20,606 matches
-
Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
1. Să vorbească mai multe limbi Negociatorul internațional trebuie să stăpânească cel puțin engleza și să aibă noțiuni ale limbii țării În care se desfășoară negocierea (formule de politețe, expresii, cuvinte, cifre etc.). 2. Să manifeste interes În ceea ce privește culturile și civilizațiile Această curiozitate Îi va permite să-și Înțeleagă mai bine interlocutorii. Aceștia vor fi mișcați de interesul pe care Îl arată culturii și poporului lor. Se creează astfel diferite subiecte interesante de conversație În afara negocierii și chiar agrementarea sejurului prin
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1997; Poezia pădurii, I-V, București, 1998-1999; Cinegetica, I-III, București, 2003. Traduceri: Léopold Sédar Senghor, Jertfe negre, cu un cuvânt al autorului, pref. trad., București, 1969; ed. bilingvă (Hosties noires- Jertfe negre), pref. trad., București, 1976, De la negritudine la civilizația universului, cu un cuvânt al autorului, București, 1986 (în colaborare cu Mircea Traian Biju), Totem, pref. trad., București, 1996; S. Kosovel, Extazul morții, București, 1975; Khalil Gibran, Poeme, pref. trad., București, 1983, Profetul, pref. trad., București, 1991; Jean Joubert, Omul
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
complet” - social și cosmic - în cultura română. C. intenționează să precizeze mai ales contribuția Bizanțului la sporirea patrimoniului nostru spiritual. În linii mari (uneori schematice), cititorul poate urmări „pașii istoriei” pornind de la izvoare (greco-romane, bizantine, autohtone) și ajungând până la panteonul civilizației române moderne, pentru a surprinde „trăsăturile ce-o singularizează” într-un vast context de valori universale. SCRIERI: Sinteza sadoveniană, București, 1982; Triptic-dilemă, București, 1983; Aproximări literare, București, 1983; Sinteză și originalitate în cultura românească, București, 1991; Divin și uman în
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
este secretar „pe probleme de școli” al Comitetului Județean UTC Iași, apoi director al Casei de Cultură a Tineretului și Studenților și activist (în sectorul cultural) al Comitetului Județean al PCR. În acest răstimp urmează un curs de cultură și civilizație universală la Antibes, Franța, Facultatea de Ziaristică a Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1986-1988), iar mai târziu, o specializare în muzeologie, în urma căreia este, în anii 1989-1990, director al Complexului Muzeistic din Iași, instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
țară de a se infiltra în mod propagandistic în rândurile cercurilor intelectuale românești din exil, fusese definitiv închisă. Încă în statutul de funcționare, Centrul își propunea „să pună în valoare în contextul cultural al Occidentului realitățile fundamentale ale culturii și civilizației românești prezentate în tradițiile lor istorice originare” și să evidențieze totodată „influențele importante occidentale, printre care cea franceză inițială, ce au sprijinit evoluția lor contemporană”. De asemenea, să regândească, în lumina tradiției, „marile probleme actuale”, făcând cunoscute „ultimele consecințe și
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
-i, apoi, prin contribuțiile critice ale lui E. Lovinescu, o justificare ideologică și estetică” (Eugen Simion). „Sburătorul” își constituie treptat un program, pe măsură ce în cenaclul omonim se definesc valorile unei noi generații, iar Lovinescu își publică lucrările de sinteză: Istoria civilizației române moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
noiembrie 1936 și 15 ianuarie 1937, sub conducerea lui Vasile Netea și Balcys Valst (pseudonim al lui Ion Cismaru). Redactorii abordează cu dezinvoltura caracteristică tinerilor peisajul poeziei moderne, constatând restrângerea filonului tradiționalist și integrarea liricii românești în noul ritm al civilizației. Ei își exprimă dezacordul față de ideea referitoare la moartea poeziei în epoca mașinismului și nu acceptă critica făcută lui I. L. Caragiale de N. Davidescu în articolele din „Cuvântul liber” și din „Familia”. Literatura originală se reduce la poezii, în majoritate
CLIPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286299_a_287628]
-
primar sunt utilizate în procesul prin care noi cunoștințe sunt obținute - sesiza cu sagacitate Rogers. Conform unei asemenea mode, dacă societatea este capabilă să întâmpine provocările unei lumi care se schimbă din ce în ce mai repede (more and more rapidly changing world) - dacă civilizația va putea supraviețui -, omenirea trebuie să se descurce din ce în ce mai mult să trăiască într-o manieră adaptată schimbării. Publicul, la fel ca medicul, va trebui să-și pună încrederea în procesul care va ridica noi probleme (the process by which new
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lui Faulkner, proiectându-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și codurile de comportament. Studiul topologic este dublat de unul fenomenologic, interesat de cele trei tipuri de civilizație și de mentalitate care interferează în lumea lui Faulkner. Valoarea demonstrativă a cărții depășește cu mult rentabilitatea sa hermeneutică, în momentul actual fiind metodologic datată și rămânând ca un moment de referință în istoria criticii literare românești. În colaborare cu
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
depășească decalajele și desincronizările naționale cronicizate. Dincolo de ele însă, modernitatea (modernizarea) reală - culturală, socială, politică - a rămas epidermică. Românii au fost zgomotos și emfatic moderniști, fără să fi devenit cu adevărat moderni. Statul român, structurile românești de mentalitate și de civilizație n-au devenit decât parțial sau deloc moderne - ceea ce, în sistemul de referință al autorului, înseamnă adecvate exigențelor istoriei moderne. Dacă în Paradoxul român A. expune o serie de concluzii privind incapacitatea societății și a culturii române de a asimila
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
ieșită din comun, mi se pare un act de justiție morală. Cred că Traian Herseni „nu ar fi fost Traian Herseni” dacă nu ar fi existat alături de el Paula Herseni, căreia îi închină una dintre ultimile sale cărți, Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară (1976), scriind: „Închin această carte soției și colaboratoarei mele PAULA HERSENI, în semn de dragoste și recunoștință”. Reducând discursul de la internațional la național, mi se pare firească întrebarea: avem oare clasici în psihosociologia românească? Și, dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
consecință își poate adăuga, față de rostul ei primordial, un rost nou, al aplicațiilor practice (Traian Herseni, 1940/2007, 35, 38, 39). Cu toată bogăția de idei, cu toată vastitatea operei sale, care acoperă domeniile psihosociologiei, antropologiei, sociologiei, istoriei culturii și civilizației, filozofiei, cu toată statura sa de enciclopedist, Traian Herseni este uitat pe nedrept chiar de către unii profesori care s-au autobotezat „psihosociologi”, în manuale cărora nu se face trimitere la niciuna dintre lucrările lui Traian Herseni, iar alții, probabil din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de pshologie, 1. Herseni, Traian. (1963). Despre limitele și izvoarele cercetărilor de istoria psihologiei românești. Revista de pshologie, 1. Herseni, Traian (coord.). (1970). Industrializare și urbanizare. Cercetări de psihosociologie concretă la Boldești. București: Editura Academiei. Herseni, Traian. (1976). Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară. București: Editura Univers. Herseni, Traian. (1980). Cultura psihologică românească. București: Editura Șiințifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. [1940](2007). Curs de sociologie rurală. București: Editura Renaissance. Johnson, Allan G. [2000](2007). Dicționarul Blackwell de sociologie. București: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Modernizarea societății s-a făcut în România de către stat astfel încât componente ale societății civile cum sunt societățile culturale, universitățile, asociațiile științifice au pornit, majoritar, din inițiativa statului, în loc să apară ca răspuns la provocările sociale, economice și culturale din comunitățile organice. Civilizația română modernă s-a constituit în procesul de preluare sau de înființare a unor instituții politice și juridice după model occidental în circumstanțe diferite de cele din care ele proveneau. Instituțiile nu au evoluat și nu evoluează organic conform cu situațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
proveneau. Instituțiile nu au evoluat și nu evoluează organic conform cu situațiile reale din România. La aceasta se adaugă sistemul legislativ care suferă de incoerență, el fiind un fel de struțo-camilă, adică o îmbinare între dreptul românesc și dreptul comunitar-european. Valorile civilizației și culturii occidentale nu au fost impuse ci ele au pătruns sau au fost adoptate de români pe calea aculturației spontane, după cum aderarea la Uniunea Europeană a fost o opțiune exprimată de cea mai mare parte dintre români. Un spațiu național
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ridicare a condiției sociale și materiale a majorității populației alcătuită din țărani. Pentru că statul român trebuia să capete profilul unui stat modern, aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile și soluțiile sunt raportate la principii și norme europene. Simptomatică este regula întâietății legislației și normelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unui stat modern, aidoma unuia occidental, s-a recurs la modelul francez de administrație, puternic centralizată, cu rădăcini adânci într-o civilizație burgheză. De aici derivă caracteristici ale spațiului public românesc. Dezbaterile și deliberările au avut și au ca referențial civilizația și cultura apuseană. Proiectele, strategiile și soluțiile sunt raportate la principii și norme europene. Simptomatică este regula întâietății legislației și normelor europene față de legislația națională. Dacă în secolul al XIX-lea legislația românească s-a constituit prin adaptarea sau preluarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
națională. Dacă în secolul al XIX-lea legislația românească s-a constituit prin adaptarea sau preluarea legislației franceze, astăzi sistemul legislativ descinde din legile și reglementările Uniunii Europene. Și atunci și astăzi s-a urmărit ca întregul organism politico-juridic și civilizația noastră să fie radical transformate, pentru a crea o societate nouă, modernă, similară celor din Occident. Societatea românească a fost continuu supusă presiunii din afară de a-și schimba fondul pentru a fi în spiritul noului cadru instituțional. Spațiul public românesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
celor din Occident. Societatea românească a fost continuu supusă presiunii din afară de a-și schimba fondul pentru a fi în spiritul noului cadru instituțional. Spațiul public românesc este dominat de elite ale căror interese și opțiuni culturale, politice și de civilizație sunt îndreptate către afară. Iorga remarcă anormalitatea spațiului public de la noi și constată că 80% dintre români nu cunosc România: ,,Românul care se interesează intens de afacerea Dreyfus și care o cunoaște ca un francez, specialist în politica africană, omul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de ceea ce semnifică țara sa, originile statului său prezent, despre dezvoltarea istorică de pe acest pământ, fundamentele puterii sale, pericolele ce o urmăresc” (Iorga, 1899, 8). S-a imitat și se imită aspectele exterioare și nu cele de conținut, esențiale ale civilizației și modului de viață europene, fără a se înțelege că nu are valoare decât forma cu un conținut adecvat (Schifirneț, 2007a). De aici necesitatea unei modernizări în care să-și găsească loc formele instituționale proprii. În spațiul public românesc se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Europa a devenit astăzi incompletă și postoccidentală (Delanty, 2003). Ea a pierdut poziția de model tradițional în instituții și procesele de modernitate ca istorie, etnicitate, geografie, religie și a devenit un discurs pluralist alcătuit din mai multe limbi, modele de civilizație și proiecte politice. Identitatea europeană Conceptul de identitate europeană exprimă mai degrabă ideea de unitate decât identitatea reală (Stråth, 2002). Extinderea UE a anunțat problema societății europene. Dacă există o societate europeană se impune construirea UE ca un stat național
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vize, o bună parte din copiii celor plecați în străinătate trăiesc singuri. Generația care a crescut ,,cu cheia la gât” pleacă astăzi în lume să-și caute un rost mai bun, pentru ca reîntorși în țară să aibă același nivel de civilizație ca în țările în care au lucrat. Este generația ,,plecată pe afară” interesată de acumulare de bogăție materială cu orice preț, chiar cu cel al pierderii propriei identități și a copiilor. Prezentul românesc o dezamăgește iar viitorul este conceput doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la mari distanțe geografice. Acest lucru este benefic în condițiile în care contribuie la armonizarea și îmbogățirea relațiilor interumane. La nivel individual se poate vorbi chiar de o îmbogățire culturală și spirituală prin cunoașterea și contactul cu alte locuri și civilizații, a unor medii de viață diferite. Un aspect evidențiat de D. Sandu referitor la consecințele migrației este legat de ideea că „experiența de locuire în străinătate schimbă mentalități”. Atenția acordată acestui aspect derivă din faptul că mentalitățile oamenilor cu privire la diferite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
amprentă comercială. Ele sunt apreciate de tineri pentru care semnificația este legată de ocazia de a se distra. Nu însă de aceeași părere sunt cei ce aparțin altor generații. Pot fi amintite și schimbări ale valorilor familiei. Contactul cu alte civilizații (în special occidentale) a însemnat împrumutarea unor valori și atitudini specifice acestora. Atât migrația internațională, cât și cea din interiorul țării au contribuit la redefinirea dimensiunilor și funcționalității familiei. Se remarcă preocuparea pentru realizarea profesională înaintea întemeierii unei familii, preferința
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]