cu importanță strategică, în contextul relațiilor dintre regatul Ungariei și stăpânirea mongolă de la est de Carpați. Așezată pe valea Moldovei, Baia a beneficiat de o serie

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]