16,386 matches
-
cu liber arbitru este aceea a responsabilității pentru faptele sale. Putând alege în libertate. Omul devine responsabil pentru opțiunile sale. În concepțiile religioase, se consideră că prin semnificația faptelor sale omul se apropie sau se îndepărtează de Dumnezeu, iar liberul arbitru nu este altceva decât modul în care credinciosul răspunde bunăvoinței divine. III.1.2. Libertatea și cauzalitatea Ideea de necesitate apare în cele mai timpurii scrieri antice sub forma intuiției profunde, surprind în ciuda unor nuanțe care le diferențiază, acest aspect
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
până la infinit în spațiu și timp, ascultând de legi fatale, nu rămâne nici un loc pentru libertatea voinței umane. Fatalismul în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și valoare cognitivă, explicativă, reală, întreaga dispută
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sau unde cineva este deasupra legilor. III.2. Descartes, Spinoza, Leibniz, Rousseau - reprezentanți ai filosofiei moderne III.2.1. Rene Descartes (1596-1650) Descartes prezintă teoria sa despre libertate în lucrările Principiile filosofiei și Meditații metafizice. În accepțiunea lui Descartes liberul arbitru este capacitatea de a alege între bine și rău, este acea calitate a omului care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
teoria sa despre libertate în lucrările Principiile filosofiei și Meditații metafizice. În accepțiunea lui Descartes liberul arbitru este capacitatea de a alege între bine și rău, este acea calitate a omului care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care îl ridică pe acesta spre perfecțiune. Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și voința, care este foarte amplă. Ceasta se află uneori în neconcordanță cu intelectul; întinderea mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Alegerile liberului arbitru sunt precedate de acte de cunoaștere, realizabile prin grația divină. Astfel, alegerile întemeiate pe adevăr sunt demne de laudă, iar cele bazate pe fals sunt demne de dispreț. Deci, liberul arbitru este însoțit de responsabilitate. Corelată liberului arbitru, apare și voința, care este foarte amplă. Ceasta se află uneori în neconcordanță cu intelectul; întinderea mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul de filosofie, din lucrarea Principiile filosofiei, analiza
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mai mare a voinței decât a intelectului este sursă a greșelilor noastre. Extras din text, în manualul de filosofie, din lucrarea Principiile filosofiei, analiza concepției despre libertate a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de liber arbitru se înțelege capacitatea omului ca ființă rațională de a alege între bine și rău, capacitate care ne permite să fim stăpânii faptelor noastre. Liberul arbitru este premers de cunoaștere, de aceea ca un demers în cunoștință de cauză față de variantele
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
despre libertate a lui René Descartes poate avea următoarele idei explicative: prin conceptul de liber arbitru se înțelege capacitatea omului ca ființă rațională de a alege între bine și rău, capacitate care ne permite să fim stăpânii faptelor noastre. Liberul arbitru este premers de cunoaștere, de aceea ca un demers în cunoștință de cauză față de variantele de alegere, este un act de libertate asumat cu responsabilitate. Pe lângă faptul că omul dispune de un intelect capabil de cunoaștere certă, acțiunile îi sunt
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mult decât intelectul capabil să cunoască adecvat și ca atare dă naștere erorilor. Se poate remarca faptul că libertatea prea mare a voinței are drept consecință în planul cunoașterii producerea erorilor sau a cunoștințelor confuze ori obscure. A avea liber arbitru înseamnă a deveni demn de laudă sau de dispreț, mai exact asumarea responsabilității față de alegerea făcută. In Principiile filosofiei, Descartes propune spre analiză problematica liberului arbitru. Acesta are meritul de a înlătura arbitrarul incontrolabil al geniului rău. Fiind o instanță
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în planul cunoașterii producerea erorilor sau a cunoștințelor confuze ori obscure. A avea liber arbitru înseamnă a deveni demn de laudă sau de dispreț, mai exact asumarea responsabilității față de alegerea făcută. In Principiile filosofiei, Descartes propune spre analiză problematica liberului arbitru. Acesta are meritul de a înlătura arbitrarul incontrolabil al geniului rău. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și într-un fel divină, geniul rău scapă oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
al geniului rău. Fiind o instanță negativă, exterioară omului și într-un fel divină, geniul rău scapă oricărei determinări posibile. El putea fi presupus, i se putea presupune acțiunea, dar nu puteau fi produse în nici un fel acțiunile sale. Liberul arbitru este o instanță pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile îndoielnice, și astfel ne împiedică să fim înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne a creat ar fi atotputernic și chiar dacă i-ar face plăcere să ne înșele
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile îndoielnice, și astfel ne împiedică să fim înșelați. Dar, chiar dacă cel care ne a creat ar fi atotputernic și chiar dacă i-ar face plăcere să ne înșele, asta nu ne împiedică
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
să simțim în noi o astfel de libertate încât, când vrem, putem să ne abținem a îngădui în convingerea noastră lucrurile pe care nu le cunoaștem bine, și astfel, acea libertate ne ferește a fi înșelați vreodată.” Îndoiala, prin liberul arbitru, devine expresie a libertății gândirii și condiția esențială a acțiunii spiritului. Înțeleasă în această lumină, îndoiala delimitează în mod fundamental acțiunea dubitativă de scepticism, refuză negarea absolută și agnosticismul, transformând acțiunea spiritului dubitativ în activitate epistemică. Astfel, Descartes aduce îndoiala
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și-l propune. În lucrarea Meditații metafizice, Descartes are în vedere faptul că voința pe care o avem de la Dumnezeu este ”cât se poate de întinsă și, în felul ei, desăvârșită”, iar acest aspect ne favorizează libertatea. Prin exercitarea liberului arbitru devenim stăpânii faptelor noastre. În viziunea autorului, , deci libertatea poate fi însoțită de responsabilitate în măsura în care alegerile sunt premerse de cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului este infinită, fiindcă omul se aseamănă cu divinitatea prin întinderea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cunoaștere. Alegând în cunoștință de cauză, alegem cu responsabilitate. Libertatea omului este infinită, fiindcă omul se aseamănă cu divinitatea prin întinderea voinței. Omul este absolut liber și absolut responsabil, întrucât principala sa perfecțiune este aceea de a dispune de liber arbitru. Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
voinței. Omul este absolut liber și absolut responsabil, întrucât principala sa perfecțiune este aceea de a dispune de liber arbitru. Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului arbitru o constituie prezența voinței infinite, care generează libertate infinită. Subiectul își poate manifesta capacitatea de deliberare fără nicio restricție, grația
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Libertatea este angajată, întrucât este un rezultat al propriei noastre alegeri. Descartes susține că libertatea este manifestă în forma liberului arbitru acceptat cu necesitate pentru evitarea aporiilor la care conduce ideea unui determinism divin absolut. Condiția de exercitare a liberului arbitru o constituie prezența voinței infinite, care generează libertate infinită. Subiectul își poate manifesta capacitatea de deliberare fără nicio restricție, grația divină permițând nu doar manifestarea libertății, ci și consolidarea ei prin cunoaștere. Cauza erorilor este identificată de Descartes în libertatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
intelectul limitat, libertatea de alegere determină erori și imperfecțiuni pentru că nu se adecvează permanent facultății de cunoaștere. Libertatea umană justifică inclusiv existența răului, a imperfecțiunii și a erorii. Pentru a nu recădea în aporie și a considera că în virtutea liberului arbitru, Dumnezeu ne determină, limitându-ne libertatea, conceptul de libertate este subsumat grației divine, aceasta influențează intelectul nostru, iar alegerile se bazează pe cunoaștere. Libertatea unei persoane se exprimă ca posibilitatea a acesteia de a alege și de a nu fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel om în care voința acționează constrânsă de propria ei natură, și nu acela a cărui voință este constrânsă exterior. Pentru noi oamenii, adevărata libertate nu poate fi altceva decât necesitatea divină. Și aceasta pentru că nu te
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
De exemplu, În cele voluntare, nu se urmărește obținerea de profituri personale. Folosind o analogie cu jocul de fotbal sugerată de North, instituțiile nu ar fi simple reguli ale jocului, ci constituie jocul În sine: actorii sunt construiți ca jucători, arbitri, antrenori etc., situațiile În care se pot afla jucătorii (de exemplu „offside”) sunt, de asemenea, construcții sociale, reieșind din instituția jocului. O altă viziune asupra instituțiilor ne-o furnizeză antropologia simbolică. M. Douglas folosește termenul de instituție „În sensul de
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la Împacarea intereselor private; că, În consecință, orice particular l-ar putea Îndeplini și că dacă societatea și-l asumă este doar pentru motive de comoditate. Dar nimic nu este mai greșit decât a face din societate un fel de arbitru Între părți. Când ea intervine, ea nu pune de acord interese individuale, nu caută care poate fi soluția cea mai avantajoasă pentru adversari și nu le propune compromisuri, ci aplică acelor cazuri particulare care apar regulile generale și tradiționale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
consideri că capacitatea ta de a rămâne imparțial poate fi afectată (de exemplu, una din părți este cel mai bun prieten), trebuie să renunți să mediezi si să transmiți cazul unui alt mediator. 2.Un mediator nu este judecător sau arbitru care decide ce trebuie făcut Pe parcursul medierii poți avea tentația să dai sfaturi părților, să le sugerezi cum să procedeze. Este firesc că, aflând despre conflict, poți să creezi diferite soluții pentru rezolvarea lui, dar nu trebuie să le sugerezi
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
Tilly a orașului protestant Magdeburg va sprijini acest plan, aruncându-i pe principii protestanți, la început ezitanți, în politica lui Gustav al II-lea Adolf. Devenit conducătorul protestanților din Imperiu, regele Suediei începea ofensiva, în câteva săptămâni devenind stăpânul și arbitrul Germaniei. Îndreptându-se spre Rin, Gustav al II-lea Adolf i-a alungat pe spanioli din Mainz. Franța fiind incapabilă să gestioneze noua situație, Gustav al II-lea Adolf hotărăște să acționeze rupând înțelegerea cu electorul de Bavaria, sufletul coaliției
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a fixat drept obiectiv distrugerea ordinii stabilite în Europa de Congresul de la Viena. Considerând că tratatele din 1815 au fost încheiate împotriva influenței franceze, el dorea să favorizeze nașterea unei Europe a naționalităților care ar fi permis Franței să devină arbitrul continentului european. Pentru a-și atinge scopul, a considerat necesar să înlăture influența celor două puteri principale care apărau ordinea de la 1815: Austria și Rusia. Pentru a destrăma tratatele din 1815 și "a elibera națiunile asuprite", Napoleon al III-lea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]