16,468 matches
-
milițieni Popescu a venit și a luat o căruță din fânul mănăstirii, fără nici o formă. Asemenea acte atât din partea acelei comisiuni, cât și din partea administratoarei susmenționate, asistați de comandantul de milițieni Popescu, săvârșite contra mănăstirii M. - R., sunt cu totul abuzive, și iată de ce: Mănăstirea M. a luat ființă cu aprobarea Sfântului Sinod, pe bază de lege și tot numai prin lege s-ar desființa dacă ar fi cazul, ceea ce nu este. Averea ei, care formează și vatra mănăstirească, constă dintr-
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la terenurile agricole. De aceea, vă rugăm să binevoiți a da cuvenitele ordine ca atât Dl. Prefect al jud. Roman cât și organele Domniei Voastre de miliție din satul M. să apere liniștea mănăstirii, împiedicând pe cei care în mod abuziv ar căuta să o tulbure sau să-i ridice din bunuri fără nici un drept și fără nici o formă, cum s-a întâmplat până acum. Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni și patriarhicești binecuvântări.” * Notele informative nu rămâneau
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
nesfîrșit, justificîndu-se prin statutul de victimă a puterii. Acest statut este avantajos, Într-adevăr, pentru că el reclamă compasiune și deculpabilizare, iar În timp, acumulînd putere simbolică prin prestigiul pe care Îl are ca victimă, BOR poate pretinde revendicări injuste și abuzive. Folosindu-se de acest tertip, BOR a „convins” SRI că dosarele ei nu merită a fi consultate decît În „familie”, unde limbajul acestora poate fi Înțeles și interpretat „corect”. Oricum, pentru BOR, istoria postdecembristă a adus timpuri triste. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lucrare clasică Misiunea Universității 1, Ortega y Gasset sublinia rolul major al studenților în construcția unei uni versități, pornindu-se de la principiul just al creării unor asemenea instituții pentru studenți, ci nu pentru profesori, cum se întâmplă astăzi, în mod abuziv, la noi, profesorii nemaifiind în slujba elevilor săi. Această disfuncționalitate vine pe fondul atribuirii unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și explicații la aspecte economice, demografice, de structură socială, de mentalitate. Observațiile și tezele lui au fost folosite ulterior de unii dintre cei ce s-au ocupat de familie și de evoluția societății. Ele apar suprasolicitate și, printr-o generalizare abuzivă, încadrate într-o viziune dogmatică economic-evoluționistă, decretată ulterior ca singura științifică, la Fr. Engels (1940/1950). Ideea eronată a evoluției întregii omeniri de la forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un viciu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
necesar. Mulți autori americani (printre care Gelles, 1997; Campbell, 1995), relevând consecințele negative ale unei atare situații pe multiple planuri, o consideră îngrijorătoare. Cred totuși, referindu-mă la ultima constatare, că e îndreptățită distincția dintre violența normală (îmbrânceala) și violența abuzivă (pumni repetați, lovirea cu picioarele etc.), distincție ce figurează în unele lucrări de specialitate. Nici o varietate de violență nu e bună și normală - păguboasă este și cea pur verbală -, dar din moment ce nu putem trăi într-o lume de îngeri, deosebirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și cea pur verbală -, dar din moment ce nu putem trăi într-o lume de îngeri, deosebirea dintre a împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
împinge, a smuci de mână și a snopi în bătaie e fundamentală. Să nu uităm însă că uneori violența „normală” este preludiul celei abuzive, de la mici tachinări fizice și verbale ajungându-se la agresivitate maximă. De fapt, distincția violență normală-violență abuzivă a fost lansată în discuția despre socializarea (și abuzul copiilor) și se potrivește mai bine respectivei realități; am considerat însă că are o oarecare acoperire și pentru violența domestică în general. Femeile sunt victime ale agresivității bărbaților în toate mediile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pare nu numai falsă epistemic, ci și nocivă social. E adevărat că soluția structurală a reducerii multor rele sociale, inclusiv a violenței familiale, este eradicarea sărăciei și o mai echitabilă distribuire a resurselor socioeconomice, dar până atunci, lupta împotriva consumului abuziv de alcool trebuie să preocupe statul și societatea civilă. Alcoolismul este și un flagel al societății românești. Restrângerea violenței în familie - este utopic obiectivul de a o eradica - presupune și preocupare, folosind toate mijloacele posibile de a limita alcoolismul. Sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum s-a sugerat deja, că bărbații sunt agresați de soțiile lor mai mult verbal, iar când e vorba de forță fizică, numai cu acte minore. În plus, cel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la școală, să muncească în casă și să nu se joace); folosesc copiii mai degrabă să-și satisfacă propriile nevoi (să se mândrească cu ei, să fie cuminți în orice împrejurare, astfel încât părinții să nu aibă nici o problemă). e) Părinții abuzivi nu sunt prea îngrijorați de rănile fizice și psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul etc.) și cea abuzivă (bătaia cu pumnii și picioarele, rănirea). Și în societățile tradițional-rurale din centrul și estul Europei, ultima era puțin frecventă în socializarea și educarea copiilor, dar prima era prezentă în aproape orice familie, desigur și din România. Teoriile care pun un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în legătură cu evitarea abuzului fizic față de copii, folosirea recompenselor și a privilegiilor în loc de constrângeri și pedepse corporale este că exact acolo unde e mai multă violență, sunt și mai puține mijloace economico-sociale de a o asana. Aceasta deoarece familiile cu practici abuzive față de copii sunt semnificativ mai expuse șomajului și sărăciei; izolate social, fără prieteni, firav prinse în rețeaua de rude și viața comunitară; situate în vecinătăți nesigure social (cu o rată mare de infracționalitate); sunt preponderent monoparentale (sau cu un soț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie caracteristice părintelui agresor sexual (timiditate, inabilități de comunicare, deficiențe emoționale, stimă de sine), în contrast cu reprezentarea populară, studiile atent elaborate relevă că majoritatea nu numai că nu sunt bolnavi psihic, dar nici măcar nu se poate construi un portret-robot de personalitate abuzivă. Mai degrabă o combinație între nemulțumiri, frustrări personale determinate de situații de stres (șomaj, insatisfacții profesionale și probleme la locul de muncă, pierderea unei ființe dragi, insucces în relațiile sexuale și afective) și consumul de alcool conduce la acte sexuale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unei ființe dragi, insucces în relațiile sexuale și afective) și consumul de alcool conduce la acte sexuale cu copii. Aceștia din urmă, mai ales de la o anumită vârstă, sunt și ei ființe erotice și uneori cooperează. În ordine ierarhică, relațiile abuzive sexuale sunt între: tată vitreg și fiică, tată natural și fiică, frate și soră, unchi și nepoată. Spre deosebire de alte fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relațiile incestuoase frate-soră și, în creștere, de cele soră-soră, frate-frate. Concepția curentă despre aceste relații este că ele sunt în cvasitotalitate consimțite, că e o joacă de explorare sexuală. Unele cercetări arată însă că o pondere însemnată o au actele abuzive sau, oricum, există o diferență mare de vârstă între frate (17-18 ani) și soră (10-11 ani), ceea ce înseamnă inegalitate de putere (Russell, 1986). Tema relațiilor sexuale dintre frați și surori rămâne încă un domeniu puțin studiat, probabil și pentru că - dată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
suferă fizic și emoțional momentan, dar rămân cu traume psihice și dificultăți în relațiile afective și erotice și pe termen lung. Efectele nu sunt însă insurmontabile. Asistența psihologică este deosebit de importantă. Terapeuții neprofesioniști sau prea entuziaști cu privire la monstruozitatea actelor sexuale abuzive față de copii au produs și anumite efecte negative. Dorind cu orice preț să descopere în copilăria mică a unor pacienți episoade de abuz, au indus acestora false amintiri. Au avut loc procese celebre de acuzare a părinților sau bunicilor pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca atare, după toate normele optimului social, susținut de atuul că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic altruismul consangvin. O serie de cercetări demonstrează că la majoritatea familiilor, chiar dacă nu sunt ferite de neînțelegeri și probleme, răspunsul nu este abuziv, ci unul de solidaritate și înțelegere autentică. Într-o investigație recentă, M. Warr și C. Ellison (2000), punând în paralel temerile și îngrijorările față de siguranța propriei persoane în fața criminalității (atacuri fizice pe stradă, răpiri, violuri etc.) și îngrijorarea și preocuparea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că nu de puține ori entuziasmul unor reușite nu are temei științific. Astfel, în SUA - activitatea e acum în vogă la noi în țară -, după ce în anii ’60 s-a considerat că e bine ca, din familiile cu mare risc abuziv, copiii să fie mutați în centre de plasament sau la familii în regim de întreținere (foster), la sfârșitul anilor ’70 mișcarea a fost inversă: s-a estimat că e mult mai eficient pentru dezvoltarea mentală și emoțională a copiilor, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, la început, cu emfază declarate. Mai mult, sunt autori avizați, unul mai important fiind R.J. Gelles (1997), care pe baza analizei studiilor ce au folosit grupul de control estimează că a readuce copiii la părinții ce s-au dovedit abuzivi înseamnă a-i expune din nou la rele tratamente. Așa cum remarcă același autor, nici programele de protecție a copiilor față de abuzurile sexuale nu s-au ridicat la cotele așteptate (vezi și Hampton, 1999, pp. 18-20). Rezerva exprimată față de ușurința cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
românești în ansamblu. E adevărat însă că după experiența din alte țări, nu putem miza excesiv pe eficiența programelor de protecție intensivă a familiei, pe faptul că rămânerea sau readucerea copiilor în familiile biologice care s-au dovedit cu risc abuziv este pozitivă (vezi și capitolul 8). În perspectivă însă, fără asistența material-financiară a statului, comunităților și organizațiilor nonguvernamentale, numeroase familii nu vor putea face față unor probleme stringente (sănătate, școlarizarea copiilor etc.) și cu atât mai mult unora să le
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult, inițiativa primăriei de extindere a domeniului public către actuala Insulă a Trandafirilor din parcul Herăstrău pe un teren inițial cedat muzeului prin preluarea drepturilor de administrare au făcut ca o serie de gospodării și instalații să fie demolate abuziv, altele strămutate, altele demontate. După cîțiva ani, în plin război, în condițiile de fapt ale prezenței refugiaților în spațiul muzeului, a pericolului real al distrugerii ireversibile a patrimoniului, o primă măsură a constat în strămutarea acestora. Încetarea campaniilor de cercetări
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu asistentul social; e) să dovedească o reală capacitate de a face față realității. * Prin clarificare se urmărește "punerea în evidență a anumitor comportamente repetitive ale clientului, care îi dăunează funcționării sociale normale și care sunt manifestări ale unei utilizări abuzive a mecanismelor de apărare. Se va încerca, astfel, sprijinirea clientului pentru a-și conștientiza atitudinile și rolul pe care ele îl joacă în viața și în situația lui prezentă. Scopul urmărit și explicat clientului este ca, prin conștientizare, să-și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sistem de atașament anume în care să poată avea totală încredere, fiind suspicios, e gelos pe orice alt tip real sau imaginar de relație al persoanei iubite. Se chinuie pe sine și pe alții căutând dovezi, niciodată suficiente. Devine astfel abuziv în relațiile de intimitate sau va imita modelul propriilor părinți, transmițând în acest fel un sistem de atașament nesigur anxios copilului. * Adultul cu atașament dezorganizat (cu doliu și traume nerezolvate) Corespunde în copilărie atașamentului dezorganizat; este impredictibil și dezorganizat în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
sau ale celor fără scrupule, care vor ști să te folosească pentru Îndeplinirea scopurilor lor.) Evită plăcerile care mușcă a doua zi. (Plăcerile care „mușcă a doua zi” sunt, desigur, acelea care au fost realizate În exces: orice comportament exagerat/abuziv este periculos, deoarece determină instalarea ulterioară a unei stări de epuizare, de disconfort și chiar de anxietate.) Păzește-te de cel care nu are ce să mai piardă. (De regulă, cel care apreciază că nu mai are ce să piardă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]