21,363 matches
-
muncă și dreptul la grevă, securitatea socială și restricțiile privind proprietatea privată, chiar și în țările vestice, sub formă de sugestii pentru naționalizarea monopolurilor. Aceste noi drepturi au fost plasate alături de altele vechi, dar în statele comuniste s-a pus accent și pe faptul că vechile drepturi nu se pot aplica decât dacă se întrunesc anumite condiții politice speciale. Este cazul Articolului 125 al Constituției sovietice din 1936. CASETA 13.2 Convenția Europeană a Drepturilor Omului Iată câteva fragmente din Convenția
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
centralizării. Aceasta în special datorită experienței sistemelor economice extrem de centralizate cum sunt sistemele comuniste sau unele sisteme occidentale cu economie mixtă. Înainte, critica era mai frecvent îndreptată către extrema cealaltă (ineficiența organelor descentralizate), deoarece cultiva duplicarea. Apoi s-a pus accentul pe evitarea ineficienței centralizării. De fapt, dorința de a reduce ineficiența a dus nu doar la introducerea instituțiilor federale, ci și la alte mișcări spre descentralizare care au loc în contextul unor state unitare. CASETA 14.1 Descentralizarea și structura
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a unor segmente ale societății; un grad de reprezentare, oricât de limitat, trebuie așadar să existe. Formele pe care le ia reprezentarea variază totuși, iar în privința descentralizării, constituțiile au oferit formule diferite. Într-adevăr, constituțiile au pus cel mai mult accentul pe instituțiile reprezentative. Poate ca rezultat, tot în acest context au existat cele mai multe dezamăgiri privind eficiența constituțiilor; însă deseori obiceiurile autoritare și necesitatea luării deciziilor în mod rapid au redus semnificativ rolul acestor organe. Succesul a fost mai mare acolo
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în privința legislației sociale și economice moderne ele pot doar participa la un proces general de luare a deciziilor. Adevărata întrebare este așadar cât de mare este influența lor într-o țară dată, într-un moment dat. În al doilea rând, accentul constituțional asupra funcției legislative a adunărilor a avut efectul paradoxal de a înlătura un număr de moduri în care legislativele pot să își exercite (și adesea își exercită) influența de exemplu, cu privire la controlul asupra administrației. Totuși, și în aceste privințe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
avocați). În statele comuniste, pe de altă parte, alături de muncitorii manuali, majoritatea reprezentanților sunt sau erau profesori și angajați cu calificare superioară au existat foarte puțini avocați printre ei. Există așadar trei tipuri de reprezentare în lumea contemporană: * În America de Nord, accentul se pune pe reprezentarea în sensul legal. Legislatorii sunt purtători de cuvânt și acționează "pentru" popor; În Europa de Vest și în majoritatea țărilor din America Latină, această perspectivă concurează cu un alt model, al reprezentării sociale, în special în cazul partidelor socialiste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un alt model, al reprezentării sociale, în special în cazul partidelor socialiste, creștine și agrariene, în care sunt reprezentate grupuri diferite. Acesta este în special cazul Scandinaviei și Europei Centrale; * În statele comuniste estice, în timp ce unele grupuri au fost reprezentate, accentul principal a fost pus în mod tradițional pe un al treilea model, acela al avangardei, în care intelligentsia, compusă în principal din profesori și manageri, conduce restul populației, scopul fiind mai curând de mobilizare decât de reprezentare. Un model similar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vestice nu s-a modificat în mod semnificativ, în ciuda presiunii exercitate de unii legislatori și de unele partide (minoritare) de a "deschide" mai mult legislativele. Comisiile Deoarece activitățile în plen nu oferă legislatorilor posibilități însemnate de a-și exercita influența, accentul principal a fost pus pe comisii care, fiind mai mici, par să fie mai capabile să exercite cu adevărat supravegherea și influența. Numărul comisiilor legislative a crescut mult de-a lungul ultimelor zeci de ani în țările occidentale, chiar și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
post la altul are uneori legătură cu considerentele politice, din moment ce prim-ministrul poate simți că cineva care schimbă pozițiile e mai puțin probabil să reprezinte un pericol; se leagă și de concepțiile diferite asupra rolului miniștrilor. Acolo unde se pune accent pe implementare va exista tendința de a numi specialiști în fruntea departamentelor ministeriale, și în consecință ei vor fi mai puțin expuși transferului pe alte posturi. Această practică a fost adoptată de obicei în statele comuniste; a predominat și în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să fie specialiști. Impactul exact al guvernelor este dificil de măsurat, în mare parte din cauza duratei scurte a miniștrilor în funcție. Acest fapt pare paradoxal având în vedere că mass media, grupurile organizate și publicul larg pun atât de mult accent pe executivele naționale. Nu este însă decât una dintre contradicțiile suscitate de guverne. Guvernele provoacă atracție și repulsie deopotrivă, pentru că sunt puternice, cel puțin aparent, și pentru că le conferă membrilor o aură de putere, de auctoritas, care fascinează și incită
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Intervenția statului implică inițiativă; implică și posesia unor deprinderi specializate în inginerie, economie, sănătate și bunăstare socială. Aceasta înseamnă că pregătirea și profilurile carierei funcționarilor publici s-au modificat. Implementarea regulilor în sensul cel mai restrâns a atras după sine accentul deosebit pus pe formația juridică; managementul modern implică roluri de prim-plan pentru specialiști sau tehnicieni. O "specie" diferită de funcționari publici tinde așadar să se impună. Aceștia doresc să promoveze interesele statului, dar o fac într-o manieră diferită
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ale forțelor navale sau aeriene s-au opus încercărilor armatei de a înlătura guvernele civile. Totuși, în general vorbind, membrii forțelor armate împărtășesc un număr de valori care izvorăsc din natura profesiei militare. Aceste valori se constituie în esență din accentul pus pe disciplină și ierarhie; din nevoia de a se pregăti pentru luptă o activitate care nu este aproape niciodată întreprinsă; și din credința că țara se confruntă cu mari pericole potențiale (Huntington, 1957: 1-97). Prima dintre aceste caracteristici nu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care este fundamentul puterii armatei", conform regulamentului militar francez) și ierarhia sunt cerințe evidente ale organizațiilor militare. Dar aceste virtuți pot produce dezacorduri între puterea militară și cea civilă, deoarece ele sunt rareori apreciate în aceeași măsură în afara instituțiilor militare. Accentul pus pe aceste valori pare să conducă astfel la o relativă izolare a forțelor armate de restul comunității; în plus, această izolare va fi încurajată în mod deliberat, din moment ce calitățile necesare de disciplină și ierarhie nu pot fi dobândite decât
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
regionale. În al patrulea rând, probabilitatea intervenției militare crește dacă ideologiile predominante în sistemul politic diferă puternic de valorile pe care le promovează forțele armate. De aceea există probleme fundamentale între valorile militare și cele civile în regimurile care pun accent, împreună sau separat, pe obiectivul participării democratice, pe mijloacele liberale și pe scopurile egalitare. Aceste valori tind să se lovească de noțiunile de disciplină și ierarhie afirmate de forțele armate. Problema se agravează când normele societății se schimbă drastic odată cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
lente ale normelor pot fi acceptate de forțele armate. Potențialele conflicte dintre acestea din urmă și autoritățile publice se reduc de asemenea atunci când un guvern democratic adoptă o atitudine naționalistă. În principiu, valorile unui regim democratic sunt asociate cu un accent pus mai mult pe ideile universaliste ale dezvoltării, decât pe o concepție tradițională a interesului național. Dar dacă țara și politicile ei se confruntă cu o opoziție puternică din partea vecinilor săi, poate apărea o apropiere între forțele armate și guvernul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care sunt într-un anume grad echivalente celor ale unei curți constituționale. O tendință similară s-a dezvoltat în privința Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, în chestiuni ce țin de jurisdicția sa. Accentul s-a schimbat așadar în direcția garantării puterii judecătorilor de a pune la îndoială validitatea documentelor emise de toate tipurile de organe, de la legi la ordine detaliate, în temeiul constituționalității lor. În parte, această schimbare este aproape sigur rezultatul scăderii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
societatea" le scrisese pentru ei. Într-un mod diferit, dar practic în aceeași perioadă, a apărut și o abordare deterministă, a celor care susțineau că non-deciziile erau la fel de importante ca deciziile în sine (Bachrach și Baratz, 1963: 641-51; 1970: 44). Accentul pe non-decizii se baza și pe o abordare mai curând structurală decât individualistă, presupunându-se că organizarea societății îngreunează sau chiar face imposibilă apariția anumitor teme. În plus, unii potențiali agenți se simt descurajați să mai propună politici pentru că simt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
puternică. Analiza stilurilor de politică publică a fost întreprinsă cu precădere în privința țărilor occidentale, în parte pentru că, așa cum am văzut, și analiza politicilor publice s-a concentrat în principal asupra țării. Aceasta înseamnă probabil că se pune un mai mare accent asupra proceselor de politică publică reactive și consensuale decât dacă s-ar studia stilurile la scara întregii lumi. Totuși, chiar și în contextul Vestului se remarcă diferențe substanțiale atât între țări cât și între tipurile de politici, deși s-a
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
reactiv decât anticipativ: aceste țări au adoptat rar "o abordare planificată" a politicii publice. Nici în Franța nu s-a privilegiat consensul, cel puțin după apariția celei de-a Cincea Republici în 1958, dar tradiția ingineriei sociale care condusese la accentul pe planificare a rezultat într-un stil de politică publică mai curând anticipativ decât reactiv. Aceste diferențe au scăzut treptat în cursul anilor '60 și '70. Până la sfârșitul acelei perioade, se poate spune că Marea Britanie se mișcase spre un stil
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
substanțiale pe care regimul încearcă să le urmărească. Două dintre aceste dimensiuni au fost adoptate demult, chiar de Aristotel; a treia, care se ocupă de obiectivele politicilor publice, a fost neglijată în trecut, în mare parte deoarece constituționalismul a pus accentul pe liberalism și pe democrație ca fiind etaloanele pe baza cărora ar trebui clasificate sistemele politice (Dahl, 1971). În lumea contemporană, în care se pune mult accent pe dezvoltarea socio-economică, ar fi nerealist să nu recunoaștem faptul că scopurile politicilor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
publice, a fost neglijată în trecut, în mare parte deoarece constituționalismul a pus accentul pe liberalism și pe democrație ca fiind etaloanele pe baza cărora ar trebui clasificate sistemele politice (Dahl, 1971). În lumea contemporană, în care se pune mult accent pe dezvoltarea socio-economică, ar fi nerealist să nu recunoaștem faptul că scopurile politicilor publice sunt un element major în clasificarea sistemelor politice. Trebuie așadar să localizăm aceste sisteme în spațiul definit de aceste trei dimensiuni. Toate trei sunt clare din
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să progreseze studiul comparativ al guvernării. Doar în acest mod încep să fie înțelese problema relației dintre norme și structuri și cea a rolului efectiv al structurilor. Teoria de anvergură medie: dinamica structurilor La începutul anilor '60 s-a pus accentul pe nevoia de a obține progrese teoretice și de a descoperi un model general al sistemului politic. Ce nu era îndeajuns de apreciat la vremea respectivă era faptul că deplasarea cu ușurință de la un cadru descriptiv larg la analize cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
bine însă de ce această inserție pare să se diminueze, în multe țări. Birocrația și forțele armate Au fost de asemenea întreprinse studii importante privind birocrația și forțele armate. Condițiile care maximizează intervenția militară au fost examinate sistematic; descrierile care pun accent pe caracterul național al acestei intervenții au fost înlocuite de propoziții generale care leagă tipuri de intervenție de dezvoltarea socio-economică. Un progres substanțial s-a făcut de asemenea cu privire la birocrații, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de Ruiter et al., 1989a; Holt și Andrews, 1989b). Kerr și colaboratorii săi (1937) au folosit hiperventilația voluntară ca tehnică educațională pentru pacienții cu asemenea afecțiuni, probabil pentru a-i familiariza cu factorii care le cauzează simptomele. În ultimii ani, accentul a fost pus pe importanța hiperventilației ca o complicație a fricii (Garssen et al., 1983), iar investigarea metodelor de tratament pentru respirația accelerată a fost dedicată aproape exclusiv acestei 49GHID PRACTIC PENTRU TERAPEUȚI tulburări. Rapee (1985b) a prezentat un singur
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
săptămîna liberă, pacienții trebuie să ducă la bun sfîrșit exercițiile de autoexpunere stabilite la sfîrșitul primei săptămîni. Vom prezenta aici o descriere generală și orarul acestui program, pentru ca cititorii să știe la ce rezultate trebuie să se aștepte. Vom pune accentul pe aplicarea tehnicilor de management al anxietății referitoare la monitorizarea ratei de respirație și la metodele de relaxare și încetinire a ritumului respirator. Oricum, cel mai mult timp va fi petrecut planificînd și ducînd la îndeplinire sarcinile de expunere gradată
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
reamintește despre plimbarea în grup și despre sarcina individuală pe care vor trebui să o îndeplinească în această zi. Trebuie încheiată secțiunea despre Gîndirea logică. Timpul liber rămas va fi petrecut pregătind și evaluînd sarcinile individuale și de grup, punîndu-se accentul pe strategiile cognitive. Terapeutul va trebui să acopere următoarele sarcini: verificarea temei pentru acasă: monitorizarea ratei respiratorii și aplicarea tehnicilor de reducere a ritmului respirator și relaxare; exercițiu de grup: relaxarea progresivă a mușchilor; plimbare în grup (neînsoțită): călătorie de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]